Linkuri accesibilitate

Actualitatea românească: Un interviu telefonic cu disidentul Dan Petrescu la Iași


Dan Petrescu într-o fotografie din anii '80

10 octombrie 1989

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ

Moderator: NICULAI CONSTANTIN MUNTEANU

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:35:09 0:00
Link direct

Niculai Constantin Munteanu: O premieră în „Actualitatea Românească” de astăzi. În direct, de la Iași, scriitorul Dan Petrescu în direct la microfonul Europei Libere. În partea a doua a emisiunii - un comentariu de Șerban Orăscu „Despre pregătirile care se fac pentru cel de-al XIV Congres... Ceaușescu reales”. Sper să nu mi-o luați în nume de rău...

După cum ziceam, de început, vom începe cu Dan Petrescu. Mie, cel puțin, la ora actuală, Dan Petrescu mi se pare o persoană mai importantă decât Nicolae Ceaușescu. E vorba de probleme și de priorități. În primul rând, pentru Nicolae Ceaușescu n-a fost dat afară din slujbă, pe când Dan Petrescu e șomer. Nici comuniștii nu mi-o pot lua în nume de rău pentru punerea lucrurilor în această ordine firească, după cum ziceam, comuniștii fiind aprigi luptători pentru respectarea dreptului la muncă. Lui Dan Petrescu tocmai i-a fost încălcat dreptul la muncă.

În altă ordine de idei, când l-am văzut ultima oară pe Nicolae Ceaușescu la Berlin, lângă prietenul Erich Honecker, Ceaușescu n-arăta prea bine dispus, însă părea sătul. Dan Petrescu e de mai bine de o săptămână în greva foamei, tocmai pentru a protesta împotriva încălcării dreptului lui la muncă, dar și a dreptului la libera circulație a persoanelor și ideilor. Dan Petrescu nu primește pașaport, în timp ce Nicolae Ceaușescu a luat pașaportul pentru Berlinul de răsărit, de unde s-a și întors, ceea ce are de gând să facă și Dan Petrescu după ce i se va da paşaportul, după ce se va supune în străinătate unui control medical de care are urgentă nevoie.

Aceasta sunt câteva din motivele pentru care în „Actualitatea Românească” de azi dăm prioritate lui Dan Petrescu din Iași. Mai sunt și altele. Neapărat însă trebuie să mai consemnăm și faptul că este pentru prima oară de la cutremurul din 1977 când suntem în măsură să difuzăm un dialog între un redactor al postului de radio Europa Liberă și un cetățean român, aflat în România fără nicio teamă nici din partea noastră, nici din partea lui Dan Petrescu. Și , la urma urmei, de ce i-ar fi teamă lui Dan Petrescu să vorbească la un post de radio pe care tot românul îl ascultă într-o țară în care libertatea de opinie este garantată și de Constituție, nu? În fond, dacă Nicolae Ceaușescu dă interviuri presei și posturilor de radio străine, de ce n-ar face-o și Dan Petrescu într-o țară care garantează egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor? Așadar, motive suficiente să începem cu dialogul pe care l-am avut de la München cu Dan Petrescu, luni seara, la o oră foarte târzie. Ei, să fie într-un ceas bun!

N.C. Munteanu: Bună seara, Dan Petrescu!

Dan Petrescu: „Bună seara!”

N.C. Munteanu: De mai bine de o săptămână, știm că vă aflați în greva foamei...

Dan Petrescu: „Da, este adevărat.”

N.C. Munteanu: Ne puteți spune și nouă, care este motivul pentru care ați recurs la acest gest?

Dan Petrescu: „Sunt două motive, în principal. Unul privește concedierea mea abuzivă, care îmbracă un caracter de persecuție politică netă. Iar al doilea este faptul că mi se refuză o viză de ieșire turistică, precizez, necesară mie pentru că am nevoie de un control, cel puțin medical, pe care vreau să-l fac în Vest.”

N.C. Munteanu: Spuneți-mi, când ați fost concediat și care au fost motivele pentru care ați fost concediat?

Dan Petrescu: „Concedierea s-a produs pe data de întâi a acestei luni, când postul în care funcționam nu a mai fost plătit, în urma unei măsuri a Ministerului Învățământului. O măsură foarte bizară deoarece sub numele de „restructurare”, care, vă dați seama, nu rimează nici într-un fel cu Perestroika, sub numele de „restructurare”, spun, s-au redus din schema Bibliotecii din Iași patru posturi de bibliotecar și unul de șef de serviciu, măsură care a fost luată sub semnătura directorului din minister, Aurelian Bondrea, un ins, de altfel, cunoscut pentru faptul că a aranjat și mazilirea domnului Andrei Pleșu în provincie și cunoscut, de altfel, mai demult pentru malversațiunile pe care le-a comis acum câțiva ani în examenul de admitere în învățământul superior.”

N.C. Munteanu: Cine v-a comunicat decizia de eliberare din funcție, ca să zic așa?

Dan Petrescu: „Lucrul mi-a fost comunicat de către directorul bibliotecii din Iași, domnul Corneliu Ștefanache, și aici trebuie să fac unele precizări pentru opinia publică, pentru că, acum câtva timp, într-o scrisoare deschisă adresată organelor de represiune din România, am enumerat câteva cazuri, în principal, ale prietenilor mei, care suferă persecuții din cauza asta precisă, și anume, că sunt prietenii mei. Și în acest context am pomenit și faptul că domnul Corneliu Ștefanache m-a convocat până acum de câteva ori ca să-mi spună că asupra sa se fac presiuni foarte mari ca vor să mă concedieze. Or măsura care este luată acum vine în prelungirea logică a acelor convorbiri cu domnul Ștefanache. Deci, este o persecuție politică.

Pe de altă parte, foarte multă lume m-a căutat după difuzarea materialului de care vă vorbeam, ca să-mi atragă atenția că am comis o greșeală enumerând pe domnul Corneliu Ștefanache printre prietenii mei.”

N.C. Munteanu: Poate că cineva vrea să semene neîncredere între dvs., prietenii și cunoștințele dvs.?

Dan Petrescu: „Cert este că Securitatea se folosește de intermediari pentru a-și atinge scopurile.”

N.C. Munteanu: Mi se pare ciudat că clipa de față sunteți lăsat fără slujbă într-o țară care-și face un titlu de glorie din a asigura sau a se lăuda că asigură locuri de muncă pentru toți cetățenii ei. E acesta un aspect al dreptului la muncă de care Ceaușescu și autoritățile din România vorbesc cu atâta sârg?

Dan Petrescu: „Ceea ce se întâmplă în România se întâmplă nu de astăzi; o discrepanță formidabilă între realitate și aparență. Îmi aduc aminte că în așa-zisul său pamflet, care nu este un pamflet, ci este o analiză lucidă, „1907. Din primăvară până-n toamnă” , Caragiale începea tocmai prin a acuza această formidabilă discrepanță dintre realitate și aparență, care era deja la vremea respectivă, în opinia lui, unică în Europa. Așa că nu trebuie să ne mire că astăzi regimul - una spune și alta face; de altminteri, o face la cel mai înalt nivel. Țin să remarc că în seria de interviuri pe care Nicolae Ceaușescu le-a acordat diverselor publicații occidentale s-au comis niște afirmații fără nicio legătură cu realitatea de la noi. Îmi permit să dau câteva exemple, da?”

N.C. Munteanu: Vă rog!

Dan Petrescu: „De pildă, președintele României a susținut că la noi nu există rafturi goale, toate rafturile magazinelor sunt pline, fiind, de altfel, în consens cu ministrul adjunct al Comerțului Exterior, domnul Nicolae Andrei, care a găsit o explicație și mai năstrușnică, spunând că dacă există vitrine goale asta se datorează faptului că noi obișnuim să ținem alimentele în frigidere. Ei, bine, aș vrea să-l rog direct pe Nicolae Andrei să-mi dea și mie adresa unui astfel de frigider. Nu e o problemă pentru mine, pentru că eu sunt în greva foamei, dar aș putea să le-o dau prietenilor sau familiei...”

N.C. Munteanu): ...adresa...

Dan Petrescu: „De asemenea, într-un interviu pentru o publicație iugoslavă, președintele Ceaușescu a susținut, la o întrebare, - de altfel, abil pusă de ziarist - a susținut că la noi manualele sunt complet gratuite. Este o eroare! Este o eroare pentru că eu am lucrat intr-o bibliotecă care avea, printre altele, și manuale din învățământ și pot să vă spun că era bătaie pentru aceste manuale, pentru faptul că manualele nu se găsesc, iar în cazul în care se găsesc, se plătesc! Deci, este o problemă de manuale și învățământ gratuit la noi.”

N.C. Munteanu: Dan Petrescu, știm că ieri Nicolae Ceaușescu a făcut o vizită prin piețele Capitalei și a găsit lucruri nu prea demne de laudă, dimpotrivă, tot ce-a văzut acolo a fost demn de criticat. Eu, cel puțin, am auzit asta la Radio București, mata, probabil, ai citit „Scânteia”. S-a îmbunătățit cu ceva situația la Iași?

Dan Petrescu: „La București - nu știu care este situația, însă la Iași nu este nicio schimbare, nu este nicio schimbare nu după această vizită, dar nu este nicio schimbare după faimoasa plătire a datoriilor, când s-au anunțat schimbări spectaculoase și nu s-a întâmplat absolut nimica. Nu? Am trăit o perioadă în care la cozi apăreau tot felul de provocatori în momentul când s-a anunțat plătirea datoriilor, care spuneau cu glas tare, așa, în vânt, că, în două trei luni, toată lumea va avea de mâncare. Or, aceste luni au trecut și, mă rog, riscăm să așteptăm mult visatul comunism ca să găsim, probabil, ceva de mâncare, nu? Pe de altă parte, nu mă miră faptul că în piețele din București au fost găsite defecțiuni, pentru că, probabil, vizita a avut un caracter mai mult sau mai puțin inopinat și atunci lumea nu a avut răgazul de a se pregăti, pentru ă la vizita de la Iași s-au făcut pregătiri și pot să vă spun și cum.”

N.C. Munteanu: Tocmai voiam să vă întreb: nu s-au întâmplat schimbări nici atunci când Ceaușescu a vizita Iașul și Moldova, unde a avut cuvinte atât de bune și frumoase despre și pentru moldoveni?

Dan Petrescu: „Vizita, se pare, s-a soldat cu ceea ce în concepția regimului se cheamă un „eșec”, pentru faptul că au fost unele incidente la Iași, foarte multe persoane care au predat scrisori și tot felul de reclamații președintelui. Pe de altă parte, el a dejucat, la un moment dat, intențiile gărzii și a împrumutat alt traseu, în urma unei sesizări, se pare, ajungând într-un cartier unde se construiseră niște blocuri ceva mai de tip vilă pentru nomenclatură, pe care cu mare generozitatea le-a repartizat familiilor cu mulți copii. Ei, de aici o serie de altercații în aparatul local de partid, fără îndoială.

Pe de altă parte, la Iași, vizita a fost, după cum vă spuneam, pregătită, respectiv, în marginea lanului de porumb s-au plantat exemplare de porumb supra-dezvoltate pe care s-au legat un număr de știuleți mai mare decât o plantă produce în mod obișnuit. Sigur că o să mă întrebați cum se susțineau aceste kile de porumb în pământ?...”

N.C. Munteanu: Nu vă întreb,dar, vă rog, spuneți-mi!

Dan Petrescu: „Ele comportau în interior o altă tijă metalică, care le fixa în țărână. Sigur că există riscul unui vânt mai puternic, pentru că, se pare, asemenea accidente s-au mai întâmplat, ceea ce producea efectul comic că aceste tije se roteau în jurul lor însele. Ei, nu știu dacă a fost cazul aicea, dar, pe de altă parte, aceste lucruri pe care vi le spun s-au discutat pe urmă între activiștii de partid, care ricanau la propria mascaradă pe care au pus-o în scenă. De asemenea, s-a adus în mod special o sfeclă supra-dezvoltată de la o fermă din Pufești...”

N.C. Munteanu: De unde?

Dan Petrescu: Din Pufești! [n.r. satul Pufești, Vrancea, este localitatea de baștină a moderatorului emisiunii, N.C. Munteanu]

N.C. Munteanu: Am înțeles bine. Vă ascult mai departe.

Dan Petrescu: „Da... Sfecla domnului N.C. Munteanu, dacă-mi permiteți... Deci, s-a adus o sfeclă supra-dezvoltată, care este destinată tocmai vizitelor prezidențiale. Aici a fost o întreagă istorie, pentru că ferma de acolo este păzită și, probabil, împrumutând vagoane de sfeclă în scopuri amintite, acestea nu s-au mai întors înapoi sau s-au întors înapoi cu exemplare de sfeclă normală și atunci, transportului de sfeclă i-a fost detașat un delegat, care să privegheze asupra produselor, iar, în plus, sfeclele au fost însemnate fiecare în parte, ca nu cumva să fie substituite.”

N.C. Munteanu: De multă vreme spun eu că pufețenii sunt grozavi și, evident, nu mă gândesc la mine. Dle Petrescu, spuneți-mi, au fost schimbări și în ceea ce privește aprovizionarea magazinelor alimentare din Iași în timpul vizitei prezidențiale?

Dan Petrescu: „In mod ciudat, s-au petrecut câteva fenomene de genul ăsta, însă cu un caracter mai degrabă ascuns. Adică, apăreau ici pe colo niște produse pe care se făceau cozi foarte mari și aglomerație foarte mare, și care dispăreau instantaneu. Așa încât, cum să spun, o bunăvoință minimă din partea serviciilor de aprovizionare - n-o putem nega, ea a existat, însă total insuficientă față de cerințele populației.”

N.C. Munteanu: Poate că au făcut ce-au putut și cu cât au avut.

Dan Petrescu: „Exact!”

N.C. Munteanu: Primul motiv al faptului că ați rămas fără slujbă - ați fost dat afară din serviciul pe care-l ocupați la bibliotecă. Al doilea motiv este că nu primiți un pașaport pentru a urma un tratament in Occident. Despre ce este vorba, dacă puteți fi puțin mai explicit și dacă ați putea fi mai explicit și cu răspunsurile pe care le-ați primit până acum la cererea dvs. de pașaport?

Dan Petrescu: „Mi s-a diagnosticat în această vară o osteomă în sinusul frontal drept, lucru care ar necesita o operație. Această operație, la noi, se petrece în mod obișnuit cu dalta și ciocanul, deci, printr-o trepanare la care se folosește daltă și ciocan, dar asta in lipsa oricărui anestezic. Bolnavul este, pur si simplu, legat de pat, de masa de operație și nu are decât să urle cât poftește.

Pe de altă parte, sigur, fiind angajat până la începutul acestei luni, am încercat să obțin actele necesare unei cereri de viză, însă avizul pe care trebuia să-l capăt din partea instituției mi-a fost refuzat. Există o formulă in acest aviz, și anume: „instituția garantează că postulantul prezintă garanții morale și politice pentru a călători in străinătate”. Acuma, am făcut o hârtie către instituție în care mi se părea ciudat că trebuie să fiu garantat moral, mai ales că mai fusesem odată in străinătate fără niciun fel de probleme.

Pe de altă parte, „a fi garantat politic” de niște oameni care în mod evident sunt angajați în sens contrar opiniilor mele politice mi se părea compromițător și atuncea am cerut o formulă mult mai simplă și anume că sunt, pur si simplu, angajat acolo și că pot călători in perioada concediului meu legal de odihnă. Această hârtie mi-a fost refuzată. In momentul de față pentru că nu mai lucrez acolo, sper ca Serviciul de Pașapoarte să îmi accepte depunerea actelor in vederea obținerii vizei.”

N.C. Munteanu: Se tem, cumva, autoritățile că ați pleca in Occident și nu v-ați mai întoarce?

Dan Petrescu: „Nu, este exact invers. Adică, m-am întâlnit, la un moment dat, cu un reprezentant al acestor autorități și am expus problema mea, iar acesta a râs foarte cinic, spunându-mi că pentru mine, desigur, nu se pune problema rămânerii acolo, ci tocmai invers. Or, sigur in această situație m-am simțit obligat să spun că nu plecarea mea ar rezolva ceva pentru această țară și cred că tocmai dimpotrivă: dacă ar pleca ei s-ar putea să se mai întâmple niște lucruri.”

N.C. Munteanu: Bun, să sperăm că ei vă vor auzi. Există și alte lucruri pe care ați vrea să le spuneți?

Dan Petrescu: „Am lansat o declarație privind ceea ce se va întâmpla, probabil, la Congresul al XIV-lea, pe care-l așteptăm cu nerăbdare. Este vorba de realegerea in funcția supremă de partid a președintelui Nicolae Ceaușescu. Problema este că... sigur, o să mă întrebați: ce legătură am eu cu această alegere, care, in mod logic, nu privește decât partidul?...”

N.C. Munteanu: Nu vă întreb!

Dan Petrescu: „Nu mă întrebați, dar mă simt eu obligat să reacționez. Este vorba, deci, de o alegere in funcția supremă de partid si care, în mod logic, nu privește decât partidul. Or, toate mijloacele noastre de informare au vorbit despre întregul popor care primește cu bucurie această alegere. Mi se pare un abuz formidabil in momentul în care în România există deja o opoziție și o disidență.”

N.C. Munteanu: Vă întrerup puțin... Declarația aceasta, dacă nu mă înșel, a apărut in „Libération”-ul de marți și noi am și difuzat-o in emisiunea „Actualitatea românească” de luni seara....

Dan Petrescu: „Este exact. Îmi permit atunci să mai aduc la declarația dvs. numai câteva precizări.”

N.C. Munteanu: Vă rog!

Dan Petrescu: „Numele pe care l-ați recepționat greșit îl rectific, este vorba de dl. Filip Răduț. Înafara de asta, țin să precizez, toți semnatarii de până acum îndepărtează orice idee de retractare a spuselor lor. Deci, orice gen de dezmințire sau retractare nu le va aparține. Pe de altă parte, in momentul de față dispunem de un nou semnatar. Este vorba de dl. Luca Pițu, dacă doriți, este lângă mine, vi-l pot da la telefon.”

N.C. Munteanu: Numai o secundă. Aș vrea să vă întreb încă o chestiune…

Dan Petrescu: „Vă rog!”

N.C. Munteanu: Știți, de când sunt la Europa Liberă, de aproape zece ani, dvs. sunteți primul român cu care vorbesc direct din țară și care acceptă să stea de vorbă cu noi, cu acceptul de asemeni de a se difuza convorbirea noastră.

Dan Petrescu: „Da, exact.”

N.C. Munteanu: Aș zice: să fie intr-un ceas bun! Să sperăm că și alți români vor fi în măsură s stea de vorbă cu noi la Europa Liberă direct din țară și fără teamă.

Dan Petrescu: „Să sperăm c-o să ne ajute Dumnezeu și in această privință.”

N.C. Munteanu: Spuneți-mi, cum priviți dvs., prietenii dvs. și alți intelectuali pe care îi cunoașteți ceea ce se întâmplă la ora actuală în celelalte țări comuniste; in Ungaria; in Germania democrată, in Polonia și, evident, in Uniunea Sovietică?

Dan Petrescu: „Ceea ce se întâmplă este de foarte bun augur pentru toate popoarele din această zonă. După părerea mea, regimurile de tip comunist instaurate aicea sunt complet compromise si nu au altă soluție decât de a capitula. Pe de altă parte, există un contrast formidabil intre ceea ce se întâmplă in Ungaria, chiar în Republica Democrată Germania, în Polonia, în Uniunea Sovietică și ceea ce se întâmplă la noi.

Noi, in momentul de față, alcătuim un soi de enclavă in această parte geografică a lumii, dar îmi place să cred că după un anumit principiu, pe care l-aș numi „al vaselor comunicante”, nu e departe vremea când ne vom pune la unison cu ceea ce se întâmplă in zona noastră geopolitică. Este adevărat că această enclavă despre care vorbesc capătă in momentul de față un caracter de albanizare forțată de aceea îmi permit să spun că dacă președintele Nicolae Ceaușescu a acuzat pe patru dintre cei șase demnitari de partid care i-au adresat o scrisoare, că ar fi agenți ai diferitelor puteri, in mod logic mi se pare că și el însuși este agent, și anume agent albanez.”

N.C. Munteanu: N-aș prea crede, dar nu e exclus. Dle Dan Petrescu, încă o întrebare referitoare la dvs.. Ce vi s-a întâmplat după ajungerea și difuzarea in Occident de către posturile de radio, printre care si cel la care lucrez, a scrisorii dvs. către organele de represiune?

Dan Petrescu: „Nu s-a întâmplat nimic dacă n-ar fi această concediere de care am discutat.”

N.C. Munteanu: Deci, ceva s-a întâmplat totuși.

Dan Petrescu: „Ceva s-a întâmplat și am și semne ale motivelor acestei întâmplări, si anume faptul că, în sfârșit, a transpirat până la mine acest zvon; atâta timp cât mă refeream la chestiuni foarte generale, lumea era dispusă să accepte până la un punct lucrurile, dar, în momentul in care am început să numesc niște persoane precise, acestea s-au pus in mișcare. De aceea am și vorbit, dacă vă amintiți dvs., de la începutul declarațiilor mele, de o anumită rețea formidabilă de corupție, care face ca președintele Ceaușescu să nu fie singurul vinovat de situația actuală a țării.”

N.C. Munteanu: Spuneți-mi, celorlalți oameni pe are dvs. i-ați menționat in scrisoare dvs. li s-a întâmplat ceva? Altceva decât in mod obișnuit?

Dan Petrescu: „Deocamdată nu, dar nu sunt semne bune in această privință. O să încerc să vă țin la curent pe măsura posibilităților.”

N.C. Munteanu: Socot că convorbirea noastră a fost fructuoasă și că ați spus multe lucruri dintre cele pe care, bănuiesc, ați vrut să le spuneți pe această cale. Eu vă mulțumesc pentru curajul și pentru atitudinea dvs. civică și, dacă se poate, aș vrea să schimb un cuvânt și cu dl Luca Pițu, pe care nu-l cunosc cât de la dvs.

Dan Petrescu: „Vă mulțumesc foarte mult și am pentru dvs. o mare stimă ca și pentru colegii dvs.”

N.C. Munteanu: Succes și pe curând!

Dan Petrescu: „La revedere! Vi-l trec pe dl Luca Pițu.”

Niculai Constantin Munteanu: Convorbirea cu dl Luca Pițu o vom difuza intr-una din emisiunile din zilele următoare. Pentru cei curioși se știe cum a fost posibilă această convorbire telefonică cu Iașul - vă pot spune doar că a fost extraordinar de simplu. Am făcut numărul de telefon, am reușit din a doua încercare, când mi s-a răspuns simplu: „Bună seara, la telefon Dan Petrescu”. Ei, bine. Ce-au făcut cei care, de regulă, ascultă telefoane? Nu știm! Poate că la Iași a început să bată de peste Prut vântul Glasnost-ului, al Transparenței! Poate că băieții, ascultătorii, s-au săturat și ei sau s-au făcut că nu aud, sau poate că dormeau. Dumnezeu să-i aibă in paza lui! Și dacă seara târziu sună telefonul la dvs. nu vă speriați! S-ar putea să fie Europa Liberă și al dvs.. Începutul a fost greu.

Și acum, să dăm Cezarului ce e al... Ceaușescului! Șerban Orăscu cu „Pregătirile pentru cel de-al XIV-lea Congres... Ceaușescu reales.

Șerban Orăscu: Vă amintiți, poate, stimați ascultători, felul cum a prezentat Secretarul General al Partidului Comunist Român în iulie șansele ca și Partidul Comunist sau poporul român în genere să apuce pe calea democrației pluraliste. „Asta se va întâmpla, - a spus, atunci, Nicolae Ceaușescu, „când o face plopu' mere și răchita micșunele”. In aceeași cuvântare, Nicolae Ceaușescu n-a exclus însă ca în alte țări socialiste să se întâmple totuși așa ceva. Și iată că, după ce Polonia are de la 12 septembrie un guvern condus de un membru al Solidarității despre care Agerpres spunea că e „un dușman al socialismului și o unealtă a imperialismului”, iată că, acum, Partidul Comunist Maghiar, întrunit in congres, s-a autodizolvat! Partidul Comunist Polonez nu s-a autodizolvat, dar, odată cu Congresul programat pentru luna ianuarie, el își va schimba radical structura.

In acest timp, la București, la Comitetul Central, sunt in toi pregătire pentru Congresul al XIV-lea. Cum decurg ele? Delegați la congres, desemnați de Comitetul Central, cuvântări scrise dinainte, organe alese dinainte - obișnuita regie care face din congresele comuniste din România o simplă formalitate. Pentru acest gen de congres se fac pregătiri acum la Comitetul Central. Se fac pregătiri, dar deasupra tuturor regizorilor plutește de data aceasta, se poate crede, un anumit sentiment de nesiguranță, căci socialismul de inspirație marxistă „și-a trăit traiul și și-a mâncat mălaiul”. Strâng rândurile conducătorii dogmatici rămași de la Ulbricht și Ceaușescu la Castro, dar tovarășii români cunosc, probabil, proverbul chinez rostit de Zhou Enlai cândva la Belgrad: „apele îndepărtate nu sting focul”.

Și telegrama de felicitare adresată de Mihail Gorbaciov noului președinte al Partidului Socialist Maghiar, creat pe ruinele celui comunist autodesființat, e de natură a da de gândit acelorași tovarăși care persistă a crede că istoria poate fi ținută in loc cu ajutorul Miliției și Securității.

Evenimentele din Polonia și Ungaria au arătat că Uniunea Sovietică pune o singură opreliște transformărilor din țările est-europene: ea nu-i de natură ideologică. Să nu ducă la ieșirea din pactul de la Varșovia, admiteri fiecare țară are dreptul să facă la ea acasă ce vrea, inclusiv să renunțe la comunism.

Omenirea trăiește, deci, intr-adevăr momente unice. Ceea ce URSS a impus popoarelor prin prezența Armatei Roșii la sfârșitul ultimului război devine acum un proces reversibil. Cât privește faimoasa „Cortină de fier”, la Erich Honecker s-a mutat fără doar și poate de la frontiera austro-maghiară la cea românească. Polonia devenind o enclavă liberă intr-un bloc din care nu mai subzistă în vechea structură decât România lui Ceaușescu și Germania răsăriteană a lui Honecker.

În aceste condiții au loc, deci, pregătirile pentru al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român. Ne putem închipui că, în cuvântarea sa, Nicolae Ceaușescu va repeta că poporul român a ales odată pentru totdeauna socialismul marxist-leninist. In realitate cel ce ales socialismul marxist pentru România și celelalte țări cucerite de Armata Roșie a fost Stalin. Permiteți-mi să citez ce declara Iosif Visarionovici Stalin lui Milovan Djilas in 1945:

„Acest război nu seamănă cu celelalte. Cine ocupă un teritoriu impune acolo propriul sistem politic. Fiecare își impune propriul sistem cât de mult avansează armata lui. Nici nu încep vorba de altceva”.

Ulterior, voința lui Stalin a fost prezentată de partidele comuniste ca fiind a clasei muncitoare. Acum a sunat, însă, se poate spune, ceasul socotelilor. al unei revoluții democratice, pașnice, în care nu pate fi vorba de răfuieli cu persoanele, ci doar cu trecutul și cu instituțiile care au dus la sugrumarea voinței popoarelor.

Ce face Partidul Comunist Român pe acest fundal? Pregătește un congres după toate regulile stalinismului. Permiteți-mi, stimați ascultători, să vă spun de aceea pe scurt cum a fost pregătit congresul Partidului Comunist Maghiar.

Pentru prima oară in istorie, membrii partidului au ales pe cine au crezut de cuviință, iar rezultatele s-au văzut. In Polonia, Partidul Muncitoresc Unit Polonez pregătește congresul său in ianuarie. Cum anume? Prin trimiterea unui chestionar tuturor membrilor săi in care aceștia sunt solicitați să răspundă cum văd ei organizarea congresului și programul viitor al partidului. Peste 80% din membrii chestionați au cerut alegerea liberă a delegaților. La Congresul Partidului Maghiar a fost, iar la cel viitor al Partidului Polonez va fi permisă exprimarea tuturor părerilor, discutate au fost sau vor fi nu rezultatele, și ele fardate, la locul de muncă, cum ii place lui Ceaușescu, ci rezultatele generale, bilanțul, cum se cuvine la Congresul unui partid de guvernământ. Se știe că Nicolae Ceaușescu a criticat la 22 septembrie, in ședința de atunci a Comitetului Politic Executiv faptul că adunările generale de partid preliminare congresului din noiembrie n-au fost pregătite temeinic. El a recomandat ca aceste adunări să se axeze „nu pe probleme generale, ci concrete, din sectorul unde își desfășoară activitatea fiecare organizație de partid”.

Cineva s-ar putea întreba cum rămâne cu dreptul statutar al membrilor partidului, citez iarăși: „să-și exprime liber părerea, asupra tuturor problemelor politice, partidului și să critice, in adunările de partid, orice membru al partidului, se înțelege - și pe secretarul general”. Iată de ce, dacă e vorba să se schimbe ceva i această situație, atunci trebuie schimbată doar o persoană sau alt, aceasta nu-i suficient,ci trebuie schimbat radical partidul însuși. După cum nu îmbunătățirea compoziției sociale, cum a cerut recent Ceaușescu, duce la democratizare, ci renunțarea formală la marxism-leninism. Este ceea ce au înțeles foștii comuniști maghiari, repudiind marxism-leninismul și devenind socialiști.

Permiteți-mi să extrag câteva pasaje semnificative din rezoluțiile Partidului fost-comunist - actualmente Socialist Maghiar.

„Socialismul democratic și dictatorial, se înțelege marxist-leninist, a dus țara la criză. Noul Partid Socialist Maghiar dorește un stat de drept constituțional, cu Parlament ales liber, cu un președinte al republicii care să păstreze echilibrul intre diferitele puteri in stat, cu o justiție independentă de stat și cu o economie de piață”.

După cum ați putut afla din programele noaste de știri, autodizolvarea Partidului Comunist Maghiar a fost votată cu o imensă majoritate: o mie cinci din o mie două sute doi votanți. Numai in felul acesta, adăugăm noi, speră noul partid să se afirme in alegerile libere prevăzute a avea loc in primăvara 1990.

E clar, stimați ascultători, de ce a adoptat Partidul Comunist Maghiar această nouă linie, de ce și Partidul Comunist Polonez se pregătește să o adopte la apropiatul său congres. Sub presiunea alegerilor libere. E clar de ce persistă conducerea Partidului Comunist Român în dogmatismul ei de până acum, căci fără alegeri libere nu poate fi vorba de democratizarea partidului. După cum și invers: cu alegeri libere, Partidului Comunist este silit să se coboare, din hârzobul din care l-au urcat Stalin și Lenin, pe pământ.

Nicolae Ceaușescu a putut constata deunăzi, in Berlinul de Est, cum mii de demonstranți cereau libertate și ajutor lui Gorbaciov. Printr-un paradox al istoriei, șeful Kremlinului era solicitat să intervină de data aceasta nu de oligarhia la putere, ci de un tineret aflat într-o luptă inegală cu această oligarhie - o adevărată revoluție! A doua zi, Ceaușescu vizita piețele capitalei.

A fost o vreme când Nicolae Ceaușescu avea și reputația, de bine de rău, de a înțelege prefacerile din jur. Poate fi considerat om politic, astăzi, cineva care atribuie prefacerile din Europa de Est imperialiștilor occidentali? Fără să vrem, ne amintim opacitatea vechii clase politice din Rusia țaristă, o clasă, pe bună dreptate, măturată de istorie. Un comunism lucid trebuie să înțeleagă că ceea ce au făcut deunăzi comuniștii, foștii comuniști maghiari, ceea ce se pregătesc cei polonezi să facă, nu este o sinucidere, ci un act de mare luciditate politică. O încercare, cât nu-i prea târziu, de a scăpa de mătura istoriei. Pentru Partidului Comunist Român, pentru acei din membrii săi care dispun de puțin simț politic - un motiv de reflecție. Mai ales, in preziua unui congres.

XS
SM
MD
LG