Linkuri accesibilitate

Alexandru Cuzneţov: „În această campanie electorală, nu văd nimic nou”


O secție de votare în timpul prezidențialelor din 30 octombrie 2016

O discuție cu analistul politic, conferențiar universitar, despre felul cum se derulează campania pentru alegerile generale din 24 februarie.

Ca rezultat al alegerilor din 24 februarie ar putea exista șansa creării unei majorități parlamentare care va reuși să constituie guvernul, crede analistul politic Alexandru Cuzneţov, doctor în drept, conferenţiar universitar. El sugerează că mulți din deputații care vor fi aleși în circumscripții uninominale vor dori să se alăture unei guvernări. Iar despre campania electorală spune că e neinteresantă.

Valentina Ursu în dialog cu analistul Alexandru Cuzneţov
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:42 0:00
Link direct

Alexandru Cuzneţov
Alexandru Cuzneţov

Alexandru Cuznețov: „Credeam că o să fiu surprins, o să fie ceva nou, dar cam aceleași politici și aceleași standarde care au fost și anii precedenți. Mulți bani se cheltuiesc pe ziare, concerte... Ne aducem aminte, chiar și prin anii ‘90 tot erau așa tendințe, se organizau în așa-numitele cluburi și sătești, și raionale așa-zisele concerte, aduceau artiștii și nimic nu s-a schimbat, s-a schimbat numai masivitatea – dacă mai înainte se făceau concertele în cluburi, acum se fac la nivel mult mai mare și cu unii artiști mult mai scumpi, nu spunem valoroși, fiindcă nu putem stabili valoarea unui sau altui artist. Mie îmi e trist în această campanie electorală, nu văd nimic nou, poate ne așteaptă în luna februarie, va fi una fierbinte, cu toate că spunem că-i Gerar...”

Europa Liberă: Dvs., care urmăriți îndeaproape scena politică, vă este clar dacă politicienii or să poată recâștiga încrederea electoratului, pentru că, atunci când discuți cu votanții, mulți dintre ei spun că nu vor merge la vot?

Alexandru Cuznețov: „Da, e adevărat, mulți nu vor să iasă la vot, fiindcă au pierdut încrederea, deoarece s-a investit mult în clasa politică, dar ea nu a adus rezultatele scontate. Și aceste rezultate se așteptau și în anii ‘90, și în anii 2000, și suntem tot la aceeași situație care este sau poate chiar ne-am întors în urmă, am degradat. Da, multe formațiuni politice nu se vor regăsi deja în lista acelor electori sau alegători care vor pune ștampila „Votat”. Se vorbește despre trei sau maximum patru formațiuni care vor fi în noul Parlament.”

Europa Liberă: Din cele peste 40 care sunt înregistrate la Ministerul Justiției?

Alexandru Cuznețov: „Da, da...”

Europa Liberă: Dar de ce au pierdut interesul și aceste formațiuni politice? Pentru că s-a schimbat reforma electorală în baza sistemului mixt e mai greu să mergi la alegător?

Reiese că eu votez de două ori pentru același candidat...

Alexandru Cuznețov: „Acest sistem mixt este îmbinarea dintre ceea ce am avut și ceea ce a fost. Deci, în cazul de față nu este ceva nou, care este imprevizibil. Apar multe întrebări la care nici eu nu pot să dau răspuns. De exemplu, de ce aceeași persoană, același candidat se regăsește și în lista electorală, și în uninominal. Reiese că eu votez de două ori pentru același candidat. De exemplu, votez pentru partid, și el este în acea listă, sau votez pentru dânsul aparte. Adică, de două ori pe aceeași persoană. Din această cauză, iarăși nu este claritate în situația respectivă.

Cel mai important este alt factor: acest sistem electoral este mult mai avansat decât cel pe care l-am avut până la ziua de azi, dar să nu pierdem acest segment și după campania aceasta electorală să nu ne întoarcem înapoi, fiindcă cel mai simplu pentru formațiune sau pentru clasa politică era sistemul precedent, de partid. Era o persoană sau o locomotivă, care trăgea toată formațiunea din spate, dar cine erau în spate, nu mai era cunoscut. Din această cauză, dacă aceste formațiuni care vor avea pierderi colosale în aceste alegeri vor veni la guvernare, este șansa ca să reformeze, să se întoarcă înapoi, fiindcă nu-i învinuim pe dânșii, dar orice persoană tinde să fie ceva mai simplu și mai ușor. Și ei chiar toți vor încerca să găsească soluții să nimerească înapoi la putere.”

Europa Liberă: Pentru cele 51 de circumscripții se pare că la CEC au ajuns să se aventureze în această campanie electorală peste 300 de persoane. Lumea iarăși zice că independenții nu au nicio șansă, în Republica Moldova nu se cunoaște niciun caz când un independent a reușit să treacă pragul, iar pe de altă parte, care e sensul să se irosească atâtea resurse financiare, materiale, dacă tot partidul își deleagă persoana în circumscripție?

Alexandru Cuznețov: „Da, într-adevăr, candidații independenți nu au avut nicio șansă niciodată, niciun candidat, chiar fiind persoane notorii sau cu niște resurse foarte mari, oricum n-au trecut plafonul de alegeri. Și în situația vizată parcă sunt independenți, dar, de fapt, sunt formațiuni pe care le reprezintă. Dar repet că este un disconfort total față de tot ce se întâmplă, mulți nu vor să iasă la votare, marea majoritate care au posibilitate să aleagă, într-adevăr, sunt plecați la muncă, destul de mulți sunt plecați. Noi vedem chiar sate întregi care aproape au pustiit, iar cei care au rămas sunt indiferenți deja de situația politică, fiindcă pentru ei e important să-și trăiască ultimele zile care le-au mai rămas în pace și liniște sufletească...”

Europa Liberă: Și credeți că mai reușește cineva din cei care vor să obțină mandatul de deputat să motiveze electoratul să iasă la vot, dacă e atât de mare acest segment de nehotărâți?

Alexandru Cuznețov: „Din această cauză se și aplică aceste procedee care erau în trecut cu succes – așa-numitele concerte, așa-numitele scheme de cumpărare a alegătorului prin diferite modalități. Nu vorbesc anume de bani, dar prin diferite alte mijloace.”

Europa Liberă: Dar eu aud mulți oameni care spun că cu aceste concerte și pomeni electorale trăiești o zi-două, dar nu patru ani?

Alegătorul a devenit mai mult realist decât spiritual...

Alexandru Cuznețov: „Pentru un om de la țară, 250 de lei sunt bani și bani destul de consistenți, și cel care apreciază banul, pentru dânsul este o motivație ca să iasă și dacă va fi vorba să fie motivat cu o sumă de bani sau alte valori care sunt și este așa o vorbă, din păcate: „Mai bine cu ceva să mă aleg, că totuna vor alege cum vor alege, dar așa măcar ceva voi pune în frigider sau la depozit”. Deci, alegătorul a devenit mai mult realist decât spiritual. Acel avânt pe care noi l-am avut în anii ‘90, 2009, ne aducem aminte când s-a schimbat clasa politică, că se vorbea despre patriotism, a dispărut. A dispărut aproape în totalitate. Nu putem spune că a murit, dar s-a retras pentru zile mai bune, fiindcă la ziua de azi cuvântul patriotism mai mult este utilizat ca un cuvânt, să spunem așa, necenzurat, adică nu este apreciat.”

Europa Liberă: Și tot constatarea pe care o aud de la cetățeni e: „De ce să merg la alegeri, dacă votul meu nu mai este deputatul meu?”

Constituția spune că puterea aparține poporului, dar până în ziua de azi a transmis-o și n-o poate lua înapoi...

Alexandru Cuznețov: „Da! Nu este sigur alegătorul de votul său, mai ales după precedentul care a avut loc în Chișinău vara trecută și acea mișcare care s-a înaripat ce ține de votul furat, spunând că eforturi sunt depuse foarte multe, dar până la sfârșit clasa politică are prea multe pârghii, mai puțin are pârghii acel alegător, cu toate că spune până la sfârșit, și Constituția aceasta prevede, că puterea aparține poporului și numai poporul o poate transmite, dar până în ziua de azi a transmis-o și n-o poate lua înapoi. Vorba ceea: „I-am invitat în ospeție, dar nu știu cum să-i petrec din casă”. Și este și instabilitatea asta totală, spunând până la sfârșit că, chiar dacă voi vota, nu sunt sigur și nu este nicio garanție din partea niciunui organ de forță că deja buletinele sunt tipărite cu ștampila „Votat” și deja așteaptă urnele să fie pline. Sunt și așa vorbe și din astă cauză nesiguranța aceasta duce la faptul care există.”

Europa Liberă: Iar pe de altă parte, membrul Comisiei Electorale Centrale Iurie Ciocan a declarat aici, la microfonul Europei Libere, că nu contează câți oameni se vor prezenta la alegeri, nu există pragul de prezență, așa că dacă vor ieși 10% din cetățeni, vor fi validate alegerile.

Alexandru Cuznețov: „Vreau să spun că asta-i deja o tragedie. Apare întrebarea: mai este nevoie de cetățeni, că noi putem să-i evacuăm din Republica Moldova și singuri politicienii care doresc să participe la vot, singuri își votează pentru sine și, poftim, iaca, s-au ales singuri pe sine deputat sau președinte, sau ca alt funcționar?

Eliminarea plafonului este o greșeală strategică mare nu pentru clasa politică, ci pentru acel cetățean, pentru așa-numita Republica Moldova independentă, din considerentul că nu sunt respectate acele prevederi inventate încă de greci, ce țin de majoritatea simplă. Avem majoritatea simplă și majoritatea absolută. Majoritatea simplă înseamnă că trebuie să participe minimum 50 de persoane sau 50% plus 1 sau acele bile albe sau negre. Adică, votul alb „pro”, iar negrul este „împotrivă”. La ziua de azi nici nu se mai discută de acele 50% plus 1 și știm cu certitudine că nu poți stimula. Din astă cauză și efortul în domeniul respectiv e depus iarăși foarte puțin de către concurenți, știind cu certitudine că precis alegătorul său va ieși la alegeri, iar restul pe dânsul nu-l interesează.”

Europa Liberă: Și cei din diasporă au posibilitate pentru prima oară să-și voteze deputații lor pe cele trei circumscripții, iar dacă luăm în calcul ceea ce ne spun autoritățile electorale, până astăzi foarte puțini moldoveni de peste hotare s-au înscris pe aceste liste electorale. Se pare că au ajuns la 20 de mii, chiar dacă se vorbește că peste hotare s-ar afla un milion de cetățeni cu drept de vot. Cum explicați, cum lămuriți acest dezinteres și din partea celor din străinătate?

Alexandru Cuzneţov
Alexandru Cuzneţov

Alexandru Cuznețov: „Vă spun sincer, pot să se supere concetățenii noștri care se află peste hotare, așa-numita diaspora, dar voi spune așa cum este. În primul rând, este mai simplu de aruncat cu vorbele, adică în diferite rețele de socializare rămânând opinia; este mult mai greu să înfăptuiești. Cum am spus, cuvântul patriotism înseamnă și niște acțiuni din partea ta. Este foarte ușor să învinuiești pe cineva, dar personal să nu faci nimic. Cum poți să te declari patriot și să nu-ți permiți măcar o dată la patru ani de zile să cheltui aceiași 100 de euro pentru patria ta, Republica Moldova, fiindcă altceva pentru țară nu cheltui, nu plătești aici nicio taxă, niciun impozit, cum, de exemplu, plătesc și eu taxă pe impozitul pe venit, pentru Fondul social ș.a.m.d.?”

Europa Liberă: Ei spun că trimit remitențe și că în baza acestor remitențe Moldova se mai menține pe linia de plutire.

Alexandru Cuznețov: „Eu tot am remitențe pe care le dau în circulație, dar pe lângă acei 100 de lei, eu mai plătesc încă impozite ca, de exemplu, anul trecut am plătit 52 de mii de lei ca impozit. Cine din diaspora noastră a contribuit la formarea bugetului de stat?”

Europa Liberă: Dar ei plătesc impozite în țările în care muncesc.

Alexandru Cuznețov: „Ei plătesc impozite în țările în care se află; ei ridică economia țării respective.”

Europa Liberă: Dar ei spun că din țara lor au fost fugăriți, pentru că nu au avut locuri de muncă, salariile nu au fost decente, corupția este mare, infrastructura este proastă și șirul acestor probleme poate continua.

Alexandru Cuznețov: „Da, este ușor să învinuiești pe cineva, este mai greu să faci un lucru pentru țara respectivă. Din cauza aceasta și avem ceea ce avem, că noi mai mult vorbim, dar mai puțin facem. Eu văd diaspora ca acel segment pierdut de cetățeni ai Republicii Moldova, care nu se vor mai întoarce în țară și le este indiferent ce se întâmplă în țara Republica Moldova, fiindcă deja acei copii, acei nepoți care sunt născuți în țările în care muncesc - fie Franța, fie Germania, fie Italia, oricare din țările în care sunt - deja țin de țara respectivă, cu toate că mulți ar spune că „totuși e patria mea și mie nu mi-e indiferent ce se întâmplă în țară și poate mă voi întoarce înapoi.” Nu există „poate”, avem deja o statistică care arată că foarte puțini oameni se întorc înapoi sau care au de gând să se întoarcă înapoi în situația dată.”

Europa Liberă: Ziceam că se va duce totuși o luptă acerbă pentru a se obține un mandat de deputat. Să ne spuneți părerea Dvs. despre ce coaliție vedeți în următoarea legislatură a Parlamentului, pentru că s-a semănat prea multă ură, neîncredere a opoziției în putere, a puterii în opoziție. Cine cu cine ar putea să coalizeze, să facă o alianță de guvernare?

Alexandru Cuznețov: „Niște parteneri politici ar fi fost în Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor. Ne aducem aminte, chiar și la alegerile prezidențiale din 2016, Partidul Democrat deschis a susținut candidatul Partidului Socialiștilor, dar la momentul actual, da, într-adevăr, este importantă o coaliție de formare a Guvernului inițial, dar pe parcurs această coaliție nu va mai fi necesară perioada precedentă.

Deja coaliția nu mai are valoare, dar are valoare posibilitatea de a atrage deputați...

Noi am observat că deja coaliția nu mai are valoare, dar are valoare posibilitatea de a atrage deputați din alte formațiuni în formațiunea ta. Și în situația dată, dat fiind faptul că nu există disciplina ridicată politică și partinică, unde deputatul poate să plece dintr-o parte în altă parte duce la gândul că iarăși vor fi atrași deputați din alte formațiuni, chiar pot să fie de stânga sau de dreapta, în acea formațiune care se află la putere sau care vrea să fie la putere.”

Europa Liberă: Iar alegătorul detestă acest traseism politic?

Alexandru Cuznețov: „Sigur!”

Europa Liberă: Se va pierde încrederea și mai mult dacă cel care a fost ales pentru anumite calități, capacități, fiind simpatizantul unui sau altui partid, a ajuns în barca altei tabere?

Alexandru Cuznețov: „Deci a deschis o altă ușiță de discuție, și anume: responsabilitatea deputatului față de alegător. Alegătorul a dat acest vot, dar el să retragă acest vot nu mai poate. Adică nu avem o educație politică corespunzătoare. Din această cauză, noi ar trebui să utilizăm mecanismele de măcar control minim asupra acestor decizii care au fost luate. Spre exemplu, dacă eu am ales această persoană pe linie de partid, dar partidul a înaintat 101 candidați, dar sunt, de exemplu, 14 deputați și unul din acești deputați vrea să treacă în altă formațiune politică, el poate să treacă, dar el ca deputat nu mai poate să fie și trebuie să vină următorul din listă, și în acest caz el trebuie să-și pierde mandatul de deputat.”

Europa Liberă: Geopolitica contează în această campanie electorală?

Alexandru Cuznețov: „Geopolitica contează, și anume în ceea ce ține de susținere. Dacă vedem că susținerea dinspre Răsărit există pentru formațiunile care sunt; ce ține de susținerea din Asfințit, chiar și față de partenerul nostru principal de peste Prut este aproape de zero, din păcate. Se vede că noi Europei nu-i trebuim.”

Europa Liberă: Dar ce a făcut Republica Moldova ca să trebuiască UE?

Alexandru Cuznețov: „Noi nu am făcut nimic ca să le trebuim rușilor, dar rușilor tare le trebuim noi. Pentru ce? Nimeni nu poate răspunde, dar europenii sunt mult mai egoiști și consideră că ei trebuie să fie rugați ca să venim la dânșii în ospeție. Partenerii europeni trebuie singuri să se aprecieze ce vor ei, vor ca Republica Moldova tot să fie în familia europeană sau nu vor. Sau totuși vor ca Republica Moldova să se rupă de Rusia sau nu? Fiindcă în situația dată, într-adevăr, susținerea materială poate există, dar este sub formă de credite și acele donații sau granturi care sunt, dar susținere morală noi nu avem. Eu am impresia că și europenii se tem de Răsărit, se tem foarte, foarte mult nu cumva să se implice în sfera de influență a rușilor.”

Europa Liberă: Din contra, occidentalii au spus că guvernarea de la Chișinău nu și-a făcut tema de acasă și pentru asta cei de la putere au și răcit relațiile cu UE, în primul rând.

Alexandru Cuznețov: „Și iarăși ține numai de finanțare. Cum am spus: ține numai de bani, dar în ceea ce ține de susținerea morală, că de obicei se spune că câteodată o susținere morală costă mult mai mult decât acei 10 lei pe care mi-i dai tu mie sau un ajutor oarecare.”

Europa Liberă: Dar trebuie să fie și guvernarea onestă și morală ca să poată să aibă acest sprijin?

Alexandru Cuznețov: „Pe lângă asta, în culoare deja s-au răsuflat ideile europene spunând că în viitorii 20 de ani interes față de lărgirea sferelor de influență a Uniunii Europene înspre Răsărit nu mai este, inclusiv asupra Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ia uitați-vă, Albania și Macedonia acum sunt așteptate să adere...

Alexandru Cuznețov: „Eu am spus: la Răsărit. Ei sunt concentrați acum pe Balcani, dar 20 de ani...”

Europa Liberă: România, care a preluat președinția UE, a zis că va acorda mai multă atenție Parteneriatului Estic?

Alexandru Cuznețov: „Eh!... Față de România am tot rezerve. 20 și ceva de ani, în afară de declarații, niște ajutoare umanitare sub formă de cărți și niște reparații de grădinițe care sunt, o susținere, într-adevăr, reală și materială ca un frate care spune că, iaca, am venit la o clacă să te ajut, nu numaidecât material, chiar care nu se vede.

Fiind în țările baltice, întrebând pe acei cetățeni: „Cum voi vă descurcați, că sunteți mult mai aproape de Rusia decât noi, căci pe noi totuși ne desparte Ucraina, sunteți la frontieră?” Ei au spus foarte simplu: „Noi am simțit o susținere reală de la toate cele trei țări scandinave - și Finlanda, și Norvegia, și Suedia.” Dar aceste trei țări scandinave nu sunt frați, nu sunt înrudite cu aceste țări baltice.

La noi e invers: România și Republica Moldova, ne desparte un singur râu, suntem același popor. Din păcate, și regret situația dată: guvernele care au fost în România au acordat puțină atenție Basarabiei. Noi vorbim de așa-numita unire și este, într-adevăr, o mișcare în Republica Moldova spre aceasta; când intri în România, acolo sunt mai rezervați la segmentul dat, care există, adică sunt mult mai reci. Da, suntem, dar până la sfârșit – frate, frate, dar brânza-i pe bani. Asta este ceea ce am observat eu și ceea ce am simțit eu în acele comunicări dintre aceste două țări.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG