Linkuri accesibilitate

Agi Veres: „Multe state, inclusiv R. Moldova, pregătesc specialiști pentru ziua de ieri”


Agi Veres, Directoarea adjunctă a PNUD pentru Europa și Asia Centrală.
Agi Veres, Directoarea adjunctă a PNUD pentru Europa și Asia Centrală.

Un interviu cu Agi Veres, Directoarea adjunctă a PNUD pentru Europa și Asia Centrală.

Un raport global realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare arată că Republica Moldova se situează pe locul 107 din 189 de state în ce privește indicele dezvoltării umane. Acest indice analizează bunăstarea financiară a cetățenilor unei țări, accesul lor la educație și la servicii medicale de calitate. Am stat de vorbă cu Agi Veres, Directoarea adjunctă a PNUD pentru Europa și Asia Centrală, pe care am întrebat-o despre ce vorbește poziția Republicii Moldova și, mai ales, cum pot fi depășite inegalitățile cu care se confruntă cetățenii?

Agi Veres: „Multe state, inclusiv R. Moldova, pregătesc specialiști pentru ziua de ieri”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:49 0:00
Link direct

Agi Veres: „Deseori, oamenii își focalizează atenția pe cifre, cu toții vor să știe „pe ce loc este țara mea într-un top sau altul”? Văzând că în lista țărilor privind Indicele dezvoltării umane, Republica Moldova este pe locul 107 din 189 de state, mulți se întreabă ce înseamnă acest lucru? Însă eu aș atrage mai puțin atenția la cifre pentru că acestea sunt relative. Important este mai ales progresul pe care îl înregistrează o țară.

Important este mai ales progresul pe care îl înregistrează o țară...

S-ar putea ca unele state, care sunt pe poziții mai favorabile, să fi evoluat cu o viteză mai mică. Iată de ce noi spunem că Indicele dezvoltării umane oglindește mai ales trendurile pe termen lung, prin urmare, nu ar trebui să ne uităm la cifrele din acest an, ci să le comparăm cu cele de acum zece ani. Cum s-au schimbat lucrurile? De asemenea, dacă ne uităm la țările din regiune, vedem că Republica Moldova a trecut printr-un proces pe care îl numim unul „de pierdere a dezvoltării umane”. Acest lucru e consecința mai ales trecerii de la sistemul sovietic de dezvoltare. Țările au trebuit să facă față unor provocări noi care nu le-au permis să se concentreze asupra îmbunătățirii calității vieții. Mă refer mai ales la tranziții politice și economice.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, de ce este important acest indice al dezvoltării umane?

Agi Veres
Agi Veres

Agi Veres: „Este important pentru că analizează starea de spirit printre cetățenii unei țări dincolo de veniturile acestora. Altfel spus, dezvoltarea unei țări nu poate fi apreciată doar din punct de vedere financiar. Deci, indicele dezvoltării umane analizează nivelul de trai, accesul la servicii de sănătate și, trei, accesul la educație. De ce ne uităm la toți acești factori? Pentru că în două state diferite oamenii pot avea venituri comparabile, însă unii să aibă acces la educație de calitate sau la servicii de sănătate mai bune, prin urmare, e greșit să spunem că ambele state oferă același nivel de bunăstare. Vorbim de o paradigmă care se centrează întâi de toate pe om și nu pe indicatorii financiari.”


Europa Liberă: Din punctul Dvs de vedere, ce are de pierdut o societate când este insensibilă la aceste schimbări și inegalități?

Agi Veres: „În primul rând, pierde din dezvoltarea economică a țării. Există studii care demonstrează că inegalitatea gender are un impact direct asupra economiei unei țări. În cazul Republicii Moldova, indicele dezvoltării umane arată că mai multe femei au studii, inclusiv superioare, în comparație cu bărbații, cu toate acestea ele sunt mai puțin plătite.

Inegalitatea gender are un impact direct asupra economiei unei țări...

De exemplu, în domeniul tehnologiilor sunt mult prea puține femei, ceea ce înseamnă că acest segment pur și simplu nu este deschis pentru ele. Alte cifre ne arată că în Republica Moldova femeile trăiesc cu aproape nouă ani mai mult ca bărbații, cu toate acestea ele contribuie la PIB per capita cu 20 la sută mai puțin decât bărbații. Deci, aceste inegalități gender au un impact direct în ce privește dezvoltarea unei țări și progresul economic al acesteia.”

Europa Liberă: Indicele mai sugerează că Republica Moldova pierde zece la sută din dezvoltarea umană din cauza inegalităților persistente. Ce înseamnă, de fapt, acest lucru pentru o țară ca Republica Moldova?

Agi Veres: „Înseamnă că în ce privește veniturile financiare, educația și domeniul sănătății, inegalitățile creează o ruptură în dezvoltarea umană a țării. De exemplu, în cazul educației, s-ar putea ca școlile din țară să arate bine însă întrebarea este dacă acestea sunt accesibile pentru toți, inclusiv pentru copii cu nevoi speciale? În al doilea rând, vorbim nu atât despre acces, cât mai ales despre calitate.”

Europa Liberă: Dar ce măsuri se pot lua pentru a depăși aceste inegalități?

Agi Veres: „În țările în care aceste inegalități persistă oamenii își pierd încrederea în mecanismele de guvernare, în posibilitatea lor de a avea aceleași șanse ca vecinii lor din alte state. Încrederea influențează modul în care oamenii își privesc țara, ceea ce are un impact direct asupra migrației și asupra așa numitului proces de „exod al creierilor” care a afectat Republica Moldova.


Ce se poate face? Sunt multe politici care pot fi luate de autorități, care să se fie mai sensibile la persoanele vulnerabile. În al doilea rând, capacitatea de a pregăti specialiști buni pentru a micșora rata neangajării într-o țară. Autoritățile și mediul privat ar trebui să colaboreze pentru a nu pierde forța de muncă. Noi trăim într-o lume care evoluează cu o rapiditate de neimaginat.

Încrederea influențează modul în care oamenii își privesc țara...

Ce vedem în multe țări, inclusiv Republica Moldova, e că au un sistem de educație care pregătește specialiști pentru ziua de ieri, nu pentru ziua de mâine. Deci, când tinerii își încheie studiile, abilitățile pe care le au nu sunt pe măsura așteptărilor sectorului privat sau ale celui public. Deci, este nevoie de o cooperare între autorități și mediul de afaceri pentru a redresa această situație. Dacă ne uităm la faptul că digitalizarea și inteligența artificială reprezintă viitorul, guvernele ar trebui să se întrebe ce pot face pentru a ridica nivelul calității studiilor, astfel încât acestea să fie în pas cu lumea modernă, atrăgând atenția, desigur, și la inegalitățile din domeniu. Acest lucru pune presiune asupra guvernelor să vină cu politici integraționiste astfel încât oamenii să poată beneficia de toate oportunitățile pe care le oferă viața.”

XS
SM
MD
LG