15 partide și 8 coaliții participă la alegerile parlamentare anticipate de la 11 iulie. Scrutinul are loc la 3 luni după ultimele alegeri din care a rezultat un parlament nefuncțional. Sondajele de opinie lasă de întrevăzut o victorie la limită a partidelor de opoziție, așa-numitele partide ale protestului dar și posibilitatea ca alegerile să nu ducă la formarea unei noi majorități stabile. Și atunci, bulgarii ar putea vota pentru a treia oară în acest an, la toamnă.
Diaspora bulgară este mare: în 2018, cifre din diverse surse oficiale indicau că aproape 3 milioane de bulgari au plecat peste hotare din 1989, de la căderea comunismului. Comunitatea bulgară din lumea întreagă, incluzând copii din căsătorii mixte este estimată la aproape 6 milioane.
Pentru alegerile parlamentare din 11 iulie au fost organizate au aproape 800 de secții de votare în străinătate, dar și așa, se așteaptă ca participarea la vot să fie modestă. Spre deosebire de R. Moldova, bulgarii de peste hotare ar putea juca un rol important în acest alegeri, dar nu unul decisiv.
Cele trei formațiuni zise ale protestului – „Există un astfel de popor”, „Bulgaria democrată” și „Ridică-te! Mutrele criminale afară!” au șanse mari de a obține majoritatea în noul parlament.
Un sondaj realizat în finele lunii iunie arată că majoritatea alegătorilor consideră partidul GERB al ex-premierului Borisov principalul profitor al corupției. Guvernul interimar, numit de președintele Radev a scos la lumină cazuri în sectorul construcției de drumuri unde a fost ocolită Legea licitațiilor și repartizate sub forma contractelor fictive de închiriere sute de milioane unor companii apropiate ex-premierului.
În alegeri un loc mai important îl vor avea migranții bulgari
Au apărut informații că în pofidă atacurilor verbale la adresa Rusiei și expulzarea de diplomați ruși foștii guvernanți au investit miliarde în realizarea proiectelor Gazprom-ului care nu aduc profit Bulgariei.
În alegeri un loc mai important îl vor avea migranții bulgari. Numărul secțiilor în diaspora a fost dublat, apropiindu-se de 800. S-a renunțat la limita de 35 de secții în țările nemembre ale UE precum SUA, Turcia, Marea Britanie și Canada.
În alegerile din 4 aprilie cu un număr aproape de trei ori mai mare de secții în străinătate decât Moldova, au votat cu aproape 30% mai puțin bulgari decât moldoveni în alegerile prezidențiale. Acum se așteaptă o participare la vot mai mare dar moldovenii și de data aceasta par mai activi pentru că se pune problema pro sau contra Uniunii Europene care nu există în cazul bulgarilor.
În secțiile unde au votat peste 300 de oameni în alegerile precedente se va vota numai cu mașina. În diaspora sunt 271 astfel de secții.
Votul cu mașină s-a impus din cauza fraudării - legea bulgară consideră buletine nule și cele cu o liniuță trasă cu creionul sau pătată. S-a ajuns la 15% buletine nule în ultimele alegeri de consilieri locali și 6% - în cele parlamentare. S-au „fabricat” buletine nule cu precădere din buletine pentru opoziția.
La aceasta se adaugă comerțul cu voturi - până la 50 de euro bucata. MI încearcă acum să anihileze rețelele în cartierele sărace unde riscul fraudării este mare. Acolo se votează ca în comunism - 95% în favoarea unui anumit partid pe principiul cine dă mai mult... 700 de persoane au fost arestate după 1 iulie pentru comerț cu voturi.
