Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:
Prima tranşă a asistenţei financiare ruseşti a ajuns pe contul Sovietului suprem din Tiraspol.
„6,3 milioane de dolari, trimestrial, sunt destinaţi unui adaos de 15 dolari la pensii, iar 880 de mii de dolari pentru alimentaţia în instituţii sociale”.
- spune oaspetele ediţiei de astăzi, economistul Serghei Melnicenko de la Tiraspol.
Mai întâi, buletinul de ştiri. Paul Hodorogea trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
O comisie specială a Sovietului suprem din Tiraspol va verifica modul de distribuire a aistenţei financiare ruse, reluate după o pauză de un an. Rezultatele verificărilor vor fi prezentate cu regularitate ambasadei ruse la Chişinău. Prima tranşă, trimestrială, a asistenţei financiare, în valoare de peste 7 milioane de dolari, a ajuns săptămâna trecută la Tiraspol. Banii sunt destinaţi unui adaos de 15 dolari la pensii şi îmbunătăţirii alimentaţiei în spitale şi şcoli. Tiraspolul nu a reuşit să convingă Moscova să ofere asistenţă şi sectorului agricol, după ce partea cea mai mare a ajutoarelor, oferite sub formă de credite preferenţiale, nu a fost întoarsă. Federaţia Rusă a întrerupt acum un an ajutoarele financiare umanitare pentru Transnistria pe motivul că banii s-au cheltuit neconform destinaţiei şi în condiţii lipsite de transparenţă.
Consiliul miniştrilor de externe ai Uniunii Europene a prelungit cu an interdicţia de călătorie introdusă în 2003 la adresa liderilor administraţiei transnistrene. Prin aceeaşi decizie a fost prelungită şi suspendarea interdicţiilor de călătorie pentru alte 6 luni. Suspendarea sancţiunilor se face la solicitarea Chişinăului din februarie 2010, în speranţa că Tiraspolul va accepta să revină la masa de negocieri. Uniunea Europeană i-a trecut pe liderii transnistreni într-o listă neagră, acuzându-i de obstrucţionarea eforturilor de soluţionare a conflictului.
„Republica Moldova trebuie să beneficieze de amplasarea sa geografică şi să colaboreze şi cu Estul şi cu Vestul”, a declarat ambasadorul Statelor Unite la Chisinau Asif Chaudhry, la întîlnirea sa cu studenţii de la Academia de Administaţie Publică de la Chişinău. Emisarul Statelor Unite a spus că ţara sa susţine Moldova atât în ceea ce priveşte reforma economică, cât şi cea politică. În ceea ce priveşte rezolvarea conflictului transnistrean, ambasadorul Statelor Unite la Chişinău a spus ca există doua aspecte care pot duce la rezolvarea conflictului – „adoptarea unor măsuri de încredere între între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului şi determinarea statutului Transnistriei. Ambasadorul Chaudhry a spus că Statele Unite susţin integritatea şi suveranitatea teritorială a Moldovei.
Rusia şi Moldova au negociat noi principii privind livrarea şi tranzitul gazelor ruseşti. Ministrul economiei, Valeriu Lazăr a anunţat, după vizita la Moscova, că în viitor contractele vor fi negociate direct de Gazprom şi MoldovaGaz, nu de guverne cele două țări. Rusia a acceptat, cum a subliniat Lazăr, „în principiu” să „fie separate datoriile istorice acumulate pe partea dreapta a Nistrului (350 mln dolari) de cele acumulate pe partea stânga de peste 2,2 mlrd dolari.
Parlamentul European a votat extinderea unor avantaje comerciale pentru Moldova pînă în anul 2015 şi mărirea cotelor pentru unele produse moldoveneşti exportate in ţările Uniunii Europene. Având în vedere ca ţara s-a confruntat cu dificultăţi pe pieţele tradiţionale de export, în special Rusia, Comisia Europeana a propus creşterea contingentelor duty-free de vin de la 100 de mii de hectolitri (hl) la 150 de mii hl anul acesta. Cota exportutilor de vin moldovenesc pe piaţa europeană va creşte treptat de aproape două ori şi jumătate până în anul 2013.
Premierul Vlad Filat a spus că Uniunea Europeană va acorda Moldovei 50 de milioane de euro pentru reforma din justiţie şi afacerile interne. Guvernul a lansat la 15 martie un plan de reformă, care prevede transferul tuturor funcţiilor de anchetă de la ministerul de interne şi alte structuri la Procuratura Generală.
Guvernul a aprobat un proiect de lege care le va permite cetăţenilor moldoveni să-şi poată modifica datele despre apartenenţa etnică din registrele stării civile, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere. Proiectul înlocuieşte noţiunea de „naţionalitate” cu cea de „apartenenţă etnică”, care va fi înscrisă numai în certificatul de naştere, fiind exclusă din oricare alt act de stare civilă. Până acum, cetăţenii Moldovei aveau înscrisă automat naţionalitatea moldovean în actele de stare civilă. Guvernul spune că noul proiect transmis Parlamentului va ajusta legislaţia moldoveană la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, respectând dreptul de autoidentificare etnică a fiecărui cetăţean.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Radu Benea: Aşadar, invitatul ediţiei de astăzi este economistul din Tiraspol, Serghei Melnicenko, pe care l-am întrebat mai întâi, ce evenimente ale săptămânii trecute i s-au părut mai importante?
Serghei Melnicenko: „În ultimele săptămâni, de fapt, principala temă socială şi economică pentru Transnistria este reluarea ajutorului financiar din partea Rusiei. Se ştie că în luna iunie anul trecut, această asistenţă a fost întreruptă. Autorităţile ruse au invocat drept motiv suspiciunea că banii au fost împărţiţi în mod transparent şi neconform destinaţiei. Însă, urmare a eforturilor preşedintelui Sovietului suprem şi liderului partidului Obnovlenie, Anatoli Kaminski, asistenţa financiară va fi reluată din luna aprilie, mai bine zis, încetând cu 1 ianuarie. Volumul asistenţei este de 6 milioane
300 de mii de dolari, trimestrial, – bani destinaţi unui adaos de 150 de ruble sau aproximativ 15 dolari la pensii. Alte 880 de mii de dolari, trimestrial, sunt pentru alimentaţia în instituţiile sociale. Prima tranşă a şi ajuns pe contul Sovietului suprem. Banii vor fi convertiţi de banca centrală trasnistreană, iar plăţile se vor face din aprilie. Respectiv, pensionarii vor primit 450 ruble printru primul trimestru, plus 150 de ruble pentru aprilie – ajutor rusesc. O veste bună ce vine în sprijinul pensionarilor este că în pofida unui deficit extrem de acut al bugetului, se va păstra şi adaosul de 100 de ruble pe care l-au primit până acum din fondul local de pensii pe perioada în care ajutorul rusesc fusese suspendat”.
Europa Liberă: o altă ştire importantă a săptămânii trecute este înţelegerea de principiu la care au ajuns guvernul Republicii Moldova şi compania rusă Gazprom privind separarea datoriei Transnistriei la gaze de restul Moldovei. Transnistria a consumat până acum, fără să plătească, gaze naturale de aproape 2 miliarde şi jumătate de dolari, în timp ce datoria istorică la gaze a malului drept este de 350 de milioane de dolari. Administraţia transnistreană spune că datoria este a companiei MoldovaGaz. Însă acum se propune reorganizarea companiei şi, respectiv, separarea acestor datorii. Ce concesinţe credeţi că ar putea avea pentru Transnistria faptul s-ar putea pomeni cu o datorie atât de imensă?
Serghei Melnicenko: Eu aş vorbi mai întâi despre implicaţiile politice şi nu cele economice ale acestei decizii. Pentru că, nu ştiu de ce, dar pe malul drept al Nistrului primul lucru care se spune este că Transnistriei îi va reveni datoria imensă de două miliarde şi mai bine de dolari. Aceste cifre mai trebuie încă precizate. Dar... oare nu este acestă separare un prim pas spre un protectorat al Rusiei asupra unei părţi a Moldovei? Un prim pas spre separarea politică şi a activităţii economice externe a Transnistriei? Oare nu are Moldova de pierdut – şi ca imagine, şi sub aspectul statutului său politic? Dacă se va ajunge la separarea datoriei Transnistriei, oricum acest lucru se va decide între Moscova şi Tiraspol. Asta înseamnă că Chişinăul, care şi aşa, de facto, nu-şi controlează o parte a teritoriului, nu va mai răspunde de tranzitul de gaze prin Transnistria şi nu se va ocupa nici de datorii. Încotro duce acest drum? - aş vrea să întreb. Este semnificativ că în Transnistria această decizie n-a fost comentată deocamdată, nici de conducerea sau reprezentanţii Tiraspoltransgaz, pentru că nu există o decizie definitivă, sunt numai declaraţiile ministrului economiei Moldovei. Nu cred că asemenea indicaţii au venit la Tiraspoltransgaz.
Europa Liberă: Totuşi, Chişinăul declară că separarea este de fapt o procedură pur tehnică. MoldovaGaz urmează să fie restructurată în două întreprinderi, una dintre ele pentru malul stâng, care cel mai probabil va reveni Gazpromului şi care va prelua astfel nu numai gestiunea sistemului de gaze transnistrean, dar şi a datoriilor de miliarde de dolari pe care le-a acumulat. Şi atunci, ce va urma?
Serghei Melnicenko: Ce va urma? Este limpede că Gazprom este un subiect economic care are acţionari şi care sunt interesaţi să-şi recupereze datoriile de la toţi consumatorii, inclusiv spaţiul postsovietic, Europa occidentală, etc. Pe de altă parte, se ştie că Gazpromul este adesea asociat cu statul rusesc, şi conducerea rusă poate rezolva anumite probleme în detrimentul Gazpromului. Să zicem, Transnistria ar putea să spună că a evacuat deja în Rusia patrimoniul fostei armate ruse a 14-a şi că valoarea acestuia poate fi trecută în contul datoriilor la gaz. Pe de altă parte, deficitul bugetar acut şi problemele comerţului extern forţează Transnistria să cheltuiască pentru nevoile sale interne banii destinaţi Gazpromului. Şi mai este o problemă: agenţii economici şi populaţia plătesc un tarif de câteva ori mai mic, decât preţul de achiziţie a gazului. Producţia transnistreană nu ar face faţă concurenţei pe pieţele externe, dacă ar achita un tarif real. Deşi, conducerea transnistreană a dat deja indicaţii să fie elaborat un plan de ajustare a tarifelor interne la preţul contractual la care Gazpromul vinde gazele naturale Moldovei.
Europa Liberă: credeţi că Gazpromul ierta Transnistria de aceste datorii?
Serghei Melnicenko: Dacă va deveni proprietar al reţelelor, costul acestora va acoperi o parte a datoriilor. Separarea e logică şi din perspectiva gestionării activelor – reţelele de gaze trec în proprietatea Gazpromului, noi suntem scutiţi de întreţinerea acestora, şi de toate se ocupă Tiraspoltranszag ca firmă afiliată Gazpromului. Dar, în acest caz, conducerea Transnistriei se va lipsi de argumentul său preferat, cum că nu e datoria noastră, ci a Moldovei, care este un subiect juridic recunoscut”.
Europa Liberă: asta poate duce la ajustarea tarifelor la preţul real al gazelor consumate în regiunea transnistreană...
Serghei Melnicenko: „Ar putea, pentru că astăzi consumatorii noştri sunt avantajaţi faţă de cei de pe malul drept. Este un fel de directivă a politicii sociale şi economice interne, pentru că la salariile noastre, dacă vom plăti să zicem căldura la apartament cu trei camere la tarifele ce există în Chişinău, va fi foarte dificil. Mai ales, dacă ţinem cont că avem şi o migraţie foarte mare a forţei de muncă – nici nu ştiu ce va urma”.
Radu Benea: opinia invitatului nostru de astăzi, economistul Serghei Melnicenko din Tiraspol.
---------------------------------------------------------------------------------
Dar cum au perceput locuitorii de rând din regiunea transnistreană vestea posibilei separări a datoriilor la gaze între cele două maluri ale Nistrului şi faptul că s-ar putea pomeni cu o datorie de aproape 2 miliarde şi jumătate de dolari pentru gazele consumate de Transnistria în ultimii ani?
„Vom avea de suferit, pentru că va trebui să plătim la preţuri mondiale, iar asta înseamnă că totul se va scumpi. Şi dacă vor da vina din nou pe criza economică, lumea n-o să înţeleagă. Multă lumea a plecat de la noi în căutarea unui trai decent. Au rămas numai tinerii şi pensionarii, care nu pot pleca. De aceea, tot noi va trebui să rezolvăm aceste probleme”.
„Din punct de vedere politic, ar putea fi un pas spre recunoaşterea independenţei. Economic, ne va fi greu, dar nu e pentru prima dată”.
Parcul Victoriei, Tiraspol„Nici nu-mi imaginez, cum putem întoarce o datorie atât de imensă? Eu nu înţeleg, de ce au permis să se acumuleze această datorie? Sper să se rezolve, însă cred că oricum va trebui să plătim. Consecinţa va fi scumpirea vieţii”.
„Nu cred că e necesar să separăm datoria. Gazromul trebuie să o perceapă de la Moldova, iar pe a noastră – în proporţie procentuală. E treaba economiştilor. Trebuie să facem aşa încât să nu învrăjbim poporul. Suntem oameni simpli, cât să mai răbdăm? Am lucrat 40 de ani şi cu pensia asta de trei copeici vreau să trăiesc liniştită cât mi-a mai rămas. Cui îi trebuie această vrajbă? M-am săturat, pur şi simplu, m-am săturat – şi nu numai eu, toată lumea, tinerii, toţi, ne-am săturat”.
„Cred că lumea va fi nemulţumită, căci parcă suntem republică separată şi trăim după legile noastre. Nu va fi o catastrofă – Rusia o să ne ajute. Ne descurcăm. Simirov e bravo, el va face tot posibilul să nu suferim prea tare”.
„Sau vor să ne împace, sau să pornească un nou conflict. Nu e clar. De fapt, prima dată aud. Eu în genere nu prea stau să pătrund esenţa ştirilor – la cine-s datoriile mai mari sau mai mici”.
Radu Benea: opinii culese la întamplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Prima tranşă a asistenţei financiare ruseşti a ajuns pe contul Sovietului suprem din Tiraspol.
„6,3 milioane de dolari, trimestrial, sunt destinaţi unui adaos de 15 dolari la pensii, iar 880 de mii de dolari pentru alimentaţia în instituţii sociale”.
- spune oaspetele ediţiei de astăzi, economistul Serghei Melnicenko de la Tiraspol.
Mai întâi, buletinul de ştiri. Paul Hodorogea trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
O comisie specială a Sovietului suprem din Tiraspol va verifica modul de distribuire a aistenţei financiare ruse, reluate după o pauză de un an. Rezultatele verificărilor vor fi prezentate cu regularitate ambasadei ruse la Chişinău. Prima tranşă, trimestrială, a asistenţei financiare, în valoare de peste 7 milioane de dolari, a ajuns săptămâna trecută la Tiraspol. Banii sunt destinaţi unui adaos de 15 dolari la pensii şi îmbunătăţirii alimentaţiei în spitale şi şcoli. Tiraspolul nu a reuşit să convingă Moscova să ofere asistenţă şi sectorului agricol, după ce partea cea mai mare a ajutoarelor, oferite sub formă de credite preferenţiale, nu a fost întoarsă. Federaţia Rusă a întrerupt acum un an ajutoarele financiare umanitare pentru Transnistria pe motivul că banii s-au cheltuit neconform destinaţiei şi în condiţii lipsite de transparenţă.
Consiliul miniştrilor de externe ai Uniunii Europene a prelungit cu an interdicţia de călătorie introdusă în 2003 la adresa liderilor administraţiei transnistrene. Prin aceeaşi decizie a fost prelungită şi suspendarea interdicţiilor de călătorie pentru alte 6 luni. Suspendarea sancţiunilor se face la solicitarea Chişinăului din februarie 2010, în speranţa că Tiraspolul va accepta să revină la masa de negocieri. Uniunea Europeană i-a trecut pe liderii transnistreni într-o listă neagră, acuzându-i de obstrucţionarea eforturilor de soluţionare a conflictului.
„Republica Moldova trebuie să beneficieze de amplasarea sa geografică şi să colaboreze şi cu Estul şi cu Vestul”, a declarat ambasadorul Statelor Unite la Chisinau Asif Chaudhry, la întîlnirea sa cu studenţii de la Academia de Administaţie Publică de la Chişinău. Emisarul Statelor Unite a spus că ţara sa susţine Moldova atât în ceea ce priveşte reforma economică, cât şi cea politică. În ceea ce priveşte rezolvarea conflictului transnistrean, ambasadorul Statelor Unite la Chişinău a spus ca există doua aspecte care pot duce la rezolvarea conflictului – „adoptarea unor măsuri de încredere între între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului şi determinarea statutului Transnistriei. Ambasadorul Chaudhry a spus că Statele Unite susţin integritatea şi suveranitatea teritorială a Moldovei.
Rusia şi Moldova au negociat noi principii privind livrarea şi tranzitul gazelor ruseşti. Ministrul economiei, Valeriu Lazăr a anunţat, după vizita la Moscova, că în viitor contractele vor fi negociate direct de Gazprom şi MoldovaGaz, nu de guverne cele două țări. Rusia a acceptat, cum a subliniat Lazăr, „în principiu” să „fie separate datoriile istorice acumulate pe partea dreapta a Nistrului (350 mln dolari) de cele acumulate pe partea stânga de peste 2,2 mlrd dolari.
Parlamentul European a votat extinderea unor avantaje comerciale pentru Moldova pînă în anul 2015 şi mărirea cotelor pentru unele produse moldoveneşti exportate in ţările Uniunii Europene. Având în vedere ca ţara s-a confruntat cu dificultăţi pe pieţele tradiţionale de export, în special Rusia, Comisia Europeana a propus creşterea contingentelor duty-free de vin de la 100 de mii de hectolitri (hl) la 150 de mii hl anul acesta. Cota exportutilor de vin moldovenesc pe piaţa europeană va creşte treptat de aproape două ori şi jumătate până în anul 2013.
Premierul Vlad Filat a spus că Uniunea Europeană va acorda Moldovei 50 de milioane de euro pentru reforma din justiţie şi afacerile interne. Guvernul a lansat la 15 martie un plan de reformă, care prevede transferul tuturor funcţiilor de anchetă de la ministerul de interne şi alte structuri la Procuratura Generală.
Guvernul a aprobat un proiect de lege care le va permite cetăţenilor moldoveni să-şi poată modifica datele despre apartenenţa etnică din registrele stării civile, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere. Proiectul înlocuieşte noţiunea de „naţionalitate” cu cea de „apartenenţă etnică”, care va fi înscrisă numai în certificatul de naştere, fiind exclusă din oricare alt act de stare civilă. Până acum, cetăţenii Moldovei aveau înscrisă automat naţionalitatea moldovean în actele de stare civilă. Guvernul spune că noul proiect transmis Parlamentului va ajusta legislaţia moldoveană la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, respectând dreptul de autoidentificare etnică a fiecărui cetăţean.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Radu Benea: Aşadar, invitatul ediţiei de astăzi este economistul din Tiraspol, Serghei Melnicenko, pe care l-am întrebat mai întâi, ce evenimente ale săptămânii trecute i s-au părut mai importante?
Serghei Melnicenko: „În ultimele săptămâni, de fapt, principala temă socială şi economică pentru Transnistria este reluarea ajutorului financiar din partea Rusiei. Se ştie că în luna iunie anul trecut, această asistenţă a fost întreruptă. Autorităţile ruse au invocat drept motiv suspiciunea că banii au fost împărţiţi în mod transparent şi neconform destinaţiei. Însă, urmare a eforturilor preşedintelui Sovietului suprem şi liderului partidului Obnovlenie, Anatoli Kaminski, asistenţa financiară va fi reluată din luna aprilie, mai bine zis, încetând cu 1 ianuarie. Volumul asistenţei este de 6 milioane
Europa Liberă: o altă ştire importantă a săptămânii trecute este înţelegerea de principiu la care au ajuns guvernul Republicii Moldova şi compania rusă Gazprom privind separarea datoriei Transnistriei la gaze de restul Moldovei. Transnistria a consumat până acum, fără să plătească, gaze naturale de aproape 2 miliarde şi jumătate de dolari, în timp ce datoria istorică la gaze a malului drept este de 350 de milioane de dolari. Administraţia transnistreană spune că datoria este a companiei MoldovaGaz. Însă acum se propune reorganizarea companiei şi, respectiv, separarea acestor datorii. Ce concesinţe credeţi că ar putea avea pentru Transnistria faptul s-ar putea pomeni cu o datorie atât de imensă?
Europa Liberă: Totuşi, Chişinăul declară că separarea este de fapt o procedură pur tehnică. MoldovaGaz urmează să fie restructurată în două întreprinderi, una dintre ele pentru malul stâng, care cel mai probabil va reveni Gazpromului şi care va prelua astfel nu numai gestiunea sistemului de gaze transnistrean, dar şi a datoriilor de miliarde de dolari pe care le-a acumulat. Şi atunci, ce va urma?
Serghei Melnicenko: Ce va urma? Este limpede că Gazprom este un subiect economic care are acţionari şi care sunt interesaţi să-şi recupereze datoriile de la toţi consumatorii, inclusiv spaţiul postsovietic, Europa occidentală, etc. Pe de altă parte, se ştie că Gazpromul este adesea asociat cu statul rusesc, şi conducerea rusă poate rezolva anumite probleme în detrimentul Gazpromului. Să zicem, Transnistria ar putea să spună că a evacuat deja în Rusia patrimoniul fostei armate ruse a 14-a şi că valoarea acestuia poate fi trecută în contul datoriilor la gaz. Pe de altă parte, deficitul bugetar acut şi problemele comerţului extern forţează Transnistria să cheltuiască pentru nevoile sale interne banii destinaţi Gazpromului. Şi mai este o problemă: agenţii economici şi populaţia plătesc un tarif de câteva ori mai mic, decât preţul de achiziţie a gazului. Producţia transnistreană nu ar face faţă concurenţei pe pieţele externe, dacă ar achita un tarif real. Deşi, conducerea transnistreană a dat deja indicaţii să fie elaborat un plan de ajustare a tarifelor interne la preţul contractual la care Gazpromul vinde gazele naturale Moldovei.
Europa Liberă: credeţi că Gazpromul ierta Transnistria de aceste datorii?
Europa Liberă: asta poate duce la ajustarea tarifelor la preţul real al gazelor consumate în regiunea transnistreană...
Serghei Melnicenko: „Ar putea, pentru că astăzi consumatorii noştri sunt avantajaţi faţă de cei de pe malul drept. Este un fel de directivă a politicii sociale şi economice interne, pentru că la salariile noastre, dacă vom plăti să zicem căldura la apartament cu trei camere la tarifele ce există în Chişinău, va fi foarte dificil. Mai ales, dacă ţinem cont că avem şi o migraţie foarte mare a forţei de muncă – nici nu ştiu ce va urma”.
Radu Benea: opinia invitatului nostru de astăzi, economistul Serghei Melnicenko din Tiraspol.
---------------------------------------------------------------------------------
Dar cum au perceput locuitorii de rând din regiunea transnistreană vestea posibilei separări a datoriilor la gaze între cele două maluri ale Nistrului şi faptul că s-ar putea pomeni cu o datorie de aproape 2 miliarde şi jumătate de dolari pentru gazele consumate de Transnistria în ultimii ani?
„Vom avea de suferit, pentru că va trebui să plătim la preţuri mondiale, iar asta înseamnă că totul se va scumpi. Şi dacă vor da vina din nou pe criza economică, lumea n-o să înţeleagă. Multă lumea a plecat de la noi în căutarea unui trai decent. Au rămas numai tinerii şi pensionarii, care nu pot pleca. De aceea, tot noi va trebui să rezolvăm aceste probleme”.
„Din punct de vedere politic, ar putea fi un pas spre recunoaşterea independenţei. Economic, ne va fi greu, dar nu e pentru prima dată”.
„Nu cred că e necesar să separăm datoria. Gazromul trebuie să o perceapă de la Moldova, iar pe a noastră – în proporţie procentuală. E treaba economiştilor. Trebuie să facem aşa încât să nu învrăjbim poporul. Suntem oameni simpli, cât să mai răbdăm? Am lucrat 40 de ani şi cu pensia asta de trei copeici vreau să trăiesc liniştită cât mi-a mai rămas. Cui îi trebuie această vrajbă? M-am săturat, pur şi simplu, m-am săturat – şi nu numai eu, toată lumea, tinerii, toţi, ne-am săturat”.
„Cred că lumea va fi nemulţumită, căci parcă suntem republică separată şi trăim după legile noastre. Nu va fi o catastrofă – Rusia o să ne ajute. Ne descurcăm. Simirov e bravo, el va face tot posibilul să nu suferim prea tare”.
„Sau vor să ne împace, sau să pornească un nou conflict. Nu e clar. De fapt, prima dată aud. Eu în genere nu prea stau să pătrund esenţa ştirilor – la cine-s datoriile mai mari sau mai mici”.
Radu Benea: opinii culese la întamplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
