Discursurile și documentele adunării vorbesc despre „o nouă eră strategică” iar rezoluția 479 propusă de Comitetul Politic NATO admite că „în spațiul euroatlantic nu mai este pace și că securitatea globală s-a deteriorat rapid, în special de când regimul rus a lansat (...) un brutal și nejustificat război de agresiune la scară largă împotriva Ucrainei”.
Adoptarea noii strategii are ca fundal efortul internațional de a controla posibilul dezastru atomic de la cea mai mare centrală nucleară europeană, cea de la Zaporojie, aflată în bătaia focului concentrat al celor două armate. Îngrijorarea a sporit după noile atacuri cu rachete și artilerie din 19 și 20 noiembrie.
Pe pragul dezastrului
Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), spune că și-a intensificat consultările cu privire la crearea unei zone de protecție în jurul centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, în urma unor noi bombardamente care au lovit centrala la sfârșitul săptămânii trecute.
Grossi nu a oferit detalii despre intensificarea eforturilor de creare a zonei de protecție, pe care o urmărește de luni de zile.
Într-un comunicat de presă din 21 noiembrie, el a declarat că bombardamentul care a avut loc la sfârșitul zilei de 19 noiembrie și la începutul zilei de 20 noiembrie a fost „unul dintre cele mai grave incidente de acest fel la instalație în ultimele luni”.
Cu toate acestea, după cum au constatat inspectorii AIEA, în ciuda gravității bombardamentelor, echipamentele-cheie au rămas intacte și nu au existat probleme imediate de siguranță nucleară sau de securitate, a declarat Grossi.
Patru experți în securitate nucleară ai AIEA, care se află în prezent la sit, au fost informați de către conducere cu privire la impactul bombardamentului și apoi au evaluat amploarea pagubelor, a spus el. În declarație se spune că inspectorii au constatat că starea celor șase unități de reactor de la Zaporojie este stabilă și nu există deocamdată probleme de siguranță nucleară sau de securitate dar că au înregistrat în continuare pagube extinse pe tot cuprinsul sitului.
„Acesta este un motiv major de îngrijorare, deoarece demonstrează în mod clar intensitatea totală a atacurilor asupra uneia dintre cele mai mari centrale nucleare din lume”, a declarat Grossi.
Grossi afirmase mai devreme că Ucraina a scăpat la limită de un dezastru atunci când a fost vizată centrala nucleară controlată de Rusia din sud-estul Ucrainei.
Acuzații reciproce pe marginea dezastrului nuclear
Agenția ucraineană pentru energie Enerhoatom a acuzat forțele rusești că au bombardat instalația, afirmând că au fost înregistrate cel puțin 12 explozii.
La rândul său, Ministerul rus al Apărării a acuzat pe 20 noiembrie armata ucraineană că ar fi tras asupra liniilor electrice care alimentează centrala, iar la 21 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a repetat afirmația Moscovei potrivit căreia Kievul s-ar afla în spatele atacurilor.
Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc în ultimele luni că au vizat centrala, al cărei control a fost preluat de forțele rusești la scurt timp după invazia lor în Ucraina în februarie. Reactoarele de la centrala de concepție sovietică au fost închise, dar există riscul ca combustibilul nuclear să se supraîncălzească, dacă alimentarea cu energie electrică a sistemelor de răcire ale centralei este întreruptă. De la invazia rusă, centrala a fost nevoită să funcționeze cu generatoare de rezervă în funcțiune de mai multe ori.
Zaporojie ca armă de distrugere în masă
Șeful corporației nucleare ruse de stat Rosatom, Aleksei Lihacev, a avertizat la 21 noiembrie că există riscul unui accident nuclear la centrală și a declarat că a fost implicat în negocieri cu AIEA „toată noaptea”. Rosatom controlează instalația de când președintele rus Putin a ordonat, în octombrie, ca centrala să fie confiscată și toți membrii personalului ucrainean să fie transferați la o entitate rusă.
Într-un discurs video adresat Adunării Parlamentare a NATO de la Madrid, la 21 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy i-a îndemnat pe membrii alianței militare occidentale să protejeze instalațiile nucleare ale Ucrainei.
„Toate națiunile noastre sunt interesate să nu avem incidente periculoase la instalațiile noastre nucleare”, a declarat Zelenski. „Cu toții avem nevoie de protecție garantată împotriva sabotajului rusesc la instalațiile nucleare”.
De asemenea, Zelenski și-a repetat apelul ca națiunile NATO și alți aliați să recunoască Rusia ca stat terorist, afirmând că bombardarea de către aceasta a surselor de energie echivalează „cu utilizarea unei arme de distrugere în masă”.
Rezoluția adoptată propusă de Comitetul Politic NATO Adunării Parlamentare și adoptată de aceasta pe 21 noiembrie le cere statelor membre să considere Rusia, în mod explicit, un „stat terorist” și enumeră „încercările ilegale și cinice ale Rusiei de a anexa părți din teritoriul ucrainean nu vor fi niciodată recunoscute sau acceptate de comunitatea internațională”. Rezoluția reafirmă „sprijinul ferm pentru suveranitatea națională și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și a Georgiei și a Republicii Moldova.”
