Linkuri accesibilitate

„Așteptăm o putere nouă politică, care să apere interesele cetățenilor și să le facă un trai cât de cât decent” (VIDEO)


La Călărași

La sfârșit de săptămână cu Europa Liberă, Valentina Ursu și interlocutorii ei, locuitorii din Călărași și primarul comunei Feștelița, raionul Ștefan Vodă.

În anul 2019 vor fi organizate alegeri locale și parlamentare după noi reguli. Până în acest moment, principalele partide și-au anunțat listele de candidați. Ceea ce-i interesează acum este lupta pentru putere, deoarece ea este cea care în esență motivează și alimentează cele mai multe dintre conflictele societății dezbinate – dreapta vs stânga, esticii vs occidentalii, tinerii vs pensionarii, bogații vs săracii, pro-americanii vs pro-rușii, cetățenii vs judecătorii și procurorii ș.a.m.d. Așadar, de Anul Nou e vremea bilanțurilor, dar și a proiectelor noi. Europa Liberă a stat de vorbă cu oamenii și a aflat ce așteptări au de la 2019. La Călărași toată lumea își dorește o viață mai bună, sănătate, bunăstare și mai vrea corectitudine și să dispară politicienii mincinoși și corupția din țară. Despre aceste dorințe pentru Anul Nou, ei au vorbit la microfonul Europei Libere.

La sfârșit de săptămână cu Europa Liberă și Valentina Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:37:20 0:00
Link direct

– „Așteptăm și noi poate va fi bine, dar eu știu cum va fi? Bojika (Domnul) știe (râde).”

Europa Liberă: Va fi un an bogat în evenimente, o să trebuiască să mergeți la alegeri, la referendum.

– „O să vedem, o să vedem... O să mergem și o să vedem acolo pe hârtia ceea cine-o mai fi. Facem noi ceva bun.”

Europa Liberă: Cum trebuie să fie deputații aceștia pe care îi alegeți o dată la patru ani?

– „Ei, cum? Să facă ceva pentru oameni, dacă, mă rog...”

Europa Liberă: Dar ei asta promit.

– „Să vedem rezultatul.”

– „Trebuie cineva să fie în frunte, dar cine-o să fie... Cam am pierdut speranța.”

Europa Liberă: Dar de ce ați pierdut încrederea?

– „Păi de atâta că cu o cutie de bomboane și cu o șampanie din partea lui Șor, cu 600 de lei din partea democraților, să zicem așa drept, că lumea se bucură, dar, practic, îi totul corupție...”

Europa Liberă: Dar o dată la patru ani vin politicienii și promit că au să vă îmbunătățească și condițiile de muncă, și condițiile de trai?

– „Da, d-apoi cum!... Dar care condiții de muncă dacă șed oamenii prin străini și se duc, și se duc, se duc? N-avem cumpărători, iaca na, că înainte era piața plină amu, înainte de sărbători, se făceau sărbătorile de iarnă cu grădinițele, cu întreprinderile, cu organizațiile, veneau și cumpărau, dar acum... Anul ista și cu poama – un leu și 20 de bani. Rușine! Cu un leu și 20 de bani s-a cumpărat când ea de-amu a fost amorțită și uscată și a căzut mai toată jos. Asta-i grija statului? Un leu și jumătate a fost kilogramul de perje. Au șezut merele și încă stau pe deal. Iaca, trei lei, el vine cu mașina de la Hârjauca sau de la Mândra și-i trei lei kilogramul, patru, cinci lei și el n-are cui să-l vândă și plânge, dar acestea-s cheltuieli, că am fost contabilă și știu ce înseamnă să crești un kilogram de producție.”

La piață la Călărași
La piață la Călărași

Europa Liberă: Dar promisiunile acestea pe care le fac politicienii în campania electorală, credeți în ele?

– „Mă uit la Dodon. Iaca îi sătean de-al nostru, băștinaș din Călărași, dar el o dată n-a fost pe aici prin piață, să vină să vorbească cu oamenii, să discute, de atâta că s-a privatizat fabrica de conserve, care-i închisă și nu lucrează, s-a luat fabrica de la Onișcani care șede, fabrica de la Răciula, care câte opt mii de tone când eu lucram la cantoră opt mii de tone de poamă se prelucrau și acum au venit tot de la Găgăuzia și o colectează cu un leu și 20 de bani. Nu-i rușine la obraz? D-apoi las’ să vină. El îi președinte. El de ce se duce întotdeauna în Pridnestrovie (Transnistria) și în Găgăuzia, în partea ceea și pleacă la Rusia? Ce fel de președinte al țării, prezident, cum s-ar mai zice? Lumea-i disperată! Sincer, vă spun drept.”

Europa Liberă: În ziua alegerilor va avea loc și un referendum.

– „Păi nu știu de ce s-a mai lipit și referendumul ista acum. Ca să fie mai puține cheltuieli?...”

Europa Liberă: Dar știți la care întrebare va trebui să răspundeți?

– „Păi nu știu care întrebare la referendum se va discuta.”

Europa Liberă: Ce așteptați de la 2019?

– „Așteptăm o cotitură radicală în viața Republicii Moldova pentru toți cetățenii,

Așteptăm o putere nouă politică, să apere interesele cetățenilor și să facă cât de cât un trai decent pentru cetățeni.” ...

ceva schimbări de la alegerile parlamentare, că ne-am săturat de așa guvernare, de atâția ani. Așteptăm o putere nouă politică, care să apere interesele cetățenilor și să facă cât de cât un trai decent pentru cetățeni.”

Europa Liberă: Și e posibil?

– „Uitați-vă ce s-a petrecut la alegerile locale din Chișinău. Nimeni nu s-a așteptat ca Năstase să iasă în al doilea tur, până la urmă, el a răzbătut, pentru că oamenii s-au trezit.”

Europa Liberă: Și ce vor decide aceste alegeri din 24 februarie?

– „Dacă nu câștigă Blocul ACUM alegerile, atunci ne-am dus cu totul înapoi, am murit, dacă se poate de spus așa.”

Europa Liberă: Pronosticurile sunt pesimiste, că nu ar putea să acceadă un partid care să formeze și Guvernul. Și atunci vor trebui să fie create coaliții, alianțe, majoritate parlamentară. Cine cu cine să se unească?

– „Blocul ACUM nu poate să facă coaliție nici cu Partidul Democrat, nici cu Partidul Socialiștilor, nici cu Partidul „Șor”, în niciun caz, fiindcă alegătorii nu vor înțelege corect, dar noi vrem totuși Blocul ACUM să câștige și credem că o să câștige.”

Europa Liberă: Sunteți optimist?

– „Tot timpul am fost un optimist și luptăm până la urmă. Am stat pe baricade, am fost pentru ideea națională, pentru Roșca, și ne-a trădat, pe urmă am stat pentru Ghimpu și tot ne-a trădat, acum mergem pentru Blocul ACUM și chiar dacă ne trădează, totuna mergem înainte până cineva nu ne va trăda.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă trădarea la moldoveni?

– „Se vând pentru bani, uzurparea puterii în stat, corupție, scheme pentru buzunarul propriu și asta-i, numai nu pentru popor. Iaca, mulți oameni îs dezamăgiți...”

Europa Liberă: Ce preț are promisiunea pe care o face politicianul și ce preț are votul pe care îl dă cetățeanul?

– „Desigur că are valoare! Trebuie să ieșim toți masiv la vot și trebuie să analizăm. Vom trăi bine atunci când vom vota corect și ne vom gândi fiecare cum trebuie de votat.”

Europa Liberă: Ce așteptați de la 2019?

– „O conducere mai bună și salariile să le mai ridice și pensiile să le mai ridice la părinții noștri.”

Europa Liberă: De unde bani?

– „De unde bani?! Ei știu de unde, din milionul acela pe care l-au furat. Nimic nu se schimbă, puțin s-a schimbat în ultimii patru ani.”

Europa Liberă: De ce atât de greu vine schimbarea și cine face schimbarea – politicianul sau cetățeanul?

– „Politicianul, e clar.”

Europa Liberă: Ales de cetățean.

– „Ales de cetățean, d-apoi cum dară. Vom vedea, poate va veni o guvernare mai bună și poate s-a mai schimba oleacă. Gândim, tragem nădejde. Să nu fugă copiii din țară, să stăm aici pe loc, să muncim în țara noastră, că o grămadă de familii s-au distrus, pentru că nu au de lucru, au lucru puțin. Chiar soția mea lucrează cu o mie și ceva de lei. Ce acesta-i salariu?”

Iarnă la Călărași
Iarnă la Călărași

Europa Liberă: Cât de importante sunt aceste alegeri din 24 februarie?

– „Tragem nădejde, poate s-a schimba ceva...”

Europa Liberă: Uitați-vă, de-acum politicienii au început să vină cu pomeni electorale, cu cadouri...

– „D-apoi numai în Moldova e așa – cu cadouri, cu prostii, cu una-alta... Omul nu trebuie impus, omul trebuie să facă din conștiința lui, dar nu trebuie să-l cumpere cu cadouri și cu toate astea. Asta-i o prostie!”

Europa Liberă: De ce se lasă omul cumpărat?

– „De la sărăcie, cred că, mă gândesc că din cauza sărăciei; mai mult bătrânii, că, săracii, vai de capul lor.”

Europa Liberă: Și o dată la patru ani iau aceste pomeni, ca după asta să spună că o duc greu?

– „Se gândesc și ei, săracii, mai trag nădejde că poate va fi mai bine, dar schimbări în ultimii ani nu prea se văd, vă spun.”

Europa Liberă: În ziua alegerilor va avea loc și un referendum. Știți la ce întrebări trebuie să răspundeți?

– „Da, da, știu. Da, d-apoi cum?! Mai puțini deputați că trebuie să fie asta-i bine, că trebuie să fie mai puțini, că prea mulți îs deputați, dar prosto (pur și simplu) oamenii nu știu ce deputat și care și ce reprezintă. Aici tot e o... oamenii îs nedumeriți, ei între dânșii trebuie să facă mai puțini deputați să fie, dar nu să aleagă oamenii, că aici omul... ei deputații lor au să-i pună, acel partid care o să câștige.”

Europa Liberă: Dar de ce ziceți deputații lor, dacă sunt deputații dvs.?

– „Apoi noi o să alegem, dar noi nu știm ce reprezintă fiecare deputat. Asta-i problema.”

Europa Liberă: Trebuie să studiați programul, platforma electorală, să-i puneți întrebări.

– „Da, tineretul poate să se mai descurce, prin Internet poate să se mai uite, dar bătrânii unde, ei ce știu? N-au Internet, n-au cu cine să discute. Vom vedea de-amu după alegeri ce va mai fi. Sperăm să fie mai bine. Care vor fi la putere poate se vor mai întoarce cu fața la norod, nu numai cu spatele.”

La Călărași
La Călărași

Europa Liberă: La mulți ani!

– „De asemenea, sănătate și mulți ani! Un an bogat și cu politicieni mai deștepți oleacă și cu înțelepciune, politicieni înțelepți să fie!”

– „Și în religie, și în țară, și între partide, și în politica țării înțelepciune să fie. Dacă omu-i înțelept, și țara merge bine, dacă nu-i înțelepciune, unul se duce la levo (stânga) și altul la pravo (dreapta), apoi atunci îi culmea. Pe asta se vede că-i destrămare de țară și-i prăpădul, într-o țară atât de mititică. Eu grăiesc cu fata din Canada și-i spun că iaca așa și așa, dar ea-mi zice: „Mamă, ce-i, mamă, bun în Moldova asta, mamă?” Eu când aud vorba asta, tocmai mă doare sufletul. „Cum, Cristina, tu te-ai născut aici, eu te aștept acasă? Când aud că ceva se întâmplă, un om din sat moare și mie mi-e jale, dar voi așa ați rămas indiferenți?!” De șase ani șede acolo, și-a cumpărat casă, nepoțelul crește acolo... Am rămas cu nimic noi, cu nimic. Îi durerea cea mai mare în suflet, nu că-i tristețe...”

Europa Liberă: Ce așteptați de la 2019?

– „Așteptăm binele (râde).”

Europa Liberă: Ce speranțe legați de anul acesta? E un an electoral, o să mergeți la alegeri...

– „Dar ce? Nu, eu nu merg la alegeri. Nu dă nimic asta, eu îs pensionar și nu-mi dă nimic, dar la acela...”

– „Îți dă 600 de lei...”

– „Unde? Iaca baba ceea ai văzut cum spunea că „iaca, m-au amăgit, au zis că-mi dau 600 de lei și nu mi-au dat nimic?” (Râsete.)”

Europa Liberă: De ce s-au dezamăgit cetățenii atât de mult în clasa politică?

– „Că n-au făcut față ei lucrurilor. Promit înainte de alegeri și pe urmă nu fac nimic. Numai cu promisiunile, dar lumea de-amu s-a săturat, nu mai vrea să trăiască cu promisiuni. Iaca, ne ducem prin Europa. Lumea trăiește, lumea se bucură, așteaptă sărbătorile, dar aici parcă nici nu vin sărbătorile. Copiii îs duși, nu-s acasă niciunul. Ce bucurie avem noi?”

Europa Liberă: Dvs. tot vreți să auziți aceste promisiuni când vine politicianul și vă bate la ușă, pentru că în baza promisiunii votați?

– „Nu votez în baza promisiunii, mă gândesc eu, că eu îi văd ce fac ei pe parcurs. De-amu nu le ascult promisiunile. Mai mult, gata!”

Europa Liberă: Știți că în ziua alegerilor va avea loc și un referendum?

– „Știu! Va trebui să răspundem: să fie republică prezidențială ori să fie republică parlamentară?”

Europa Liberă: Nu! Va fi referendum și o să fiți întrebați...

– „Dacă vrem să ne unim cu România?”

Europa Liberă: Nu... Dacă vreți ca numărul deputaților să fie micșorat.

– „Să fie 61? Da, vreau să fie micșorat, că-s prea mulți acolo! Vedeți cum e? Când să primească o hotărâre, ei se ridică și iese din sala de ședințe. Dar pentru ce primesc ei banii iștia, dacă ei nu hotărăsc nimic? La noi cu democrația... de-amu nu faci nimic cu democrația. În primul rând, poporul nostru a fost obișnuit ca noi să fim oleacă..., să fie ca și cum un dictator, că noi nu suntem așa că, dacă ne dă voie, noi de-amu vorbim ce vrem, ne ducem, facem ce vrem. Olecuță trebuie mai strâns poporul nostru, dar de aici, iaca, sunt băieți tineri, au învățat, au terminat, poate cineva va veni și va face ceva.”

Europa Liberă: Dacă ați fi Dvs., ați ajunge deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ce schimbări ați face?

– „Pensionarii să ducă o viață mai decentă, să ne facă pensiile mai mari. Ce faci acum cu 1.400 de lei, iaca să socotim așa, că mie nu-mi ajunge să plătesc căldura numai?”

Europa Liberă: Dar de unde ați lua bani să majorați pensiile?

– „De unde aș lua bani? Cred că din miliardul acela furat.”

Europa Liberă: Și încă ce ați mai face?

– „Copiii să aibă o copilărie mai fericită, să nu fie așa, că copiii noștri îs lepădați, mamele îs duse, ca să se întoarcă înapoi lumea, să fie posturi de lucru în Moldova.”

Europa Liberă: Cum ați lupta cu corupția?

– „Cu corupția?... Dar nu poți cu dânșii lupta de-amu, că ei acolo îs toți unul ca unul.”

Europa Liberă: Dar ea trebuie dezrădăcinată?

– „Dar nu știu asta de-amu cum se face, trebuie de-amu duși toți acolo, la Filat, alături.”

Europa Liberă: Un An Nou fericit și sănătate multă!

– „Vă mulțumesc, și Dvs.!”

Europa Liberă: Ați spus că așteptați un nepoțel...

– „Un nepoțel, da. Eu trebuie să mă duc să-l văd acolo, numai eu trebuie să mă duc.”

Europa Liberă: Dar unde?

– „La Italia.”

Europa Liberă: Și o să mergeți acolo?

– „Da, în februarie mă duc și o să stau vreo două luni cu nepoțelul.”

Europa Liberă: Păi și în februarie trebuie să alegeți deputații?

– „Și deputații o să-i alegem, că acolo tot sunt secții de votare. Prezidentul l-am votat o dată aici și o dată acolo.”

Europa Liberă: Și ce a făcut până acum dl Dodon?

– „Nimic! Pe de o parte, nici n-are voie să facă nimic, că el... Parlamentul vedeți că dacă nu le place ceva, îl scot și-l pun pe Candu și semnează și merg înainte.”

Europa Liberă: Dar credeți că în 2019 ar putea să mai fie suspendat Igor Dodon din funcția de președinte?

– „Tot așa au să facă. D-apoi ei de-amu s-au deprins. Asta nu-i nici într-o țară, numai la noi se face așa – să fie președintele suspendat pe timp de zece minute.”

Europa Liberă: Valentina Ursu sunt...

– „Vă cunosc foarte bine.”

Europa Liberă: Mulțumesc tare mult!

– „Pe glas vă cunosc.”

Europa Liberă: Spuneți, vă rog, ce așteptări aveți de la anul care bate la ușă, de la 2019? Ce vreți să aducă el pentru Republica Moldova, pentru cetățeni?

– „În primul rând, locuri de lucru, dacă au să fie, nimeni n-o să plece peste graniță. Tinerii ce pot să facă cu 3.000 de lei? Dacă nu-i ajunge pentru produse alimentare, cum poate el să-și construiască o casă? Și dacă merge peste graniță și acolo îi un trai decent, trec cinci ani de zile și, gata, el nu se mai întoarce. Eu cunosc zeci de familii care mi-au spus că niciodată nu se mai întorc.”

Europa Liberă: Și dacă rămâne depopulat satul, statul, unde se ajunge?

– „Eu sunt din Nișcani. Din 2.500 au rămas 1.000 de cetățeni, dintre care peste 60 la sută îs pensionari. Ei pleacă pe lumea cealaltă și cine rămâne? Familii tinere absolut nu sunt, ei sunt plecați. Care la Moscova, chiar și la Moscova, care pleacă și în Rusia tot nu se întorc.”

La Călărași
La Călărași

Europa Liberă: La început de an urmează să mergeți să vă exercitați dreptul la vot. Ce importanță au aceste alegeri?

– „Da, merg, pentru că eu am mers la orișice votare, fiindcă asta e o datorie, e un interes. Dacă nu simți interesul să mergi la vot, degeaba locuiești.”

Europa Liberă: Ce se va decide la 24 februarie?

– „Va fi referendumul care o să decidă să micșoreze numărul parlamentarilor. Și acesta-i un lucru bun. Odată ce s-a micșorat populația, normal că trebuie să se micșoreze și ei.”

Europa Liberă: Calitatea legilor va fi mai bună cu un număr mai mic de deputați?

– „Nu știu, nu pot să vă spun.”

Europa Liberă: Dar știți că e un referendum consultativ și dacă cetățenii vor decide ca să fie redus numărul de deputați, abia peste patru ani ați putea să aveți în Parlament 61 de deputați?

– „Am înțeles, știu de asta, știu. Ei își fac PR pe treaba aceasta, noi știm tare bine. Lumea crede că acum o să fie reduși, dar peste patru ani se schimbă, găsesc alt referendum. Noi înțelegem foarte bine, dar lumea cade pradă, ei nu-și dau seama. Dacă ar spune că peste patru ani, ar fi altceva, dar lumea crede că chiar acum o să fie. Ei nu-și dau seama și nici idee nu au.”

Europa Liberă: Acum vor fi aleși 50 de deputați pe listă de partid și 51 pe circumscripții.

– „Da, da.”

Europa Liberă: Deci, tot 101.

– „Da, da, știu de asta.”

Europa Liberă: Ce așteptați de la anul care vine, de la 2019? Ce vreți să vă aducă el?

– „Sănătate, în primul rând, și putere să putem munci. Un an mai bun, să avem o conducere mai bună sperăm, să se mai întoarcă cu fața spre pensionari, că tare-s necăjiți. Au muncit o viață și primesc o pensie că nu le ajunge de medicamente...”

Europa Liberă: Când ziceți o conducere mai bună, la ce vă gândiți? Pentru că cei care ajung la putere spun că sunt buni și toți vin să rezolve problemele pe care le aveți.

– „Toți promit marea și sarea, dar când ajung, uită. Cam pierdem încrederea în persoane. Acum merg și promit marea și sarea, dar până la urmă se șterg de noi, cum se spune.”

Europa Liberă: Dar atunci când vin și discută cu dvs. și fac aceste promisiuni, îi întrebați dacă sunt capabili ca aceste vorbe să ajungă fapte?

– „Păi, noi îi întrebăm, dar ei nu vor să spună adevărul, că adevărul îi înghimpă, dacă spun adevărul și ei promit, dar pe urmă se întorc așa cum le convine lor. Își fac fotolii și apartamente, și de toate, și de noi nu mai au nevoie că muncim.”

Europa Liberă: Puterea e a lor sau e a poporului?

– „Ar trebui să fie a poporului, dar e a lor. Tot ce vor ei, aceea fac, nu depinde de noi nimic. Noi numai mergem la alegeri ca să zicem că am mers, ca să nu aibă ură pe noi conducerea locală că nu ne ducem, dar ei tot ce vor aceea fac.”

Europa Liberă: Ce preț are promisiunea pe care o face politicianul?

– „Promisiunea... fac promisiuni în interesul lor, dar pentru noi nu se vede nimic. Și nu avem nicio speranță că au să se țină de cuvânt. Nu prea îi credem.”

Europa Liberă: La mulți ani! Un an fericit, cu multe împliniri, cu mai multe zâmbete, cu mai multe bucurii! Să lăsați necazurile și problemele în 2018...

– „Dă Doamne! Dă Doamne, să fie mai bine! Pentru asta muncim și noi ca să fie bine, ne străduim să muncim ca să avem. Mulți ani și Dvs. și sănătate!”

Europa Liberă: Valentina Ursu, de la Radio Europa Liberă.

– „Vă ascult și-mi place cum duci matale emisiunile. Așa-mi place! Parcă-mă dă Dumnezeu sănătate, vă spun cinstit. Tare-mi place cum dai dumneata întrebări. Am radio la bucătărie și vă ascult în toată sâmbăta. Tare-mi place cum duceți emisiunile...”

Europa Liberă: Ce așteptați de la 2019? Cum vreți să fie anul care vine?

– „Un an bun, cu roadă și cu sănătate, și cu bucurie, și cu pace pe lume. Să ne fie copiii sănătoși, să avem bucurie, să ne dea Dumnezeu ploaie și pace! Astea toate le facem câte olecuță, dar tot și conducătorii oleacă să se mai gândească la oamenii de la sat, că noi muncim...”

Europa Liberă: Așteptați și alegerile parlamentare din 24 februarie?

– „Așteptăm, așteptăm...”

Europa Liberă: Cum ar trebui să fie clasa politică, care să trăiască cu interesele cetățeanului?

– „Cinstită. Asta depinde de omul cinstit și muncitor. Omul care-i cinstit și se gândește la lume, eu socot că să fie pentru noi, pentru oamenii aceștia de la sat, care muncim mult și n-avem credere.”

Europa Liberă: În ziua alegerilor va fi și un referendum, vor mai fi încă câteva buletine – să fie redus numărul deputaților de la 101 la 61, să vă dați părerea dacă trebuie să fie rechemat deputatul... Vă este clar?

– „Dar asta nu prea înțelegem noi, nu înțelegem noi la acestea. Ar trebui olecuțică să se mai gândească și la oamenii aceștia de la sat, că tare mult muncim și n-avem nicio..., nicio credere nu avem. Toate celea îi scump, dar pe ce să cumpărăm, dacă n-avem bani?”

Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la 2019?

– „Așteptăm liniște, lumea să fie pusă la lucru, că-s mulți șomeri.”

Europa Liberă: Este un an electoral. Așteptați ca să fie și alegeri, să mergeți să votați?

– „Mergem, numaidecât mergem și votăm.”

Europa Liberă: Ce vor decide aceste alegeri?

– „Vor decide că se vor gândi și la oameni. Vrem ca să vină, de pildă, o dată în an măcar cineva în sate, să întrebe lumea: „Ce doriți? Ce să vă construim?” Nu numai să vină când îi timpul de alegeri, pe ultima sută de metri, să vină pe timpul la acești patru ani de zile, să vină și să spună oamenilor: „Oameni buni, ce aveți? Vreți apă să trageți, o porțiune de drum oarecare, până la grădiniță, de pildă?” Iaca, eu când mă duc acasă, drumul a fost asfaltat, măcar să-l mențină, l-au lăsat în voia sorții. Unde este drumul făcut, acolo se vâră și mai fac oleacă. Și atâta-i! Într-un fel, îți ung ochii.”

Europa Liberă: Dar tot în ziua alegerilor va fi și un referendum. Știți pentru ce trebuie să votați?

– „Să vă spun sincer, nu, până ce nu, nu m-am informat, așa, 100%. Numai ce pot să spun e că au să ne inducă în eroare cu acele patru buletine. Hai că unul mai tânăr se mai descurcă, dar unul în vârstă? N-are să fie sută la sută precis că au să voteze anume cum trebuie să fie votat.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus că deputatul, politicianul trebuie să fie mai aproape de grijile alegătorului, cetățeanului. Iată, chiar și acum, aceste pomeni electorale decid votul cui să i-l dea omul, dacă ia pomana?

– „Nu, nu, nu... De ce anume acum, înainte de alegeri, se dă pachetul acela, de pildă? Las’ să-l dea lunar, dar nici nu trebuie să-l dea. Lumea trebuie să muncească și să-și facă singură pachetul până la urma urmei. Dar părea mea ce mai mare e că să vină prin sate.”

Europa Liberă: Un an nou fericit, cu multe împliniri!

– „Mulțumim!”

Europa Liberă: V-am surprins aici, la piața din Călărași. Ați vândut azi ceva?

– „Oleacă. Îi lume puțină. Avem rude, avem frați, avem nănași și toți îs plecați. Și stăm și noi, iaca așa, să mai stăm, dar mai răbdăm... mai avem oleacă de răbdare.”

Europa Liberă: Valiza îi pregătită?

– „Nu-i pregătită, nici nu vreau să mă gândesc la asta, pentru că avem pământ, avem casă la sat și nu putem să lăsăm de izbeliște, vrem aici să rămânem, să trăim aici minim decent.”

Europa Liberă: Sunteți reprezentantul generației tinere. Pe umerii dvs. cade povara asta ca să duceți țara mai departe.

– „Foarte corect, pe umerii noștri, pe umerii copiilor mei. Sunt la mijloc, am puțin peste 40 de ani și vreau aici să fiu, aici să trăiesc.”

Europa Liberă: Cum vedeți Călărașiul, Moldova peste zece ani?

– „Vreau s-o văd cu drumuri bune, cu parcuri frumoase, fără musor (gunoi) pe drum. Mergeți și arătați-mi o urnă. Nu-i! Mentalitatea omului să se schimbe nu peste zece ani, dar peste trei-patru ani.”

Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la anul 2019? Ce vreți să aducă anul 2019 în țară, în casă, în familie?

– „Să zicem așa: anul acesta a fost bun, dar, dă Doamne, anul viitor să fie mai bun. Întotdeauna suntem nesățioși, dar eu aș vrea să fie pace. Noi avem nevoie de sănătate. Dacă este pace și sănătate, înseamnă că totul e bine.”

Europa Liberă: Va fi un an bogat în evenimente politice, va trebui să mergeți să votați deputații în Parlament.

– „Da, da, da...”

Europa Liberă: O să participați la un referendum.

– „Știți, să vă spun cinstit, eu nu cred în nimeni, în niciun partid politic, fiindcă atunci când îs alegeri toți vin cu promisiuni, dar cum trec alegerile, s-a uitat tot și gata.”

Europa Liberă: Aveți nevoie de o clasă politică, care să vină, să facă legi în Parlament, să guverneze.

– „Asta nici vorbă nu-i, fără acestea noi nu putem, că este un dezastru și trebuie ceva ca să reguleze, dar acei care sunt acum la putere nu fac legi care să fie pentru oameni, legile le fac pentru dânșii, pentru buzunarul lor, ei să aibă, dar așa, pentru oameni nu.”

Europa Liberă: O să mergeți să votați în baza unei reforme noi, acum în baza votului mixt – 50 de deputați vor fi aleși pe listă de partid, 51 pe circumscripții.

– „Știu, știu...”

Europa Liberă: Asta ușurează relația dintre cetățean și politician?

– „Fiecare lege e bună, dacă ea se respectă, dar dacă așa numai le schimbă legile ca să fie reforme, asta nu-i normal lucrul acesta.”

Europa Liberă: Dar ce vreți Dvs. să schimbe noii deputați din Parlament, care vor fi aleși după 24 februarie?

– „Să fie cu fața înspre viața norodului, că noi am fost o țară bogată, cândva am fost patru milioane și am ajuns acum mai puțin de trei. Eu aș vrea ca acea putere care o să vină să aducă oamenii care au plecat din țară să-i aducă acasă și să fie o agricultură dezvoltată, căci acum dacă-ți arunci ochii pe dealuri, vezi numai buruieni și numai dezastru. Iaca eu asta aș vrea.”

Europa Liberă: Dar va fi deputatul mai aproape de cetățean, dacă îl alegeți pe circumscripție?

– „N-are însemnătate pe ce alegem, hotea (cu toate că) câteodată pe lista de partid mai este disciplină, disciplină de partid, dar aici, când el e singur, n-are cine-l controla.”

Europa Liberă: Dar alte buletine pentru referendum, știți la ce întrebări veți răspunde?

– „Dictatură a fost și o să fie. Noi de dânsa greu o să ne dezbăierăm, foarte greu. Noi încă trebuie să lucrăm la asta.”

* * *

Oamenii cu care am discutat la Călărași sunt indignați de prestația politicienilor în primul rând și de domnia bunului plac în viața publică. Și pentru că Anul Nou este un moment potrivit pentru reflecție, l-am invitat în studioul Europei Libere de la Chișinău pe Nicolae Tudoreanu, primar de la Feștelița, raionul Ștefan Vodă.

Europa Liberă: Bate la ușă 2019. Va fi un an cu multe provocări, va fi un an cu alegeri parlamentare, cu alegeri locale, cu nevoia constituirii unei coaliții majoritare. Dvs. ce așteptări aveți de la 2019 și cum credeți că ar putea să mulțumească cetățenii Republicii Moldova acest an, dacă e dominat de atâta politică?

Primarul Nicolae Tudoreanu
Primarul Nicolae Tudoreanu

Nicolae Tudoreanu: „Procesele electorale sunt parte a democrației autentice și nu putem decât prin procese electorale să-i alegem pe cei care ne conduc, însă pentru mine este simplu, că anul 2019 probabil va fi unul în care să continue lucrurile bune care s-au început în 2018, pentru că, oricât de critici am fi, cifrele ne arată totuși niște tendințe bune pentru Republica Moldova.

Rămâne ca și societatea moldovenească să fie parte a proceselor administrative, că am impresia că e ceva rupt între stat și populația majoritară.

Am impresia că e ceva rupt între stat și populația majoritară...

Nu zic, avem și populație activă, care este implicată, că nu s-ar fi produs aceste lucruri dacă nu s-ar fi implicat populația activă, dar clasa de mijloc este totuși problema Republicii Moldova pe care trebuie s-o educăm și în spirit electoral, și în spirit economic, și în spirit social, și în spirit de toleranță, pentru că aici e problema Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ce trebuie de făcut cu mediul rural? Am auzit și voci care spun că, dacă satul a început să moară, să-l lăsăm să moară. Dvs. ce ziceți, trebuie resuscitat satul?

Nicolae Tudoreanu: „Resuscitat în cazul în care comunitatea își dorește. Nu poți să le impui niște reguli și comunitățile respective să fie permanent dotate de la stat, permanent să fie întreținute cu ajutoare sociale și acolo, de fapt, este problema societății moldovenești, pentru că este foarte ușor de corupt aceste comunități sărace, unde lenea a provocat sărăcia și nu altceva...”

Europa Liberă: De ce statul aplică principiul acesta să-i dea cetățeanului peștele și nu undița?

Nicolae Tudoreanu: „Păi venim dintr-un sistem sovietic, unde aceste lucruri au fost, de fapt, perpetuate și omul sovietic are gândirea că statul este o industrie care trebuie să-ți dea și tu să nu dai nimic la stat. Asta este, de fapt, logica multor moldoveni, pentru că, dacă e să privim real cum stau lucrurile, n-ar fi oamenii atât de săraci, mai degrabă sunt săraci spiritual, sunt săraci cu duhul.

Avem un grad redus de intelectualitate comună, nu avem o cultură generală, care să ne reprezinte, așa cum au avut-o bătrânii noștri care au mai rămas unde și unde câte unul.”...

Pentru că mergeți într-un sat prăpădit unde se prăvălesc casele și o să vedeți cârduri de păsări, sunt pline magaziile cu producție, pentru că, de rău, de bine s-a făcut și porumbul, au și produse agricole primite de la pământurile date în arendă arendașilor, adică la nivel de consum suntem pregătiți și pentru iarnă, dar avem un grad redus de intelectualitate comună, socială, zic eu așa, nu avem o cultură generală, care să ne reprezinte, așa cum au avut-o bătrânii noștri care au mai rămas unde și unde câte unul.”

Primarul de la Fălești, Nicolae Tudoreanu, și gîndurile sale...
Primarul de la Fălești, Nicolae Tudoreanu, și gîndurile sale...

Europa Liberă: Ca șef al administrației locale, pe Dvs. vă preocupă depopularea satului și statului?

Nicolae Tudoreanu: „Foarte mult mă preocupă, pentru că să nu credeți că eu nu am avut posibilitate să ies de acolo, am fost solicitat și în alte funcții. Pentru mine, localitatea mea este una sacră, pentru că fac parte din rădăcina unei dinastii care a fost și fondatoare a acestui sat, o bună parte din rudele mele au suferit din urma calvarului politic din Uniunea Sovietică, au fost deportați, au murit și de foame... Și pentru mine este o datorie și aș crede că mult mai mută lume ar trebui să rămână acolo, să nu migreze în alte funcții, pentru că, de fapt, ce s-a întâmplat?

Perpetuarea cadrelor și migrația această continuă, olecuță ai căpătat de experiență și miști spre raion sau spre centrul republicii, face ca satele să rămână fără intelectualitate. Și, de fapt, aș chema foarte mulți oameni, că vin alegerile locale, să privească și peste umăr, să meargă în localitățile de baștină, să nu candideze numai pe circumscripții la funcția de deputat, mai mergi și candidează la funcția de primar și arată că se poate de făcut aceste lucruri și în Republica Moldova, că, de fapt, resursele umane sunt cele mai principale în tot acest joc, fie el și politic, să mergeți înapoi, haideți să ne mai schimbăm, să facem o rotație.”

Europa Liberă: Dl Tudoreanu, totuși generația tânără se gândește la o carieră bună, la niște condiții decente de trai, vor și un apartament, vor și o mașină, vor și o călătorie iarna la munte, vara la mare, altele le sunt cerințele.

Nicolae Tudoreanu: „Ce credeți că aceste condiții nu pot fi create într-o comunitate rurală? Asta au dovedit-o țările cu un grad avansat de civilizație, avem sate... am fost în Pribaltica (statele baltice), am fost în Germania, și în sate locuințele nu diferă mult de un apartament dintr-un oraș. Și eu cred că este mult mai oportun să locuiești într-o localitate rurală, unde este o liniște, în primul rând, o securitate pentru copiii care merg la școală. Avem niște poli de creștere, de fapt, în preajma acestor sate, unde trebuie de concentrat instituțiile de cultură generală, teatre, săli de spectacole...”

Europa Liberă: În satele despre care vorbiți Dvs. din țările baltice există infrastructură, există investiții, există locuri de muncă și aceste locuri de muncă mai sunt și bine plătite.

Nicolae Tudoreanu: „S-a mai făcut și la noi, trebuie să recunoaștem, satele sunt deja cât de cât amenajate...”

Europa Liberă: Dar nu sunt comparabile cu cele din țările baltice?

Nicolae Tudoreanu: „Nu sunt comparabile, dar nici mintea noastră nu este comparabilă cu a oamenilor din țările baltice sau din Germania. Haideți să lucrăm paralel, să ne șlefuim și înțelepciunea, și gândirea social-politică până la urmă și apoi să avem cerințe, pentru că tot ce este creat este creat pe nivelul conștiinței societății noastre. Altă soluție nu văd decât să mergem în paralel – și cu educația, și cu infrastructura, pentru că, dacă migrăm, cine o să ne creeze infrastructura? Nu putem avea obiecții stând la Londra și criticând sistemul politic din Republica Moldova. Ori construim toți, ori suntem parte la aceste proiecte toți, ori admitem așa cum este, pentru că tot ce este mai bun a migrat, recunoaștem lucrul acesta...”

Europa Liberă: Capitalul uman?

Nicolae Tudoreanu: „Capitalul uman. Și odată migrând și creând, de fapt, plusvaloare în altă țară, mă iertați, nu poți să critici într-atâta, pentru că avem cazuri când vin din spațiul european în vacanță și se manifestă mai prost decât cei care deja sunt aici și, dacă ești un exemplu crescut în migrație, vino către cel care a rămas aici și dă dovadă că ești educat și ai o manifestare alta decât o au cei de aici. Sunt niște paradoxuri care sunt legate unul de altul și bănuiesc că în 10-50 de ani nu se rezolvă atât de repede.”

Europa Liberă: Încheiați al patrulea mandat de primar?

Nicolae Tudoreanu: „Da, al patrulea mandat.”

Europa Liberă: Vă mai doriți unul?

Nicolae Tudoreanu: „Nu am încotro, pentru că am niște proiecte pe care trebuie să le duc până la bun sfârșit. Asta o s-o anunț la data de 13 ianuarie, pentru că avem „Balul gospodarilor”, ediția a II-a. Am preluat o formă de organizare și de raportare din Bucovina, chemăm toți gospodarii din sat, unde avem muzică, voie bună; până la asta, discutăm despre problemele localităților...”

Europa Liberă: Vă este clar când va avea loc scrutinul local?

Nicolae Tudoreanu: „Nu este clar, dar cred că se va respecta legislația, pentru că avem legea, care spune că nu mai târziu de două luni de la expirarea mandatului actual.”

Europa Liberă: Mandatul expiră în iunie?

Nicolae Tudoreanu: „Da.”

Europa Liberă: Deci ar trebui, cel târziu în toamnă, să aibă loc și alegerile locale?

Nicolae Tudoreanu: „Bănuiesc că da.”

Europa Liberă: Dar ca să aibă loc alegeri locale, trebuie ca în următorul Parlament să fie constituită o majoritate care să stabilească data alegerilor locale?

Nicolae Tudoreanu: „Da, să scoată o hotărâre de Parlament. Sigur, sigur, sigur!”

Europa Liberă: Inițial se discutase foarte mult că ar fi fost cazul și o reformă teritorial-administrativă să aibă loc?

Nicolae Tudoreanu în studioul Europei Libere la Chișinău
Nicolae Tudoreanu în studioul Europei Libere la Chișinău

Nicolae Tudoreanu: „Nici nu ar trebui să se modifice legislația pentru a face o reformă administrativ-teritorială, pentru că și legea actuală spune că primării se vor înființa în comunitățile care au o populație de mai mult de 1.500 de cetățeni, dar mai este acolo că, la inițiativa Guvernului, Guvernul poate analiza și tot așa analizând s-au mai înființat 270 de primării, care astăzi, ne dăm bine seama, întreținerea lor e foarte costisitoare și vrem, nu vrem această reformă trebuie făcută până la urmă și, totodată, banii care vor fi economisiți în urma acestei reforme să fie investiți în infrastructura comunelor respective, adică banii să nu fie luați la centru, primăria care va fi lichidată, acest buget să fie lăsat în centrul reședință de comună pentru a îmbunătăți infrastructura respectivă.”

Europa Liberă: Vi se dezleagă cât de cât mâinile în a administra treburile unei localități sau mai sunteți foarte mult dependenți de ce vă zic cei de la centru?

Nicolae Tudoreanu: „Niciodată nu am avut probleme, niciodată nu am avut probleme!”

Europa Liberă: Cu finanțele știu că ați avut probleme...

Nicolae Tudoreanu: „Absolut. Nu am avut probleme în ceea ce ține de libertatea de a manevra în administrația publică locală, am lucrat cu mai mult de șapte prim-miniștri, probabil vreo trei-patru președinți de raioane, nemaivorbind de miniștri și viceminiștri. Și dacă am avut un plan bine chibzuit, întotdeauna l-am realizat, indiferent că a fost până la modificarea legislației privind finanțele publice locale și chiar acum când avem diametral opusă reforma în finanțele publice locale, unde nu mai avem bugete centrate pe normative de cheltuieli, dar avem bugete centrate pe venituri.

Evident că veniturile proprii sunt foarte și foarte mici, care trebuie liberalizate și date împuterniciri consiliilor locale pentru a determina cuantumul, cotele și termenul de plată a acestor impozite, dacă le numim proprii, după definiție. Sper, noua conducere a Ministerului Finanțelor să găsească timp și să aibă deschiderea totală ca aceste lucruri să se întâmple, pentru că, mergând după experiență în alte țări, am observat că doar liberalizarea și veniturile proprii ale autorităților publice locale formează baza de dezvoltare.

Cu adevărat, statul nu poate întreține atâtea autorități locale, dar avem foarte multe impozite care nu sunt valorificate la justa valoare. Spre exemplu, avem impozitul funciar, care din 1999 nu s-a modificat. Vă imaginați, în 1999, când era dolarul 4,5 și acum avem 18, care este costul acestui impozit, pe alocuri costul de administrare a impozitului pe imobil este mai mare decât încasările pe care le avem de la acest impozit. Și vă dați bine seama că nu este avantajos economic ca statul să mai întrețină aceste impozite destul de mici în raport cu prețurile, care au crescut în timp, dar și în raport cu capacitatea de plată a cetățenilor. Eu cred că a crescut în timp capacitatea de plată...”

Europa Liberă: Deși ei zic că au rămas tot săraci?

Nicolae Tudoreanu: „Nu cred că au rămas săraci. Ar fi bine să poată prioritiza cheltuielile în așa fel ca și autoritățile publice locale să-și poată scoate aceste plăți fiscale, care până la urmă ajung sub formă de beneficii tot în beneficiul lor, al cetățenilor simpli.”

Europa Liberă: Ceea ce-i fugărește pe oameni de la țară și din țară sunt șomajul, lipsa locurilor de muncă.

Nicolae Tudoreanu: „Și nu numai...”

Europa Liberă: În mediul rural locuri de muncă pot apărea?

Nicolae Tudoreanu: „Vreau să vă zic că la noi în localitate acum nu este problema locurilor de muncă...”

Europa Liberă: Salariul mic...

Nicolae Tudoreanu: „Mai degrabă este lipsa serviciilor publice, drumuri, servicii de colectare a gunoiului, rețea de canalizare, servicii de educație mai slabe decât acolo unde tind să meargă. Avem Fabrica de cablaje de la Căușeni, care lucrează în trei schimburi și le acordă transport, masă caldă, un salariu comparativ, așa, în medie, cam cinci mii de lei...”

Europa Liberă: Dar când discut cu sătenii, ei ar vrea niște întreprinderi de prelucrare a materiei prime...

Nicolae Tudoreanu: „Merg acum, cam toți au unde munci. Avem Fabrica de confecții din satul Popeasca, nu vor să meargă. De multe ori oamenii s-au cam dezvățat a mai trăi după un program, au confortul lor și nu vor să iasă din el. Adică pentru a merge la un serviciu, în primul rând, trebuie să te scoli dimineață, să-ți iei cafeaua, să te îngrijești cât de cât, că ieși în lume... Oamenii au un confort al lor. Mai bine acolo ține o capră care îi dă un litru de lapte și nu are niciun beneficiu de la ea, dar se scoală la 10, mai vorbește cu vecina, mai pălăvrăgește pe la magazin, pe la bar, pe la poștă și-a primit ajutorul social... Uite, acest confort de multe ori îi aranjează pe foarte mulți și nu vor să iasă din confortul lor, dar atunci când spun că nu au un loc de muncă, nu este adevărat. Avem companii agricole, care dau și 300 de lei la zi. Ce credeți că se umplu dimineața mașinile, pentru că vin și-i iau, îi duc, îi aduc? Dar vă zic: refuză să iasă din confortul în care s-au deprins.”

Europa Liberă: Ce va urma?

Nicolae Tudoreanu: „Ce va urma? Eu cred că trebuie să ne spună Guvernul central, tot ce este legat de educație, aici ar trebui nu numai salariile majorate, sistemul de educație, dar revăzute și atrase cadre, resurse umane cât de cât pregătite, pentru că de multe ori nici bunele maniere nu mai sunt primite în școală, tot ce este legat de comportamentul public, social, adică elementarul cu care ar trebui să iasă omul pregătit din școală nu-l primește, cu părere de rău. Și s-a creat acest cerc vicios. Sunt sigur că și 30 de mii de lei ai unui profesor nu vor rezolva problema asta atâta timp cât nu avem niște instrumente altele decât financiare.”

Europa Liberă: Eu discut cu profesorii. Și ei tot au reproșurile lor: de ce un judecător să aibă un salariu de trei ori mai mare decât un profesor?

Nicolae Tudoreanu: „Îi problemă și de la o școală la alta. Eu sunt sigur că în Chișinău probabil se consumă mai mult decât zece mii, decât îi primește un profesor bun, pentru că, așa cum migrează oamenii de

Migrează și profesorii de treabă și cei care rămân la sate n-or fi probabil cei mai slabi, dar nu au logistica modernă care trebuie, prin care să aplice instrumentele de predare, nu au literatură...

treabă, migrează și profesorii de treabă și cei care rămân la sate n-or fi probabil cei mai slabi, dar nu au logistica modernă care trebuie, prin care să aplice instrumentele de predare, nu au literatură, nu au tot ce le trebuie. Școlile au rămas foarte triste, încă nu sunt reparate din perioada sovietică și, intrând într-o sală de clasă, așa cum am lăsat-o eu în ‘91, am mers acum și am văzut-o exact tot așa, probabil și dispoziția, și tot ce este legat de inițiativă dispare atunci când nu ai un confort și pe interior pentru a facilita sistemul acesta de educație. Trebuie reparate și aduse școlile în concordanță cu cerințele actuale, modernizate la nivel de infrastructură. Atunci când copilul intră în școală, trebuie să observe că, cel puțin, nu-i mai rău ca acasă, dar când ieși majoritatea și-au făcut...”

Europa Liberă: Păi cineva zicea că se investește mai mult într-o biserică decât într-o școală.

Nicolae Tudoreanu: „În acești 27 de ani de independență, religia a controlat un buget destul de serios și oamenii mai degrabă dau un bănuț

Dumnezeu nu este al leneșilor...

pentru cultele religioase decât să-l dea pentru un impozit. Și aici apare paradoxul: dacă ai dat acolo, cere de acolo. Adică, Dumnezeu nu este al leneșilor și al... Trebuie să muncești pentru asta: dai, ai, nu dai, nu ai. Dar dai pentru religie și apar aceste clădiri de lux în care nu cred că ar trebui de urmărit luxul atunci când ai nevoie de Dumnezeu. Atunci când urmărești o educație reală pentru copilul tău, cred că acolo este mult mai util și un mai bun cetățean ar crește în condiții moderne de educație decât să-l fanatizezi stând într-o biserică.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG