Reformistul moderat Masud Pezeshkian a câștigat în al doilea tur de scrutin cursa pentru președinția Iranului, organizat vineri, 5 iulie - el l-a învins pe ultraconservatorul Saeed Jalili, a anunțat sâmbătă, pe 6 iulie, la televiziunea de stat autoritatea electorală iraniană.
Fostul chirurg Pezeshkian a obținut 53,7 % dintre voturi - l-au ales 16.384.403 de persoane, iar Jalil, cu 13.538.179 de voturi, a obținut 44,3%, anunță purtătorul de cuvânt al instituției, Mohsen Eslami.
Prezența la vot a fost de 49,8% - peste cea de 40%, din primul tur (28 iunie).
„Suntem toți cetățeni ai acestei țări. Va trebui să contribuim toți la progresul ei”, a declarat Pezeshkian după anunțarea victoriei.
Conform programului, votul de ieri (5 iulie) ar fi trebuit să se încheie la ora 18:00, însă a fost prelungit de trei ori - până la 20:00, apoi până la 22:00 și, într-un final, până la miezul nopții - autoritățile au încercat să obțină o prezență cât mai mare a alegătorilor la urne.
Asta după ce, în primul tur de scrutin, în ciuda tuturor apelurilor liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care dorea să demonstreze puterea Iranului și susținerea de către public a clasei politice, prezența a fost mică.
Alegerile prezidențiale au fost organizate după ce fostul președinte, Ebrahim Raisi, a murit, în mai, într-un accident de elicopter. În turul al doilea au intrat politicianul veteran Pezeshkian, văzut de mulți ca reformist, și fostul negociator nuclear Jalili.
Cine e Masud Pezeshkian
Masud Pezeshkian este un politician reformist, care reprezintă majoritatea etnică azeră din regiunea Azerbaidjanul de Vest, situată în nordul Iranului.
În ciuda celor mai bine de 20 de ani petrecuți în politică, Pezeshkian nu s-a confruntat cu acuzații de corupție și nici nu a fost implicat în vreun scandal politic.
El provine din orașul cu o majoritate kurdă Mahabad, din Provincia Azerbaidjanul de Vest, și e vorbitor fluent de kurdă și azeră.
De pregătire medic, Pezeshkian, care are acum 70 de ani, a fost pe front, în războiul Iran-Irak (1980-1988), unde a luptat și a servit ca doctor.
După conflict, s-a specializat în chirurgie cardiacă. Din 1994 până în 1999 a predat și a fost rector la Universitatea de Științe Medicale Tabriz.
Pezeshkian a intrat în politică la scurt timp după ce a plecat de la universitate, iar în 2000 s-a mutat la Teheran, unde a fost ministru adjunct al Sănătății în timpul președinției lui Mohammad Khatami.
În 2001, Khatami l-a numit ministru al Sănătății. Doi ani mai târziu, parlamentul iranian a încercat - fără succes - să-l demită, printre altele, pentru numiri proaste și folosirea defectuoasă a unui împrumut de la Banca Mondială.
În 2008, la trei ani după ce a ieșit din guvern, Pezeshkian a candidat pentru Parlament și a câștigat primul în circumscripția Tabriz. A fost reales apoi de cinci ori, pentru mandate consecutive de câte patru ani.
Din 2016 și până în 2020 -- în perioada în care legislativul era controlat de moderați și de reformiști -- Pezeshkian a fost unul dintre cei doi vicepreședinți ai Parlamentului.
Pezeshkian a mai candidat la președinție și în 2013, dar a renunțat, fără a susține pe altcineva. Și-a încercat din nou norocul în 2021, dar a fost descalificat de către Consiliul Gardienilor Revoluției, comisia care aprobă candidații pentru alegerile importante.
Pezeshkian recită deseori din Coran și e expert în Nahjul Balagha - o compilație de predici și cuvinte înțelepte atribuite primului imam șiit, Ali. Cartea e extrem de importantă în comunitatea șiită din Iran.
Fostul ministru al Sănătății a avut o poziție critică în ceea ce privește politicile Republicii Islamice legate de purtarea hijabului - în 2023 chiar a atras atenția că i-ar putea împinge pe oameni spre a detesta religia.
În 2022, după moartea în arestul poliției a tinerei de 22 de ani Mahsa Amini - încarcerată pentru că ar fi purtat greșit hijabul, Pezeshkian a pus în discuție metodele statului de a le obliga pe femei să poarte baticul islamic. În timpul protestelor declanșate de moartea Mashei Amini, Pezeshkian a cerut clarificări autorităților în legătură cu acest caz.
Iar săptămâna trecută, în timp ce vota în primul tur de scrutin al prezidențialelor, Pezeshkian a declarat „Vom respecta legea hijabului, dar nu mai trebuie să existe comportamente inumane sau intruzive față de femei”.
De asemenea, și-a arătat deschiderea pentru negocierile cu Vestul și a criticat „înfierarea” altor țări, precum Statele Unite.
Dar tot Pezeshkian a luat poziție în favoarea principiilor Republicii Islamice și a insistat că politice stabilite de liderul suprem Ayatollahul Ali Khamenei trebuie urmate.
La începutul acestui an, Pezeshkian a spus că intervenția lui Khamenei l-a ajutat să nu fie descalificat din cursa pentru parlamentare din martie.
A vorbit în apărarea drepturilor minorităților, dar criticii l-au acuzat că mijlocește sentimentele naționaliste printre etnicii azeri. A negat, însă, aceste acuzații.
Articol tradus și adaptat de Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
