Un roman cu parfum de epocă, Zeppelin-ul lui Adrian G. Romila, Polirom, 2017, scris într-o savuroasă limbă frăgezită de Sadoveanu & de corifeii şcolii moldave de proză, dar făcând cu ochiul şi câte-unui maestru din Regat: „Timpul trecea foarte răbdător cu oamenii, iar spaţiul, oricât de mic, părea numai o picătură în raport cu nemărginirea”.
Suntem la 1910, într-un aşezare „scufundată între cele trei cuşme [ale Carpaţilor], ca într-o găleată”, situată pe malul Bistriţei, pe care naratorul o ridică la statut de Oraş (cu majusculă). Tânărul jurnalist Andrei Toma, ce visează să „scrie cartea care să-l scoată din anonimat”, spre a „o cuceri, în sfârşit, pe Anastasia”, descoperă pe malul râului (cu majuscule) „FEAGMENTELE UNUI SCHELET DE URIAŞ”; or, până ajunge să dea de veste autorităţilor – după ce că s-a şi cinstit binişor –, ia-l, scheletul, de unde nu-i. Este pusă în cauză credibilitatea lui de jurnalist, apoi lumea îl învinuieşte că ar răspândi zvonuri menite să discrediteze localitatea, şi tocmai atunci pică în Oraş „un străin care trebuie să ducă suflul veacului cel nou”, zis Aron Mureşanu, „numit oficial ca prospector” şi dat în grijă tânărului jurnalist, cu condiţia să nu-i vorbească de URIAŞI. Şi exact asta face, iar prietenia dintre ei doi are doar de câştigat: „Aron Mureşanu fu uimit de istoriile incredibile care se-nlănţuiau, una după alta, alcătuind o singură poveste, tot mai mare şi mai mare: despre uriaşii cei buni, despre tunetul şi peştele roşu din pivniţele domneşti, despre faptele sângeroase ale sătenilor din Hangu, despre Ceaslovul mâzgălit pe ultima pagină, despre blesteme şi jurăminte de tăcere”. Dar şi mai uimit va fi Andrei Toma, auzindu-l pe Aron Mureşanu în ceasul de cumpănă:
„– Vreau să-ţi spun ceva important, băiete, în caz că… nu ieşim de aici! (…) Eu sunt taică-tu! SUNT TATĂL TĂU!” (cu majuscule). Şi tot atunci câteva focuri de armă „cu un vâjâit retezat, aproape văzut, îi nimeriră din plin – unul pe Andrei, în piept, două pe Aron Mureşanu, în spate”, iar „curând n-au simţit nimic din veacul progresului şi al statorniciei”.
Toate firele naraţiunii sunt trase în Epilog, unde-şi dau mâna, peste timp, protagonistul cărţii (zisul Andrei Toma) cu personalităţile istoriei naţionale (mareşalul Ion Antonescu, Regele Ferdinand şi Regina Maria, inginerul Dimitrie Leonida, pictorul Victor Brauner). Un roman cu majusculă, Zeppelin!
18 iunie ’18
