2 aprilie 2001
Actualitatea. (Redactor: Radu Călin Cristea).
Interviu cu Ioan Mircea Paşcu ministru al apărării.
Despre şansele României de a fi invitată să adere la NATO, cu ocazia summitului de la Praga din 2002, Ioan Mircea Paşcu declară că „în momentul de faţă avem două probleme: să fim siguri că la Praga se va decide o nouă extindere. Numai după aceea putem să evaluăm şansele noastre concrete. După părerea mea, balanţă înclină tot mai mult spre o decizie de integrare... Dacă lucrurile evoluează aşa, atunci se pune problema ca România să fie cât mai bine pregătită la momentul respectiv.
[...] Există nişte candidaţi preferaţi: de pildă, ţările nordice par să fie foarte înclinate să sprijine candidatura ţărilor baltice, fiind mai puţin interesate de ce se află pe flancul de sud. Polonia este şi ea firesc interesată, doar dacă privim harta, de o candidatură a Lituaniei şi a Slovaciei.
Cehia este şi ea interesată de candidatura Slovaciei.
După cum şi Ungaria, dacă privim pe hartă, este interesată de candidatura Slovaciei dar şi a României, pentru că aceştia sunt principalii membri care au un interes direct şi nemijlocit în extindere.
Ceilalţi privesc lucrurile într-un context mai amplu, care ţine de viziunea alianţei, de interese mai mari şi mai ample...
[...] 12 ani, pe care i-am traversat de la revoluţie şi până aici, România nu a fost o problemă de securitate. Ea nu a fost un consumator de securitate... Dar trebuie să facem ce trebuie să facem în economie, în domeniul apărării.”
Europa Liberă: România este favorizată de situaţia explozivă din Balcani ?
Ioan Mircea Paşcu: Cred că este favorizată dar în acelaşi timp este şi periclitată de o asemenea situaţie. Pe de o parte, o asemenea situaţie ne permite să jucăm un rol pozitiv, să contribuim la stabilizarea zonei şi să demonstrăm capacitatea noastră de generator de securitate. Dar în acelaşi timp, dacă toată zona este influenţată de dezvoltările negatice, este clar că această candidatură a noastră este privită şi în termeni zonali. Şi atunci, lucrurile se vor îngreuna.
[...] Dacă mai includem în ecuaţie şi situarea noastră pe potenţiala rută de transport al petrolului caspic din Asia centrală spre zonele Europei occidentale, vedem că importanţa strategică există şi creşte...”
