Sprijinul statului și asistența financiară a partenerilor externi, plus investițiile în tehnologiile moderne vor ajuta la dezvoltarea agriculturii în Republica Moldova. Despre asta s-a vorbit astăzi la o conferință a producătorilor de fructe, organizată de mai multe asociații locale de profil. Pomicultorii moldoveni spun că și-au îndreptat atenția mai ales spre creșterea cireșe din cauza embargoului rus, dar și a suprasaturării piețelor europene cu mere. Unul dintre proiectele principale care sprijină eforturile de a cuceri piețe noi este inițiativa „Agricultură performantă în Republica Moldova”, lansată de USAID. Cum văd situația curentă fermierii moldoveni? Relatează Natalia Sergheev.
Ion Ionaș din satului Costești spune că este „un fan al prunei”. Conduce împreună cu tatăl său o afacere de familie de șapte ani. Acum vrea să-și extindă suprafața livezii, ca să crească mai multe cireșe și caise, care sunt la mare căutare peste hotare. Totuși, e un business „ridicat pe dragoste”, după cum mi-a zis fermierul, fiindcă abia de scot profit din asta.
„Cele mai mari probleme le avem cu embargo-ul. Este embargo, dar nu-i pentru toți. Asta e cel mai obijduitor. Ceea ce ține de politică ce se întâmplă în ultimii doi ani, nu înțeleg care și ce vrea. Unul vrea la stânga, unul vrea la dreapta. Dar suntem într-o pauză… Nu știm unde să mergem… Nici la stânga nu ne dă voie, nici la dreapta. La stânga ne spun că nu avem dreptul, la dreapta nu putem exporta. Suntem plini de bucurii în fiecare zi.”
Ca producătorii locali să-și minimizeze riscurile, e nevoie de diversificarea pieței și a produselor, este de părere fermierul care s-a prezentat Andrei. A început să crească mere și prune acum cinci ani, dar spune că cunoaște domeniul pe dinafară. În opinia lui, producătorii nu ar trebui să depindă atât de mult de ajutoarele din partea statului.
„Statul trebuie să contribuie la promovare, să ajute la promovarea exporturilor, dar factorul politic trebuie să fie exclus. Până la urmă, piața are frontiere, dar frontierele sunt mai mult politice, cum este în CSI sau în Rusia. Restul – frontiere nu-s.”
Agricultorul Gheorghe Rogote din satul Jora, raionul Orhei timp de peste 20 de ani a plantat cireși și vișini. În opinia lui, fermierii moldoveni mai au cale lungă până la cucerirea pieței europene.
Gheorghe Rogote: „Practica din ultimii ani arată că putem realiza producția noastră până ce pe piața Rusiei. Pentru Europa nu suntem pregătiți, nu suntem gata să îndeplinim cerințele, pentru că nu avem utilajul corespunzător, tehnologiile de nivel.”
Europa Liberă: Dar credeți că ar trebui să tindem spre ele?
Gheorghe Rogote: „Da, trebuie să tindem. Zi de zi trebuie să ne dezvoltăm, pentru că Rusia e o piață care astăzi este, mâine nu-i. Trebuie să avem și acolo, și acolo. Să lucrăm pe ambele piețe.”
Acolo unde eforturile agricultorilor și autorităților nu sunt de ajuns, vin în ajutor partenerii externi. Ei au lansat o serie de inițiative agricole, finanțate din fonduri occidentale, printre care și proiectul USAID „Agricultură performantă în Republica Moldova”. Scopul lui e ca până în 2021 produsele moldovenești să devină competitive pe piețele externe.
Astfel de inițiative sunt importante mai ales pentru tinerii antreprenori care caută să investească banii munciți peste hotare într-o afacere acasă, spune directorul executiv al Asociației Moldova Fruct Iurie Fala.
„Statul ar trebui într-un mod oarecare să intervină, pentru a folosi energia asta care vine de la ei, pentru a o încuraja, ca să fie încurajate investițiile în sectorul rural. Noi considerăm că economia comunităților rurale este bazată pe producerea produselor cu valoare înaltă, fie că sunt cireșe, mere, legume, alte produse. Atunci acest lucru generează crearea noilor locuri de muncă. Și prosperitate pentru familie și pentru comunități.”
Potrivit unui studiu recent realizat de Uniunea Europeană, agricultura Republicii Moldova este neperformantă. După părerea experților, situația poate fi comparată cu Europa anilor ‘70. Ca agricultura să înregistreze succese, e nevoie de investiții în tehnologii noi, crearea unor asociații de fermieri și o amplă campanie de promovare a produselor locale pe piețele internaționale.
