Președintele rus Vladimir Putin a făcut o digresiune în timpul unei întâlniri cu oficialii municipali din întreaga țară, pe 16 ianuarie, pentru a face un comentariu despre toaletele din străinătate.
„Toalete comune pentru băieți și fete sau ceva de genul ăsta - au devenit un lucru obișnuit, de zi cu zi”, a spus el, adăugând apoi, fără a oferi, firește, probe, că mulți ruși care au părăsit înainte vreme țara, au început să reîntoarcă acasă din străinătate tocmai din cauza acestei probleme.
„Este foarte dificil pentru oamenii cu valori umane tradiționale, normale, să trăiască în astfel de condiții”, afirma Putin.
El făcea aceste comentarii la doar câteva zile după ce guvernatorul din Sankt Petersburg, Aleksandr Beglov, a postat pe Telegram amănunte legate de vizita făcută soldaților care au fost răniți în luptele din Ucraina. Acești oameni, a spus el, „înțeleg de ce luptăm”.
„Nu trebuie să le vorbim despre valorile pe care le apărăm acestor bărbați care au văzut toalete în școli unde în loc de două veceuri - unul pentru băieți și unul pentru fete, erau trei - pentru fete, băieți și neutre din punctul de vedere al genului”, scria Beglov.
Aceste afirmații au produs un val de ironii pe rețelele de socializare rusești, unii dându-și cu părerea că a treia baie din școlile ucrainene - dacă există într-adevăr așa ceva - este cea a profesorilor, iar alții atrăgând atenția că aceste afirmații sunt cu totul deplasate, mai ales dacă este luat în considerare faptul că, potrivit cifrelor guvernamentale, mai bine de o cincime din gospodăriile rusești au veceuri în fundul curții.
„Dacă aș fi în locul lui Beglov, m-ar „frige” cu totul altceva”, scria jurnalistul și bloggerul Aleksandr Khots pe pagina lui de Facebook. „În Rusia, cel puțin 20% din populație încă vizitează veceul din fundul curții, care este unul singur. Dar gardienii imperiului preferă să învețe țările vecine să meargă la toaletă în loc să-și facă toalete civilizate în locul unei găuri în pământ”.
Manipulând mesajul
Discursul despre toalete vine la începutul unei campanii prezidențiale fără adversari și extrem de controlate, considerată de Kremlin drept o ocazie de a demonstra susținerea publică pentru Putin și pentru invazia pe scară largă a Ucrainei pe care acesta a declanșat-o în februarie 2022.
Pentru guvern, campania „reprezintă o provocare, deoarece regimul trebuie să demonstreze voința deplină și completa capacitate de a gestiona procesele sociale”, susține analistul politic Kirill Rogov.
„Războiul este nepopular”, a afirmat el pentru serviciul rusesc al RFE/RL. „Putin este la sfârșit de carieră, iar oamenii s-au săturat de el. El nu promite nimic pentru viitor”.
Evenimentele din ultimele săptămâni au testat capacitatea Kremlinului de a controla mesajele, în contextul apropierii alegerilor prezidențiale din martie. Pretutindeni au loc proteste ale rudelor soldaților mobilizați. Zeci de mii de ruși din întreaga țară au rămas fără încălzire sau apă caldă în toiul iernii, deoarece infrastructura învechită și prost întreținută crapă din toate încheieturile.
La aproape doi ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, războiul a intrat într-o fundătură aproape totală, în care monotonia este întreruptă doar de eșecurile jenante ale Rusiei, ca de pildă anunțul făcut de oficialii de la Kiev pe 15 ianuarie că armata ucraineană a doborât un avion radar A-50, care valorează 300 de milioane de dolari sau scufundarea, în decembrie 2023, a unei nave de debarcare a Marinei ruse în portul Feodosia, din Crimeea ocupată.
Rezistența în față Occidentului „satanic”
Aceste incidente, spun experții, aproape că îi forțează pe liderii de la Kremlin să mizeze pe discursurile despre „toaletele neutre din punctul de vedere al sexului” și „valorile tradiționale”, pentru a impune ideea că invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina este parte a unei bătălii pentru apărarea Rusiei și restului lumii de ceea ce ei prezintă drept un Occident decadent, imoral și excesiv de liberal.
De pildă, într-un interviu acordat publicației The Spectator la începutul acestei luni, ideologul de extremă dreapta pro-Kremlin, Aleksandr Dughin, a descris atacul Rusiei asupra Ucrainei ca fiind „un fel de act religios” și „declanșarea luptei împotriva Satanei”.
În iulie 2023, Rusia a interzis tranzițiile de gen, a anulat căsătoriile în care o persoană și-a „schimbat genul” și a interzis persoanelor transsexuale să adopte copii. În noiembrie 2023, Curtea Supremă a Rusiei a confirmat cererea guvernului de a înscrie „mișcarea socială internațională LGBT”, de altfel inexistentă, pe lista organizațiilor „extremiste”.
„Prin decizia sa, Curtea Supremă a permis organelor legii să aplice în forță legislația împotriva extremismului în cazul persoanelor LGBT, susținătorilor acestora și al celor implicați în inițiative LGBT”, a declarat avocatul Max Olenicev, care reprezintă clienți LGBT. „Iar legile antiextremism sunt extrem de ambigue”.
„Pe măsură această decizie își produce efectele, stereotipurile referitoare la LGBT se consolidează tot mai mult în societatea rusă", a adăugat el.
„Visul urât al unui cekist îmbătrânit”
Fiodor Țipilev, un activist LGBT care a părăsit Rusia în urmă cu doi ani, este de aceeași părere, afirmând că acțiunile guvernului au produs „activarea forțelor marginale” din societate - până acum, mai mult online.
„Dar în viitor vor devenit tot mai mult offline”, a spus el. „Pericolele pentru persoanele LGBT, și nu numai pentru ele, nu vor face decât să crească. Homofobilor li s-a dat public undă verde”.
Vitali Bovar a fost deputat municipal în Sankt Petersburg. El s-a opus războiului împotriva Ucrainei și a vorbit public împotriva denigrării comunității LGBT.
„Aceste legi homofobe și transfobe sunt, în realitate, un genocid, o încercare de a distruge diversitatea umană din Rusia. Societatea noastră a fost prinsă în coșmarul unui cekist îmbătrânit", a declarat Bovar pentru RFE/RL, utilizând denumirea folosită pentru agenții poliției politice rusești.
„Și nu vorbesc doar de Putin”, a spus el, făcând aluzie la faptul că președintele rus a fost, mulți ani, agent al KGB-ului sovietic, iar în anii '90 a condus Serviciul Federal de Securitate, organizația care a moștenit poliția secretă comunistă. „Putin nu a inițiat aceste legi de unul singur”.
