Linkuri accesibilitate

„A fost sau n-a fost” o revoluţie în Germania răsăriteană?


Placă memorială dedicată răsculaţilor din 1989, la Magdeburg (Foto: William Totok)

Pregătirile pentru cea de-a 30-a aniversare a dispariției sistemului comunist din RDG.

„A fost sau n-a fost” este titlul unui film satiric al regizorului român Corneliu Porumboiu. Întrebarea din titlul filmului se referă la revoluţia română, despre care unii afirmă c-a fost o lovitură de stat, alţii spun c-a fost pusă la cale de forţe străine şi unii neagă, pur şi simplu, faptul că schimbările produse în urma prăbuşirii dictaturii ar putea fi calificate drept o revoluţie autentică. În ultimele săptămîni a izbucnit şi-n Germania o dezbatere în care participanţii îşi pun aceeaşi întrebare ca şi Porumboiu. Dezbaterea din Germania a fost declanşată de pregătirile legate de aniversarea celor 30 de ani de la marea demonstraţie din Leipzig, din 9 octombrie 1989, şi de la căderea zidului din Berlin, pe data de 9 noiembrie a aceluiaşi an istoric.

În primii ani după unificare, în istoriografia şi publicistica germană s-a folosit sintagma „Wende” – „schimbare” - pentru a descrie mişcările care au generat dispariţie regimului estic. Paternitatea acestei sintagme îi aparţine, însă, ultimului lider comunist, Egon Krenz. Deşi unii foşti opozanţi au atras atenţia asupra acestui fapt, multă vreme nu s-a ţinut cont de argumentele contestatarilor. Krenz a încercat să atribuie partidului conducător meritul de a fi facilitat schimbările, bagatelizînd astfel contribuţia decisivă a mişcărilor de opoziţie şi apoi ale populaţiei mobilizate de către opozanţii regimului. Abia după intervenţia publică a mai multor istorici s-a luat şi o decizie oficială prin care s-a impus termenul „revoluţie” pentru a descrie evenimentele în urma cărora s-au produs schimbările din 1989. În acest context s-a arătat că momentul decisiv care a marcat începutul sfîrşitului fusese marea demonstraţie din Leipzig din 9 octombrie. Atunci, participanţii au scandat lozinca celebră: „Noi sîntem poporul!”. Ulterior, lozinca a fost preluată şi de manifestanţii din celelalte mari oraşe ale Germaniei răsăritene, Berlin, Magdeburg, Dresda sau Rostock. Fără momentul Leipzig, consideră unii istorici, mişcarea populară nu s-ar fi extins şi nu ar fi cuprins aproape întregul teritoriu al fostei Republici Democrate Germane (RDG/DDR). Astfel, o mişcare de protest s-a transformat treptat într-o „revoluţie paşnică”.

Ştirea că la festivitatea aniversară, programată la Leipzig, a fost invitat Gregor Gysi ca să ţină o conferinţă dedicată revoluţiei est-germane, a explodat ca o bombă în contextul pregătirilor jubiliare. Gysi provine din vechile structuri ale Partidului Socialist Unit din Germania (PSUG) şi a preluat conducerea formaţiunii succesoare care există şi astăzi sub denumirea Partidul Stîngii (Die Linke). Contra prezenţei lui Gregor Gysi s-au remobilizat acum foştii opozanţi ai regimului comunist. Într-o scrisoare deschisă, lansată de „Societatea Robert Havemann”, semnată de cîteva sute de persoane, se arată că invitarea lui Gysi este un gest cinic şi de sfidare a revoluţiei paşnice. Această persoană, se mai spune în scrisoare, a încercat cu toate mijloacele să oprească „revoluţia şi unificarea”. Semnatarii consideră prezenţa lui Gysi drept un act „cinic” şi „revoltător”, calificîndu-l drept o încercare de disculpare a Partidului Socialist Unit din Germania (PSUG/SED).

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG