Linkuri accesibilitate

Viitorul agriculturii ecologice: câți ani durează să obții un certificat eco?


În R. Moldova sunt plantate aproape 29 de mii de hectare cu produse certificate ecologic, ceea ce înseamnă cam un procent din totalul terenurilor agricole. În ce privește producătorii, datele Ministerul Agriculturii arată că ar fi peste 150 de agricultori certificați eco. Asociațiile din domeniu spun că, de fapt, doritori ar fi mult mai mulți. Ce-i descurajează? Legislația depășită și birocrația excesivă, recunosc agricultorii cu care a stat de vorbă Nicoleta Stavila, stagiară la radio Europa Liberă.

Viitorul agriculturii ecologice în Republica Moldova: între birocrație și neglijare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:59 0:00
Link direct

„Părinții noștri încă făceau agricultură, eu nu știu cum am ales profesia asta, dar mi se pare că am nimerit.”

Grigore Burchin, din Dubăsarii Vechi, Criuleni, e țăran de când se ține minte, dar agricultură ecologică practică de peste 10 ani. Mai în glumă, mai în serios, zice că jumătate din acești ani i-a dedicat obținerii certificatului ce ar demonstra că produsele pe care le cultivă sunt ecologice. Munca la câmp e grea, mai ales pentru cineva care investește în substanțe prietenoase cu mediul înconjurător și care pune preț pe calitate, spune Grigore Burchin:

„Am fost în Olanda. Chiar în 2014 am fost în Statele Unite la o școlarizare pe creșterea legumelor bio. Până atunci noi tot ne străduiam să nu introducem așa multe chimicale. Și acum eu tot așa, mă strădui cât mai puțin, pentru că boala cum nu ar fi nu o distrugi, nu o elimini, trebuie să o susții în așa fel încât să o ții sub control.”

La piața din Dubăsarii Vechi, Criuleni
La piața din Dubăsarii Vechi, Criuleni

L-am întrebat pe fermier cine-i dă o mână de-ajutor în gospodărie? Mi-a făcut semn cu ochiul spre una din cele patru sere în care crește legume. O femeie între două vârste tocmai voia să ne salute. După zâmbetul larg a lui Grigore Burchin mi-am dat seama că e soția sa – Iulia. Are o experiență de 34 de ani în pedagogie și ultimii ani își ajută soțul, și mai nou feciorul, să crească legume. Vacanța de vară înseamnă odihnă „doar pe hârtie” spune ea. În realitate iși petrece cea mai mare a timpului vorbind cu plantele:

Roșiile trebuie culese foarte atent...

„- Culeg roșiile, le pregătesc pentru ziua de mâine. Roșiile trebuie culese foarte atent. La prima etapă buchetele se culeg foarte ușor.

- Ce fel de soi este acesta?

- Soiul acesta este Sandolini.

- Am văzut că există și soiuri mai lunguiețe, mai mici, mai galbene.

- Noi considerăm că cu din astea se ocupă amatorii. Noi suntem profesioniști, ca să zicem așa, și ne ocupăm cu soiurile care sunt de producție largă.

- În cantități mai mari și care se vând mai bine?

- Da.”

Soților Burchin le-a luat cam cinci ani să obțină certificare eco. Pentru că fac agricultură pe „câmp protejat” și pot proba foarte lesne puritatea, iar un certificat eco justifică și pretul mai mare pentru produse care sunt foarte căutate, spune Grigore Burchin.

Din motive similare și Vasile Niculița a decis să creeze o fermă „a legumelor și verdețurilor” în satul Drăgușeni, Hâncești. Deține peste 5 hectare de pământ. Pe jumătate a plantat o livadă de nuci. Din start și-a propus să crească produse ecologice pentru că piața de desfacere pentru mărfuri bio există. Doar că procesul de obținere a certificatului eco este costisitor și, pe alocuri, de lungă durată, spune Vasile care în prezent trece prin așa numita perioadă „de conversie”:

„- Nu am certificat ecologic, dar am certificat în conversie. Conversie ar fi că agricultorul trebuie să adapteze și ferma lui după cerințele agriculturii ecologice.

- Și cu acest certificat poți să spui că sunt produse ecologice deja?

- Nu, încă nu poți. Prin lege nu e permis.

E un proces birocratic...

- Și cum ți se pare procesul acesta de obținere a certificatului?

- E un proces birocratic. Eu aici trebuie să o fac și pe agricultorul, și pe contabilul, trebuie să fac de toate și e obositor, chiar e mult de lucru.”

În ultimii ani interesul fermierilor pentru agricultura ecologică a crescut. În condicile de evidență de la Ministerul Agriculturii sunt peste 152 antreprenori care cultivă produse ecologice. Deși numărul lor este în creștere, șefa Serviciu de Producție Ecologică și Produse cu denumire de origine, Marcela Stahi, spune că o bună parte dintre fermieri sunt descurajați de legislația depășită în opinia lor. Problema e că certificatele din R. Moldova nu sunt recunoscute internațional, prin urmare, cei care vor să-și exporte marfa sunt nevoiți să-și certifice produsele și în țara unde urmează să ajungă acestea. În funcție de suprafață, întreg procesul îl poate costa pe un agricultor de la câteva sute până la câteva mii de euro:

De ce autorizațiile eliberate în R. Moldova nu sunt recunoscute internațional? Pentru că țara încă nu și-a armonizat legislația din domeniu cu cea a Uniunii Europene, explică Marcela Stahii. De aproape cinci ani, Ministerul Agriculturii încearcă să treacă de Parlament o nouă lege care ar oferi soluții.

Nu putem exporta până nu suntem recunoscuți...

„Conform regulamentului european nu putem exporta până nu suntem recunoscuți. Din acest considerent agenții economici foarte dificil efectuează exportul. Ei trebuie să își caute un intermediar la noi sau un organism internațional, nu toți cunosc engleza, e greu de a indentifica sediile, de a găsi pe cineva din organele astea de certificare internațională cu care ei să contracteze și să exporte produsul.”

De peste șase ani, în R. Moldova există o asociație care sprijină agricultorii care-și doresc să crească produse ecologice. E vorba de Alianța Lanțului Valoric în Agricultură Ecologică din Republica Moldova, pe scurt MOVCA, din care fac parte peste 80 de agricultori. Ion Belotcaci, expert și coordonator de proiect, susține că apartenența la MOVCA asigură vizibilitate fermierilor atât pe piața internă, cât și pe cea externă. Expertul atrage atenția că un producător care vrea să-și certifice marfa trebuie să demonstreze că seminţele pe care le utilizează sunt dintr-o sursă sigură şi nu sunt modificate genetic, că folosește tehnică agricolă ce nu dăunează mediului ambiant şi evită chimicalele nocive pentru fertilizarea solului:

„Agricultura ecologică nu este agricultura naturală pe care o facem noi în grădină sau sau cum mai spun alții „cum face bunica sau buneii noștri. Marea majoritate a agricultorilor din RM nu îl conștientizează și cred că dacă nu folosesc produse fitosanitare – asta e ecologic. Nu doar asta. Sunt niște standarde, reguli, care trebuie să corespundă .”

Ion Belotcaci
Ion Belotcaci

Ion Belotcaci mai spune că agricultura organică reprezintă o ramură în dezvoltare în Republica Moldova și care, pe lângă schimbări tehnice și legislative, are nevoie și de schimbarea mentalității. Ce presupune asta? E vorba despre capacitatea de a fi deschis spre inovații, spre rigorile agriculturii ecologice care înseamnă nu doar venit în plus, ci produse sănătoase, sol protejat și un mediu înconjurător mai curat.

*Materialul face parte din cadrul proiectului Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova derulat de IREX Europe/ERIM, cu suportul financiar al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american. Opiniile exprimate în acest articol nu exprimă neapărat opiniile donatorilor.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG