Linkuri accesibilitate

Academicianul T.D. Lîsenko și producția de lapte gras în RSS Moldovenească


Al doilea din stânga, acad. T.D. Lîsenko alături de I.I. Bodiul (în dreapta sa). „Moldova socialistă”, 1 Martie 1963.
Al doilea din stânga, acad. T.D. Lîsenko alături de I.I. Bodiul (în dreapta sa). „Moldova socialistă”, 1 Martie 1963.

Pentru N.S. Hrușciov, care-și propusese să întreacă Statele Unite la producția de lapte și unt, obținerea unui lapte cât mai gras la fermele colective din Uniunea Sovietică era o țintă nu mai puțin importantă decât cea a sporirii roadei de porumb la hectar.

O creștere la începutul anilor 1960 a grăsimii laptelui numai cu 0,1 % putea da, conform calculelor sale, circa 36 de mii de tone de unt în plus la scara întregii URSS. În RSS Moldovenească, aceiași creștere cu 0,1 % putea da suplimentar circa 600 de tone de unt anual.

Speranțele atingerii acestui obiectiv se legau de numele academicianului-marxist T.D. Lîsenko. Cel care jucase un rol nefast în genetica sovietică sub Stalin, intrase în grațiile lui Hrușciov, după ce se angajase să crească o nouă rasă de bovine care să dea lapte cu un conținut mare de grăsime. În presa sovietică se trâmbița că la baza experimentală a Institutului de genetică al Academiei de Științe a URSS de la „Gorki leninskie”, Lîsenko crease printr-o încrucișare între rase diferite de bovine o cireadă de vaci care dădeau câte 5 mii de litri de lapte, cu un indice de grăsime de 5 - 5,2 %.

Din 1958 el începuse un experiment similar și în unele gospodării din RSS Moldovenească. Cu toate acestea, laptele predat la stat în 1962 avea un conținut mediu de grăsime de 3,53 %, comparativ cu 3,51 %, în 1953. Pentru a da o mână de ajutor conducerii de la Chișinău, în primăvara anului 1963 Lîsenko era invitatul liderului de partid, I.I. Bodiul, medic-veterinar de meserie, la o mare întrunire „republicană” din domeniul zootehniei. La acea dată, recomandările lui Lîsenko erau urmate în 137 de gospodării agricole, de la Vulcănești și Cimișlia, până la Râșcani și Edineț.

Luarea sa de cuvânt la consfătuire a fost ascultată cu un viu interes. Lîsenko se arăta convins că odată cu apariția unei noi rase de vaci prin metoda încrucișării recomandate de el, indicele grăsimii lactice putea crește cu 0,2 % anual. Potrivit estimărilor sale, în 5-8 ani în RSSM se putea ajunge la o grăsime a laptelui de 4,5 %. Această prognoză, însă, se va dovedi excesiv de optimistă, iar din 1965, când Lîsenko a fost trecut de noua conducere de la Kremlin pe o linie moartă, recomandările sale „științifice” au devenit inactuale.

  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG