Linkuri accesibilitate

Alexandru Postică: „Ce pune sub semnul întrebării buna-credință a Poliției este tratamentul discreționar față de protestatari...” (VIDEO)


Cordonul masiv de polițiști de Ziua Independenței la Chișinău

Interviul dimineții cu directorul programului pentru drepturile omului al Asociației Promo-LEX.

Întâi împotriva opoziției, apoi împotriva unioniștilor: Poliția în Republica Moldova se crede tot mai frecvent îndreptățită să disperseze cu forța manifestanții, care aleg şi ei tot mai frecvent calea protestului stradal pentru a-și face auzite nemulțumirile. Abuz împotriva drepturilor omului sau, dimpotrivă, pledoarie în favoarea respectării acestora? Încercăm să ne dumerim astăzi, împreună cu invitatul nostru matinal, avocatul Alexandru Postică, directorul programului pentru drepturile omului al Asociației Promo-LEX.

Interviul dimineții: cu Alexandru Postică (Promo-Lex)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:29 0:00
Link direct

Europa Liberă: Motivul din care vă trezim la această oră matinală e rolul pe care l-aţi jucat la scrierea, în 2008, a legii întrunirilor publice, un act normativ în vigoare și în prezent. Ne-ar interesa, întâi de toate, un verdict al Dvs.: cum se respectă această lege în Republica Moldova? Cum o respectă, pe de o parte, Poliţia moldoveană, iar pe de alta – manifestanţii, dacă e să ne uităm, să zicem, la ultimele patru demonstraţii, inclusiv manifestaţia pro-magazine sociale a primarului de Orhei, Ilan Şor, protestul antiguvernamental al opoziţiei din 26 august şi contramanifestaţia aceluiaşi Şor şi, iată, Marşul centenar?

Alexandru Postică,
Alexandru Postică,

Alexandru Postică: „Asociația Promo-LEX a participat la elaborarea acestui proiect de lege cu care ne mândrim. Este o lege destul de bună, care corespunde întocmai recomandărilor ODIHR/OSCE. Dacă vă referiți la modul cum este respectată această lege în Republica Moldova...”

Europa Liberă: În prezent, iată, cu aceste manifestări mai recente, ca să zicem așa?

Alexandru Postică: „Au existat anumite incidente, urmează să fie analizate. Asociația Promo-LEX a avut mai mulți observatori la aceste întruniri. Respectiv, noi vom veni cu un raport detaliat asupra fiecărui incident, cu constatările de rigoare, analiza faptelor, analiza legislației, evident și recomandările. În linii generale, aș putea spune că au fost parte din mai multe evenimente, ca să spunem așa. Putem vorbi și despre încălcarea legislației de către unii din participanții la întruniri. Totodată, am avut de-a face și cu un tratament discreționar și discriminatoriu din partea Poliției față de mai mulți participanți la întruniri, dar fiecare întrunire, după cum bine ați spus, are specificul său, nu avem toate informațiile, detaliile pentru ca să facem niște concluzii finale, dar până la urmă aș putea menționa, din punct de vedere subiectiv, personal, anumite constatări vizavi de fiecare întrunire, dacă doriți.”

No comment
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:02:26 0:00

Europa Liberă: Da, vă rog, începând cu ultima, să zicem.

Alexandru Postică: „Din câte cunoaștem noi și cât a fost făcut public, această întrunire a fost coordonată cu organele de poliție, s-a discutat traseul marșului, a existat și un organizator al întrunirii, deci nu a fost o întrunire fără organizator, a existat o persoană care și-a asumat răspunderea pentru buna desfășurare a acestei întruniri.

Din câte am putut observa, au existat mai multe elemente care din start au încercat să compromită această întrunire. Aici am vorbi despre blocajul la intrarea în țară, deși nu putem spune că se aplică legea pe teritoriul neutru, deci nu putem spune că s-a încălcat vreo normă a legii în situația dată, având în vedere că persoanele nu erau intrate în Republica Moldova, cu toate acestea, vedem că s-a dat tonul întrunirii, dacă putem spune așa. Deci, persoanele au fost oarecum influențate de anumite decizii luate până la intrarea în țară.

Din ce a urmat apoi, putem spune că Poliția a încercat să asigure securitatea participanților la traseu, nu au fost incidente vizibile și

Ce pune sub semnul întrebării buna-credință a unor oficiali, a Poliției, a fost tratamentul discreționar față de protestatari...

decisive în cadrul acestui marș din partea anumitor contramanifestanți care puteau să existe și participanții la marș. Ce a deranjat și, într-adevăr, pune sub semnul întrebării buna-credință a unor oficiali și aici ne referim la Poliție, a fost tratamentul discreționar față de acești protestatari, dacă ne referim la asigurarea securității acestora deja noaptea.

Las la o parte incidentul cu autobuzele, este învăluit de mister, nu este clar care a fost necesitatea blocării autobuzelor pe o durată atât de mare și nu este clar care a fost intenția până la urmă. Vom vedea cum se va desfășura ancheta pe acest caz, vedem că poliția este foarte operativă în ceea ce privește găsirea persoanelor care denunță fals existența anumitor substanțe explozive, vom vedea dacă în cazul autobuzelor cu participanții la marș se vor găsi aceste persoane care au denunțat fals. Oricum, termenul pentru care s-a făcut, durata pe care s-a făcut acest control mi se pare cam exagerată, având în vedere că aceste autobuze au fost verificate și la hotar, deci nu a existat o premisă de a crede că în ele se află careva muniții, arme sau substanțe explozive. Cu toate acestea, vedem că ele au fost reținute câteva ore bune.”

Europa Liberă: Dl Postică, iertați-mă că vă întrerup. O să vorbim și despre ce s-a întâmplat în seara zilei de sâmbătă, dar aș stărui un pic asupra incidentului totuși din ziua de sâmbătă. Legislația întrunirilor prevede expres cazurile în care o manifestație poate fi întreruptă, împiedicată, interzisă?

Alexandru Postică: „Da, articolul 21 și 22 prevăd modalitățile de sistare și dispersare a participanților în cazurile în care există elemente prevăzute de articolul 8 al legii privind întrunirile.”

Europa Liberă: Adică îndemn la război, ură naţională, etnică, religioasă?

Alexandru Postică: „Îndemn la ură sau încălcarea altor drepturi ale persoanelor, moralității publice, după cum se menționează în această lege, dar până la urmă vă spuneam că au existat mai multe elemente ale întrunirii.”

Europa Liberă: Da, dar poliția a explicat că această întrunire nu respectă locul și timpul desfășurării preanunțate? Este aceasta un motiv pentru împiedicarea, interzicerea manifestării?

Alexandru Postică: „Din informațiile de care noi dispunem, cunoaștem, chiar și pe site-ul INP-ului, dacă nu greșesc, a fost plasat acel itinerar, acel traseu pe care trebuia să se ducă persoanele...”

Europa Liberă: Da, admitem că nu s-a respectat traseul. Este acesta un motiv pentru dispersarea forțată a manifestării?

Alexandru Postică: „Nu, nu este un motiv de dispersare, pentru că lipsa unei anumite notificări nu duce automat la sistarea întrunirii. Deci, eu aș spune că a existat mai mult, de ce v-am explicat despre acele incidente care au fost pe parcursul zilei care, de fapt, au și determinat undeva devieri de la traseu. Eu presupun, eu nu sunt sigur dacă au fost careva devieri, pentru că nu există o unanimitate în acest sens – organizatorii spun că nu au fost devieri de la traseu...”

Europa Liberă: Deci, concluzia Dvs. care ar fi – s-a aplicat sau s-a invocat un motiv care de fapt nu constituie motiv legal de întrerupere a unei întruniri?

Alexandru Postică: „Nu putem vorbi despre întreruperea întrunirii, pentru că până la urmă marșul a avut loc. Deci au existat mai multe incidente și anumite cerințe ale Poliției care urmează să fie contestate în

Poliția a fost văzută cu arme de luptă, două tipuri de armament care sunt interzise în cadrul întrunirilor...

modul stabilit de către organizatori, dacă se consideră că sunt contrare legii. Asta în primul rând. În al doilea rând, vedem că până la urmă întrunirea a avut loc, dar, cum vă spuneam, ceea ce este cel mai grav a fost totuși în seara zilei când poliția...”

Europa Liberă: De ce spuneți asta?

Alexandru Postică: „De ce spunem asta? În primul rând, poliția a fost văzută cu arme de luptă, deci, două tipuri de armament care sunt interzise în cadrul întrunirilor.”

Europa Liberă: Într-adevăr, pe rețelele sociale și în presă au apărut imagini cu polițiști purtând se pare că automate.

Alexandru Postică: „Exact! Nu este clar scopul cu care Poliția a purtat aceste arme, având în vedere că este interzisă aplicarea armei de foc chiar și dacă se dispersau persoanele sau era sistată întrunirea. Deci, acesta este primul element și nu este clar care a fost scopul purtării acestor arme – pentru a asigura protecția protestatarilor sau cumva a-i intimida? –, pentru că ele pot fi tratate în mod diferit. Nu am văzut să fi fost alte contramanifestații, astfel încât să fi fost necesară prezența poliției în muniție.”

Europa Liberă: La fel au existat relatări despre închiderea electricității în Piața Marii Adunări Naționale.

Alexandru Postică: „Al doilea element care coroborând cu primul element, deci este încă și mai grav este că în Piața Marii Adunări Naționale a fost stinsă lumina în mod neobișnuit, deoarece noi avem poze în timpul întrunirii și după întrunire, când imediat după ce persoanele au plecat la autobuze s-a aprins ca prin minune lumina în Piața Marii Adunări Naționale și vă dați seama cum e să gestionezi o întrunire pe întuneric în timp ce alături sunt polițiști înarmați. Deci chiar nu înțeleg care a fost scopul până la urmă al acestor acțiuni. Sunt o acțiune de intimidare? Deci tind să cred anume aceasta.”

Europa Liberă: După Mișcarea de Rezistență ACUM, dle Postică, care a anunțat că va depune plângere la CEDO, la Procuratură, și reprezentanții Mișcării unioniste au spus că vor căuta anumite căi de atac. Până vor exista relatări despre aceste căi de atac, verdictul Dvs. care este: ce căi de atac există, au protestatarii într-un caz, în altul?

Alexandru Postică: „Vorbim despre anumite elemente despre care vă spuneam și Dvs. ați menționat acele elemente de împiedicare a exercitării dreptului la protest. Fiecare element are calea sa de atac. Sunt situații în care în general nu există căi de atac, bunăoară, dacă v-ați referit și la protestatarii ACUM. A fost un alt incident, care a depășit după gravitatea sa și incidentul ACUM. Nu mă pot pronunța pe moment asupra legalității sau ilegalității poliției la protestul de la data de 27 august din fața statuii lui Ștefan cel Mare, dacă la asta vă referiri, totuși aș tinde să cred că urma să fie aplicat mai mult dialogul între poliție și protestatari.”

Europa Liberă: Cere legea expres asta?

Alexandru Postică: „Deci, legea spune în felul următor: există situații când persoanele au o anumită prioritate față de alte persoane. În cazul datei de 27 august este evident că se cunoștea faptul că la o oră anumită oficialitățile vor depune flori în fața statuii lui Ștefan cel Mare și, respectiv, a fost și notificat în acest sens. După mine, protestatarii care au ocupat locul în fața statuii lui Ștefan cel Mare urmau să elibereze acest scuar pentru a permite finalizarea procedurilor planificate anterior. Altceva este cum a acționat Poliția și dacă acțiunile au fost proporționale intenției. Deci, nimeni nu spune că nu trebuia să fie eliberate. După mine, vă spun, reiterez că scuarul urma să fie eliberat pentru a asigura exercitarea drepturilor altor persoane care au notificat în prealabil.”

Europa Liberă: Și acum care sunt instituțiile, instanțele care ar trebui să fie sesizate, să se autosesizeze și să spună până la urmă cine și unde a greșit?

Alexandru Postică: „Articolul 22 prevede că în cazul dispersării persoanelor, sistării sau dispersării întrunirii poliția va întocmi un proces-verbal care va indica toate elementele, argumentele și temeiurile de drept. Prin urmare, există două modalități, în funcție de consecințele care au survenit.

Protestatarii ACUM invocă existența mai multor persoane cu leziuni. Deci este evident că este vorba despre o infracțiune deja prevăzută de Codul Penal. Prin urmare, organul obligat să cerceteze acest caz este

Primăria municipiului Chișinău nu avea dreptul să sisteze în bloc din timp întrunirile care urmau să aibă loc...

anume Procuratura. Dacă vorbim despre ilegalitatea deciziei Primăriei, care a dispus sistarea întrunirilor în bloc, iarăși un element nou și care nu este prevăzut de lege. Primăria municipiului Chișinău nu avea dreptul să sisteze în bloc din timp întrunirile care urmau să aibă loc, fiindcă procedura de sistare și dispersare este prevăzută de alte articole. Deci aici vorbim despre alte instanțe și instanțele de drept comun, care urmează să se pronunțe asupra legalității acestei dispoziții a Primăriei, pentru că, dacă ne uităm mai bine, temei pentru ridicarea persoanelor din fața statuii lui Ștefan cel Mare a fost anume dispoziția Primăriei. La fel a fost invocată această dispoziție și la ridicarea și sistarea întrunirilor OCCUPY GUGUȚĂ din scuarul cafenelei Guguță.”

Europa Liberă: Pentru că timpul ne presează, și în cazul Marșului centenar incidentele cine ar trebui să le examineze?

Alexandru Postică: „Deci, în cazul dat vă spuneam că este vorba despre organele Procuraturii, fiindcă se invocă încălcarea drepturilor la exercitarea drepturilor la întruniri, violarea drepturilor la întruniri.”

XS
SM
MD
LG