Politica fiscală a fost în sfârşit adoptată de legislativ în prima lectură, la trei luni de la începutul anului fiscal şi după o şedinţă de câteva ore în care a fost criticată în termeni duri atât de democraţi, cât şi de liberali.
Atât democraţii, cât şi liberalii au votat proiectul doar după ce s-au asigurat de excluderea din document a punctelor ce prevedeau creşterea capacităţilor de control ale Serviciului Fiscal şi ale Ministerului Finanţelor. Cele două grupuri parlamentare au anunţat însă că nu vor susţine în a doua lectură documentul dacă în el va rămâne reforma ce ar permite fiscului să aplice începând cu anul viitor metode indirecte de impozitare, adică să impoziteze veniturile neidentificate ale cetăţenilor.
Ministrul Finanţelor Negruţă țintește în oamenii foarte bogați cu venituri suspecte
Şeful liberalilor Mihai Ghimpu se arată convins că asta ar însemna impozitarea remitenţelor: “Mie îmi transferă cineva o mie de euro de peste hotare. Eu îmi cumpăr trei capre şi dv. veniţi şi mă impozitaţi. Da ce facem cu casele, vilele, cu două etaje de-asupra şi trei în pământ?”
Şi liderul democraţilor Marian Lupu a acuzat guvernul că vrea prin această reform să impoziteze veniturile gasterbaiterilor.
Ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţă spune însă că reforma ţinteşte în oamenii foarte bogaţi care au averi suspecte, dar nu plătesc impozite: “5-10 la sută din populaţie vor fi afectaţi de această reformă. Cât priveşte transferurile de peste hotare – ele nu sunt subiect al acestei metode indirecte de estimare a veniturilor.”
cele din urmă, ambele grupuri parlamentare au susţinut proiectul, făcând prin aceasta posibilă începerea, în ziua de mâine, a dezbaterilor asupra legii bugetului. Deputaţii din alianţă de guvernare sunt strâmtoraţi să adopte tot pachetul de legi bugetare până în 1 aprilie, pentru a nu se rata următoarea tranşă de finanţare din partea FMI. Vorba fiind de aproape 2 miliarde de lei pe care guvernul intenţionează să le utilizeze pentru acoperirea deficitului bugetar şi menţinerea balanţei de plăţi.
În dezbaterile publice asupra primului document din acest pachet s-a ajuns însă la tensiuni care i-au determinat pe unii analişti să spună că neînţelegerile din cadrul alianţei de guvernare au la bază interesele obscure ale unor lideri politici în spatele cărora stau businessmani influenţi.
