Statele Unite și-au modificat anumite aspecte ale abordării lor față de conflictul dintre Israel și Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și Uniunea Europeană.
Săptămâna Americană
Este un nou produs al Europei Libere. În fiecare luni, corespondentul nostru la Washington trece în revistă, scurt și la obiect, ce a fost cu adevărat important în ultima săptămână americană. Politică, economie, cultură și sport, direct de la sursă.
Secretarul de stat, Antony Blinken a subliniat imperativul ca Israelul să acorde prioritate protecției civililor și infrastructurii palestiniene, înainte de a relua operațiuni militare majore. Această evoluție evidențiază îngrijorarea tot mai mare a administrației Biden cu privire la victimele civile în Gaza.
Statele Unite îndeamnă Israelul să pună în aplicare măsuri care să asigure protecția civililor, cum ar fi stabilirea unor zone de siguranță și avertismente prealabile atacurilor. Partea israeliană spune că dă dovadă de înțelegere și cooperare, continuând să își propună însă eliminarea grupării Hamas, catalogată drept teroristă de către Departamentul de Stat. În timp ce își propune să exercite presiune asupra Israelului pentru a minimiza numărul victimelor civile, administrația Biden se expune la critici că procedând așa, restricționează capacitatea Israelului de a se apăra, mai ales în contextul în care Hamas ar folosi civili din Gaza ca scuturi umane, împotriva atacurilor israeliene. Poziția Statelor Unite indică un balans delicată între pledoaria pentru siguranța civililor și recunoașterea preocupărilor de securitate ale Israelului.
Mai multe, aici.
Blinken: De vină pentru reluarea luptelor e Hamas
Secretarul de Stat Antony J. Blinken a acuzat Hamasul pentru întreruperea armistițiului, care permisese eliberarea unor ostateci israelieni. La finalul unei vizite de două zile în Orientul Mijlociu, Blinken a declarat că este „important să se înțeleagă de ce pauza s-a încheiat: s-a încheiat din cauza Hamasului. Hamas a încălcat angajamentele pe care le-a făcut." Israelul a acuzat de asemenea public Hamasul pentru încheierea armistițiului temporar, dar Hamasul a afirmat că atacurile aeriene israeliene ar fi de vină. Blinken a remarcat că, cu cîteva ore înainte de încheierea pauzei de șapte zile, Hamasul „a comis un atac terorist atroce la Ierusalim", ucigând trei persoane. El a adăugat că Hamasul a lansat rachete către Israel vineri și nu a eliberat ostaticii pe care promisese că îi va elibera.
Mai multe, aici.
Ambiții americane la COP28
La 2 decembrie, administrația Biden a anunțat noi reguli, menite să reducă emisiile de metan din industria americană a petrolului și gazelor, parte a unui plan global pentru limitarea emisiilor care contribuie la schimbările climatice. Aceste reguli au fost prezentate la Conferința ONU privind schimbările climatice COP28 de la Dubai și urmăresc atingerea angajamentului de reducere a emisiilor de metan cu 30% față de nivelurile din 2020, până în 2030, angajament la care au aderat 150 de țări, în urmă cu doi ani. Noile reguli impun interdicția arderii obișnuite a gazului natural, monitorizarea scurgerilor de la siturile de foraj și identificarea emisiilor mari de metan, având potențialul de a reduce emisiile cu aproximativ 58 de milioane de tone între 2024 și 2038. Cu aceste măsuri, Statele Unite își propun să devină lider în lupta împotriva schimbărilor climatice și să ofere un exemplu pentru alte țări în adoptarea unor politici similare pentru protejarea mediului înconjurător.
Mai multe, aici.
Kissinger, controversatul
Henry Kissinger, diplomat influent și controversat al secolului al XX-lea, a decedat la vârsta de 100 de ani, miercuri, 29 noiembrie. El a fost secretar de stat și consilier pentru securitate națională sub președinții Richard Nixon și Gerald Ford, rămânând o voce prominentă în problemele de politică externă mult timp după părăsirea guvernului în 1977. Kissinger este cunoscut pentru „realpolitik" - implicarea în relațiile internaționale bazată pe obiective pragmatice, mai degrabă decât idei morale.
Este recunoscut pentru diplomația secretă, care a contribuit la îmbunătățirea relațiilor Statelor Unite cu China, fiind și un personaj-cheie în negocierile pentru încheierea războiului din Vietnam. El are și numeroși critici pentru bombardarea Cambogiei, în timpul războiului din Vietnam, lovitura de stat din Chile împoriva lui Salvador Allende, refuzul de a denunța violențele Pakistanului în Bangladesh și sprijinul acordat invaziei indoneziene în Timorul de Est. Născut în Germania în 1923, el și familia sa au părăsit Germania nazistă în 1938, stabilindu-se la New York. Dispariția sa a stârnit discuții și opinii împărțite privind moștenirea sa și impactul asupra politicilor externe ale Statelor Unite.
Mai multe, aici.
Santos, în dizgrație
Opiniile în rândul republicanilor din Camera Reprezentanților sunt divergente în ceea ce privește expulzarea fostului deputat republican George Santos, pentru abateri etice și minciuni, precum și 23 de capete de acuzare, inclusiv spălare de bani, fraudă și furt de fonduri publice, care își vor urma cursul în justiție. Votul pentru expulzare a fost divizat în rândul republicanilor, 105 votând pentru expulzare și 112 împotrivă, contrastând cu doar doi democrați care au votat împotriva expulzării și alți doi care au ales să voteze "prezent". Conducerea republicană, în frunte cu președintele Camerei, Mike Johnson, și-a exprimat opoziția față de expulzare, în dimineața votului, generând o schismă în partid și stârnind dezamăgirea unor colegi republicani, care considerau expulzarea ca fiind imperativă pentru menținerea integrității instituționale a Congresului. Unii membri ai Comisiei de Etică, precum republicanii Andrew Garbarino și John Rutherford, au sugerat că ar putea demisiona din comitet în cazul în care votul pentru expulzare nu reușește, exprimându-și frustrarea față de gestionarea situației de către conducerea partidului. Unii parlamentari au exprimat regretul că nu s-a adoptat o poziție clară și favorabilă expulzării, considerând această atitudine drept un semnal ambiguu dat opiniei publice în legătură cu conduita morală și etică în Congres.
Mai multe, aici.
TikTok și antisemitismul
Președintele executiv al TikTokului, Shou Chew, s-a implicat personal în eforturile de a răspunde îngrijorărilor privind retorica antisemită și anti-Israel de pe platforma sa, pe parcursul conflictului dintre Israel și Hamas. Chew a participat la întâlniri cu numeroase organizații și lideri evrei, precum Comitetul American Evreiesc, Federația din New York și Liga Anti-Defăimare. În aceste discuții, el a explicat eforturile TikTok pentru moderarea conținutului care dezinformează și discursului urii. Platforma, criticată pentru răspândirea de informații eronate în timpul conflictului, este supusă unei atenții sporite din cauza faptului că este proprietatea companiei chineze ByteDance și a influenței pe care o are asupra tinerilor americani. TikTokul a respins acuzațiile privind promovarea neechilibrată a conținutului propalestinian și a subliniat angajamentul său de a combate antisemitismul. Compania a evidențiat angajarea unui număr mai mare de moderatori care vorbesc arabă și ebraică, eliminarea a milioane de videoclipuri care încalcă reguli și adăugarea unor avertizări la conținutul sensibil. În ciuda acestor acțiuni, legislatori și organizații au solicitat mai multă transparență și măsuri mai stricte împotriva dezinformării și promovării urii.
Mai multe, aici.
