5 aprilie 2001
Ora Moldovei.
William Hill despre cazul Ilașcu. Un interviu cu EL.
Dan Ionescu: Imediat după alegerea de ieri, noul preşedinte al ţării şi-a declarat disponibilitatea de a coopera cu autorităţile de la Bucureşti în vederea eliberării membrilor grupului Ilaşcu, deţinuţi în Transnistria. Declaraţia i-a luat prin surprindere pe ziarişti, dat fiind că anterior liderul comunist afişase în repetate rânduri lipsă de interes pentru acest subiect. Astăzi şeful Misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa la Chişinău, William Hill, s-a pronunţat la rândul său pe această temă de interes umanitar, într-un interviu acordat în exclusivitatea postului de radio Europa Liberă. Interviul a fost realizat de Lina Grîu.
Chestiunea eliberării necondiţionate din considerente umanitare a grupului Ilaşcu se află în ultimele luni printre priorităţile în discuţiile, purtate cu autorităţile transnistrene de factorii de la Chişinău, dar şi de reprezentanţi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Demersurile acestor oficiali rămân, deocamdată, fără răspuns din partea autorităţilor autoproclamate de la Tiraspol.
Într-un interviu acordat astăzi în exclusivitate postului nostru de radio, şeful Misiuniii OSCE în Republica Moldova, William Hill, a declarat că eliberarea necondiţionată a grupului Ilaşcu ar fi un semnal pozitiv în negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol şi un prim pas, care ar separa trecutul de prezent. Gestul ar fi unul umanitar, de natură să îmbunătăţească relaţiile dintre părţile în conflict.
William Hill: „Continuu să încerc să-i conving pe liderii transnistreni, că punerea în liberatate a întregului grup Ilaşcu este o necesitate. În ultimele două luni am avut discuţii dese cu autorităţile transnistrene. Tiraspolul trebuia să facă acest lucru demult, dar acum a venit un moment favorabil. Este o nouă conducere în Republica Moldova, o nouă etapă de negocieri. Nu văd nici o justificare pentru a continua să-i ţină închişi pe aceşti oameni. Membrii grupului Ilaşcu au suferit destul. Menţinerea în continuare în detenţie, fără nici un motiv, a acestor oameni ar fi o tragedie strigătoare la cer.”
L-am întrebat pe William Hill, dacă eliberarea lui Ilaşcu ar putea avea loc până la anunţarea unei sentinţe de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care examinează acest caz în regim de urgenţă şi ar putea adopta o decizie finală până în luna iulie curent.
William Hill: „Sper, dar cheile de la celula lui Ilaşcu nu sunt în mîinile mele. Cred că acestea sunt în Transnistria, în mîinile unor oameni foarte bine cunoscuţi acolo. Nu suntem în stare să reparăm toate greşelile trecutului, dar cel puţin nu trebuie să le repetăm.”
Eforturi tot mai consecvente în vederea internaţionalizării cazului Ilaşcu şi eliberării acestuia din detenţie depune şi Senatul României. Într-o declaraţie-apel, adoptată de Biroul permanent al Senatului, deputaţii recomandă Guvernului român să trateze problema Ilaşcu ca pe una prioritară şi prin Ministerul Afacerilor Externe să solicite guvernelor membre ale OSCE să intervină pe lângă autorităţile Federaţiei Ruse şi ale Republicii Moldova pentru a acţiona în spiritul apelurilor repetate ale comunităţii internaţionale, în scopul de a se pune capăt acestui abuz. De asemenea, senatorii invită Ministerul Justiţiei să examineze cazul din punct de vedere juridic şi procedural, având în vedere, că Ilie Ilaşcu este cetăţean şi senator român, astfel încât să i se poată asigura acestuia, precum şi celorlalţi din grupul său, un proces corect şi drept într-un stat membru al OSCE. Totodată, senatorii români îşi exprimă speranţa, că noile autorităţi de la Chişinău vor menţine deschis dialogul cu toate părţile interesate şi că vor continua eforturile în vederea soluţionării cazului Ilaşcu.
Declaraţia propune ca în cazul lui Ilaşcu să se depună plângeri la Curtea de Apel Internaţională şi să se facă demersuri pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg şi pe lângă Comitetul Drepturilor Omului al ONU pentru punerea imediată în libertate. Declaraţia-apel a Senatului României, solicitată de premierul Adrian Năstase, urmează să fie adoptată la prima şedinţă de după Paşti a acestei Camere a Parlamentului român. Documentul va fi remis oamenilor politici din întreaga lume, înalţilor ierarhi ai cultelor religioase şi reprezentanţilor ONG-urilor.
Mai mulţi analişti de la Chişinău consideră, că tendinţele pozitive în negocierile privind eliberarea grupului Ilaşcu din ultimul timp se datorează mai multor factori, inclusiv poziţiei active, manifestate de România în cadrul OSCE, numeroaselor demersuri internaţionale, făcute în acest sens, şi nu în ultimul rând, avansării dosarului Ilaşcu la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Rusia, despre care se spune figurativ că ar deţine, de fapt, cheile de la celula deţinuţilor, este şi ea interesată să exercite presiuni pentru eliberarea grupului Ilaşcu, deoarece nu doreşte să fie pusă sub acuzaţie la CEDO.
În plus, autorităţile transnistrene se pare, că au obţinut maximum de beneficii de pe urma acestei detenţii politice, astfel încât acum şi-ar dori într-un fel să scape de grupul Ilaşcu, dar într-un mod mai onorabil. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, liderul separatist Igor Smirnov, condiţionează eliberarea lui Ilaşcu prin semnarea de către acesta a unei cereri, în care să ceară graţiere. Ilie Ilaşcu refuză categoric o asemenea tranzacţie, pe motiv că o cerere de graţiere ar însemna recunoaşterea implicită a vinovăţiei sale.
Din Chişinău, Lina Grîu, pentru Radio Europa Liberă.
