Actualizat 23:00
Potrivit primelor rezultate parțiale de la Biroul Electoral Central, primul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat de președintele Klaus Iohannis cu 36,75% din voturi, urmat de lidera PSD, Viorica Dăncilă, cu 25,23% și candidatul USD-PLUS, Dan Barna, cu 12,13%. În diasporă însă, unde s-a înregistrat o participare record (peste 670 de mii de votanți), Klaus Iohannis a obținut 40,32% iar Dan Barna - 35,33%, în timp ce candidata PSD a luat numai 5,4% din voturi.
Mai multe informații, pe romania.europalibera.org
----------------------------------------------------------------------
La ora 20.00, înainte de închiderea centrelor de votare, exit-poll-ul realizat de IRES arată că președintele Klaus Iohannis a câștigat detașat primul tur al alegerilor prezidențiale, cu scorul de 38,7%. El este urmat în clasament de lidera social-democrată Viorica Dăncilă (22%) și Dan Barna (16,1%), candidatul Uniunii Salvați România - PLUS (partidul condus de fostul premier Dacian Cioloș). Un rezultat similar este dat de al doilea exit-poll, realizat de CURS – AVANGARDE. Președintele Klaus Iohannis este creditat cu 39%. El este urmat în clasament de lidera social-democrată, Viorica Dăncilă, cu 22,5% și Dan Barna, cu 16,4%.
Rezultatele celor două exit-poll-uri se bazează pe voturile exercitate până la ora 20.00, respectiv 19.30, și nu țin seama de cele peste 650.000 de voturi exprimate în diaspora, care nu pot fi măsurate.
„A fost un vot pentru normalitate”, a declarat președintele Klaus Iohannis la anunțarea primelor exit-poll-uri, prezentate încă înainte de închiderea centrelor de votare. În opinia președintelui, votul de duminică este „un pas mare” spre înlăturarea totală a Partidului Social Democrat de la putere.
Lidera social-democrată, Viorica Dăncilă, a salutat faptul că a intrat în turul doi (potrivit exit-poll-urilor) al alegerilor prezidențiale și a mulțumit „primarilor” pentru sprijinul acordat în mobilizarea electoratului să meargă la vot.
Dan Barna a comentat și el exit-poll-urile, mulțumind mai ales diasporei care se pare că l-a susținut și a reamintit că mai sunt șanse ca el să se califice în al doilea tur de scrutin.
Participarea la vot a fost de 47,66% în România, scrutinul cu cea mai slabă prezență din ultimii 30 de ani.
Prezența la vot în diaspora a fost însă una record - de peste 600 de mii.
Mai multe informații, în blogul live, românia.europalibera.org
În turul întâi al alegerilor prezidențiale din urmă cu 5 ani prezența a fost de 52,31%, iar la europarlamentarele din luna mai - de 49,02%.
O diferență mare, de aproape un milion și jumătate de voturi, s-a înregistrat între voturile exprimate la sate și la orașe. În vreme ce în mediul urban au fost prezenți la urne 5.056.941 alegători, în mediul rural au fost abia 3.626.171 electori.
Este un fenomen care a început la alegerile europarlamentare de anul acesta și continuă cu și mai multă forță la prezidențiale: mobilizarea mult mai mare a electoratului urban în comparație cu cel rural.
La vot cu DJ Vasile, din hit-ul formației Zdob și Zdub.
Un alt indicator important este media de vârstă, care duminică, la primul tur al prezidențialelor, înclină în favoarea celor cu vârsta cuprinsă între 44 – 64 de ani, peste 1.200.000, dar și a celor de peste 65 de ani - aproximativ 867.000 femei și 763.000 bărbați, potrivit BEC.
De remarcat, că prezența cea mai scăzută este a tinerilor între 19 și 24 de ani - aproximativ 210.000, deși nici cei cu vârste între 24 și 34 de ani nu s-au înghesuit la vot - aproximativ 400.000.
În diasporă s-a înregistrat un număr record de votanți: până la ora 19.00, erau peste 600 de mii, potrivit Biroului Electoral Central. Comparativ, la europarlamentarele din mai 2019, până la ora 19.00 votaseră 267 de mii de persoane. Iar la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014 prezența la vot fusese de numai 121 de mii.
În Republica Moldova, peste 43.300 de cetățeni români votaseră până la ora 18.00, potrivit datelor Biroului Electoral Central. La prezidențialele din 2014, în Republica Moldova au votat, în total, peste 35.000 de cetățeni români. Cetățenii români din Republica Moldova pot vota la 37 de secții de votare, dintre care 12 - la Chișinău.
