În ciuda căldurii evidente arătate de Uniunea Europeană Ucrainei, Moldovei și Georgiei, pe fondul invaziei rusești din Ucraina, niciuna dintre aceste țări nu se poate aștepta la vreo apropiere rapidă de organizația cu 27 de membri, de care sunt legate prin acorduri de asociere. Ideea că aderarea va fi un proces de durată, la fel cum a fost în cazul tuturor membrelor actuale ale UE, a fost repetată de Șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, Janis Mažeiks.
Janis Mažeiks, care a fost luni invitatul unei emisiuni, a făcut două precizări importante legate de cererea de aderare depusă la început de martie de R. Moldova: se examinează la Bruxelles, împreună cu cererile Ucrainei și Georgiei. Dar statele membre ale UE nu vor ocoli regulile obișnuite de aderare în favoarea niciuneia dintre solicitante, a mai spus diplomatul.
„Uniunea Europeană nu va evita sau ignora anumite reguli. Vor fi urmate aceleași proceduri”, a declarat Janis Mažeiks în emisiunea „Prime Time” de pe canalul Prime TV.
Declarațiile ambasadorului european de la Chișinău vin după ce pe 28 februarie, la patru zile de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Kievul a anunțat că depune cerere de aderare la UE, iar Georgia a făcut un anunț similar în dimineața de 3 martie, urmată în aceeași seară de cererea Republicii Moldova. La summit-ul informal de la Versailles din 11 martie, liderii Uniunii Europene au decis să ceară Comisiei Europene să-și prezinte opinia cu privire la cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei. Consiliul a acționat rapid invitând Comisia, la doar o săptămână de la depunerea cererilor, să-și prezinte avizele, dar o declarație emisă la acea reuniune a separat cererile adresate de Consiliul Europei Comisiei Europene pentru fiecare din cele trei state.
Ucraina, pe de altă parte, ceruse o procedură rapidă pentru cererea ei, iar cererea Chișinăului nu a avut, cu excepția Bucureștiului, alte reacții publice clare de susținere din partea UE. Toate astea au lăsat loc anumitor interpretări, și pe marginea tratamentului separat pe care l-ar putea avea UE față de Kiev, Chișinău și Tbilisi, dar și a vitezei în general de începere a unei eventuale extinderi cu cele trei state asociate. Tocmai aceste interpretări sunt clarificate în recentele sale declarații de ambasadorul european. Iar Iulian Groza, directorul Institutului pentru politici și reforme europene de la Chișinău, spune că, deși pornesc de la aceeași linie de start, cele trei state vor avea un parcurs care va depinde, în general, de trei factori:
„Viziunea UE față de țările asociate este una similară - facem parte dintr-un spectru unic, ne leagă foarte multe lucruri, în primul rând faptul că suntem state asociate la UE - dar dinamica proceselor de aderare va depinde, pe de o parte, de poziția comisiei, și în primul rând de fiecare țară individual. Aprecierile comisiei și statelor membre ale UE sunt bazate pe aprecieri individuale. Chiar dacă în 2003, toate țările din Balcanii de vest au primit aceeași perspectivă de aderare, unele au avansat mai rapid, altele mai încet, iar una, Croația, a aderat la UE în 2013. Deci startul este același, dar viteza de valorificare a acestei oportunități depinde de țările care aspiră. Și nu putem exclude contextul geopolitic. Ucraina este expusă la o agresiune militară rusă, este în război, deci evident că are nevoie de tot sprijinul UE mai întâi pentru a rezista agresiunii, apoi pentru a-și reconstrui țara și evident că Ucraina va necesita un sprijin nu doar politic, dar și financiar mult mai mare din partea UE. Dar Republica Moldova nu dispare prin asta de pe radarele de sprijin ale UE și ale partenerilor internaționali, ceea ce se vede foarte clar inclusiv în ultima vreme.”
Aflat la Bruxelles la o reuniune a Consiliului pentru afaceri externe prezidată de șeful diplomației europene Josep Borrell, ministrul afacerilor externe de la Chișinău, Nicu Popescu, a spus că Republica Moldova are nevoie de ajutor pentru a face față valului de refugiați și că aderarea la UE este cea mai bună soluție pentru ea în asigurarea securității.
Tot de la Bruxelles, s-a anunțat zilele acestea organizarea, pe 5 aprilie la Berlin, a unei Conferințe de asistență pentru Republica Moldova, cu scopul creării unei platforme noi, numită „Moldova Support Platform”, menită să încurajeze acordarea de mai mult ajutor financiar european Chișinăului. România, Franța și Germania s-au pronunțat pentru sprijinirea acestei inițiative, iar șeful diplomației de la București Bogdan Aurescu a și anunțat un prim posibil proiect, cel de construcție pe teritoriul României a unui depozit de gaze pentru nevoile Moldovei, care e dependentă în mare măsură de gazele ruse.
