0420EERAIL 1
Din cauza ninsorilor atipice pentru luna aprilie, peste o sută de localități din ţară au rămas fără curent electric, s-au produs zeci de accidente rutiere, iar aproape o sută de maşini au fost strivite de copaci doborâţi sub greutatea zăpezii. Datele au fost prezentate de şeful Inspectoratului General al Poliţiei, Alexandru Pînzari, cu precizarea că pagubele ar putea creşte în următoarele zile. Între timp, Guvernul a cerut Ministerului Agriculturii o să evalueze până mâine pierderile provocate de ninsori şi să pună la punct un plan de măsuri pentru sprijinirea agricultorilor. Pe ce ajutoare pot miza fermierii? O întrebare la care a căutat răspuns corespondenta Europei Libere, Diana Răileanu:
Pomii fructiferi tocmai daţi în floare ori cu ramurile presărate cu boboci s-au pomenit dintr-o dată captuşiţi cu smocuri de zăpadă – această privelişte au urmărit-o neputincioşi ţăranii pe parcursul zilei. Puţinii care şi-au asigurat livezile şi câmpurile au răsuflat poate ceva mai uşuraţi. Potrivit Agenţiei de Plaţi şi Intervenţii în Agricultură (AIPA), în Republica Moldova mai puţin de două la sută din lanuri şi recolte sunt asigurate. Astfel, fermierii care au mizat pe vreme bună şi primăvară blândă ar putea rămâne foarte dezamăgiţi explică preşedintele AIPA, Nicolae Ciubuc, şi asta pentru că nu există o normă care ar reglementa acoperirea pagubelor în agricultură.
„Nu sunt în poziţia să spun că statul va veni cu alocaţii sau despăgubiri, în condiţiile în care nu avem stabilite rezultatele acestei ninsori neaşteptate. De regulă, astfel de cheltuieli ori se suportă din Fondul de rezervă al Guvernului, ori din Fondul de intervenţii. Se pot găsi şi surse suplimentare, aşa cum am avut în anii trecuţi, ca rezultat al embargoului impus de Federaţia Rusă, ca rezultat al secetei din anul 2012. Am avut nişte proiecte finanţate de Banca Mondială, care au prevăzut acordarea de compensații.”
Soluţia ar urma să fie căutată în zona asigurărilor, continuă preşedintele Agenţiei de Plaţi şi Intervenţii în Agricultură, Nicolae Ciubuc, mai ales că statul subvenţionează jumătate din costurile asigurării prin intermediul Fondului de Subvenţionare:
„Da, poate nu toţi îşi permit astfel de activităţi, dar în condiţiile în care vom creşte numărul agricultorilor care se asigură, cu siguranţă acest lucru va spori la micşorarea primelor sau poliţelor de asigurare. Practic unii şi aceeaşi agricultori care au conştientizat ce înseamnă asigurări şi care este importanţa lor, aceştia doar se asigură. Alţii, care, aşa cum spunem noi, nu au încredere sau nu au bani, sunt categoria de agricultori care niciodată nu s-au asigurat dar au comentat împotriva acestei măsuri.”
Uşor de spus, greu de făcut este replica preşedintelui Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, fost ministru al Agriculturii, care susţine că mulţi fermieri nu au destui bani ca să-şi asigure pământurile, or, primele percepute de companiile de asigurări pot ajunge până la 10-15 la sută din valoarea asigurată. Valeriu Cosarciuc deplânge lipsa unei legi care ar reglementa despăgubirile de pe urma intemperiilor naturale.
„Şi în România, şi în ţările Uniunii Europene există legea cu privire la despăgubiri în cazul calamităţilor naturale şi în aceste ţări, imediat ce se întâmplă ceva, Guvernul, ministerul Agriculturii, ştiu ce trebuie să facă. Imediat convoacă anumite comisii care stabilesc pierderile şi sunt anumite compensări stabilite în lege. În bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România aceste mijloace financiare sunt prevăzute. Toată lumea ştie că agricultura nu se face în clădire, protejată de calamităţi naturale, agricultura se face sub cerul liber şi mai ales statul trebuie să prevadă mecanisme şi instrumente care să creeze aceste mijloace necesare pentru compensarea pierderilor când apar aceste calamități naturale.”
Chiar dacă într-un scenariu optimist Guvernul va accepta să acopere o parte din daunele suferite de agricultori, este puţin probabil că banii să ajungă în buzunarele fermierilor în acest an, anticipează Valeriu Cosarciuc. Şi asta pentru că nu au fost compensate încă pierderile suferite după frigurile din primăvara anului trecut. În 2016, din cauza îngheţurilor de la sfârşitul lunii aprilie, pagubele suferite de agricultorii din nordul ţării au fost estimate la peste 200 de milioane de lei.
