Linkuri accesibilitate

Alexandru Tănase: „Curtea ar fi trebuit să dea o interpretare din punctul de vedere al normelor constituționale și internaționale”


Interviul dimineții cu fostul președinte al Curții Constituționale.

Curtea Constituţională a validat sâmbătă rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie. Şi a respins ca nefondat demersul Blocului ACUM cu privire la anularea alegerilor în cinci circumscripții uninominale, inclusiv în cele pentru regiunea transnistreană. Putea Curtea să spună altceva? Sau altfel? Un interviu matinal cu fostul preşedinte al instanţei, Alexandru Tănase.

Interviul dimineții: cu Alexandru Tănase
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:10 0:00
Link direct

Europa Liberă: Au existat, dle Tănase, mai multe întrebări în spaţiul public legate de aceste alegeri, care au fost calificate în mod diferit, unii au zis că au fost cele mai „murdare”, alții au zis că au fost cele mai „frumoase” alegeri. Am să-mi permit să formulez doar unele dintre aceste întrebări: au fost sau nu influenţate sau chiar cumpărate opţiunile celor câteva zeci de mii de cetăţeni care sunt locuitori ai regiunii estice? Au fost sau nu trataţi corect sau incorect cetăţenii din diaspora, cărora li s-a interzis să voteze cu paşapoarte expirate? În fine, cât de confuz pentru alegători a fost un proces de vot bazat pentru prima dată pe un sistem total nou, pe deasupra comasat cu un referendum? Răspunsurile probabil au fost aşteptate de la Curtea Constituţională. S-a răspuns, din punctul Dvs. de vedere, la aceste și alte întrebări sâmbătă, când s-a validat scrutinul?

Alexandru Tănase
Alexandru Tănase

Alexandru Tănase: „Da, este adevărat că întreaga societate a așteptat răspunsul la aceste întrebări. Cu atât mai mult că suntem într-o perioadă de timp foarte apropiată de încheierea ciclului electoral, febra electorală încă nu s-a consumat pe deplin. La televizor am văzut mai multe secvențe și imagini care ridică mai multe semne de întrebare vizavi de transportarea organizată a alegătorilor, cumpărarea alegătorilor și multe, multe alte lucruri, dar, din păcate, Curtea Constituţională nu a răspuns la aceste întrebări. Curtea s-a limitat la adoptarea unui dispozitiv al unei hotărâri care a fost plasat pe pagina oficială a instituției, dar nu a venit cu o hotărâre motivată, astfel încât societatea să poată să vadă și argumentele care au stat la baza acestei decizii.”

Europa Liberă: Curtea spune că va veni zilele următoare. V-aţi fi aşteptat Dvs. să fie publicată deja argumentaţia Curții, nu doar dispozitivul, ca să înțeleagă și oamenii de ce a judecat Curtea într-un mod sau altul?

Alexandru Tănase: „Curtea Constituţională în mod cert va veni cu o decizie motivată, nu am niciun dubiu în acest sens, problema este când vii cu această decizie. De fapt, a existat o practică constantă a Curţii Constituţionale în anii anteriori că Curtea venea cu o decizie, chiar acel dispozitiv era o decizie in extenso, în mare parte erau citite chiar de judecătorul sau președintele instanței erau citite și un sumar de argumente, astfel încât presa, societatea să obțină acele răspunsuri necesare. E altă problemă în ce măsură suntem sau nu de acord cu ele.”

Europa Liberă: Exact, dle Tănase! Dar Dvs. cum vă explicați? Ce s-a întâmplat?

Alexandru Tănase: „Nu-mi pot explica. A fost o practică constantă pe parcursul mai multor ani de zile, dar am observat și eu acest dispozitiv care, în fond, doar enunță decizia, dar nu oferă nicio explicație și întreaga societate este deocamdată în așteptare. Poate ar fi fost o idee mai bună, cel puțin că era o problemă de sensibilitate maximă, ca instanța de jurisdicție constituțională să vină cu hotărârea motivată, să o publice la o distanță de o oră, două, trei ore, cum se proceda de obicei.

Cel puțin, îmi amintesc că la alegerile din 2014 și cele din 2016 prezidențiale la o distanță de două ore a fost publicată integral hotărârea. Mai mult ca atât, a fost înmânată și participanților la aceste proceduri. Mulți au criticat acele hotărâri, mulți au fost de acord cu ele, dar nu putem vorbi că societatea nu a știut care au fost argumentele.”

Europa Liberă: V-aș mai întreba, dle Tănase, despre faptul că niciun magistrat, nici preşedintele Curții nu au avut, practic, nicio întrebare, nici măcar la şefii CEC. S-au ciuruit între ei, dar nu Curtea pe de o parte și părțile pe de altă parte, ci actorii politici. Cum aţi aprecia? Nu a avut Curtea nimic de precizat de la participanții la proces?

Alexandru Tănase: „Eu nu mai sunt judecător constituțional ca să știu ce a fost acolo, să știu exact de ce magistrații nu au avut întrebări. Îmi amintesc că în perioada validării alegerilor din 2014 și celor din 2016 toți judecătorii au avut mai multe întrebări, de altfel chiar în 2016 Curtea a reușit să formuleze șapte adrese pe chestiuni fundamentale de drept electoral, care de altfel, o bună parte din ele, cred că 90 la sută au fost deja puse în practică de Parlament în anii care au urmat.”

Europa Liberă: Dar în cazul dat, ce ar fi fost de sugerat, poate prin vreo adresă sau print-o altă modalitate, viitorului Parlament?

Alexandru Tănase: „Nu avem de unde să știm, deoarece nu știm care sunt argumentele Curții. Dacă observați, în acest dispozitiv este inclusă, este compartimentat pe alegerile pe lista majoritară, proporțională, sunt enumerate numele localităților, dar așteptăm să vedem decizia motivată, să vedem ce s-a întâmplat, bunăoară, cu acele circumscripții din Transnistria. Este o întrebare la care așteaptă întreaga societate răspunsul: totuși, care este calificarea Curții Constituționale pe problema transportării alegătorilor? Este sau nu acesta un instrument de influențare?

Eu m-am așteptat, bunăoară, că în această hotărâre Curtea va veni cu o reacție și va puncta în ce măsură introducerea în legislație a posibilității de a face campanie electorală chiar și în ziua alegerilor este în conformitate cu normele constituționale, dar poate vor exista, nu zic nimic...”

Europa Liberă: Da, probabil, această discuție a noastră ar fi arătat altfel, dacă era și argumentația publicată.

Alexandru Tănase: „Evident, evident!”

Europa Liberă: Dar în cazul acesta trebuie să apelăm la ceea ce a mai fost în spațiul public. Iată, uitați-vă, europarlamentara Rebecca Harms – Dvs., probabil, ați văzut – a fost șefa misiunii de observare a alegerilor din partea Parlamentului European și spunea zilele trecute într-o dezbatere din Comisia pentru politică externă în Parlamentul European, citez: „Am fost șocați de autobuzele care transportau locuitori din Transnistria către secțiile de votare.

Au existat afirmații credibile că unii dintre ei au primit bani. E o nouă caracteristică a alegerilor din Moldova și e sub semnul întrebării generozitatea Guvernului în legătură cu facilitatea deplasării acestor cetățeni”. Nu Curtea era, de fapt, locul unde trebuiau cumva tranșate lucrurile legate de acest aspect?

Alexandru Tănase: „Este adevărat!”

Europa Liberă: Sau poate instanțele?

Alexandru Tănase: „Aici există o întreagă procedură pentru a ajunge la Curte. Competitorii sau, mă rog, participanții la scrutin trebuie să meargă în instanța de judecată, să obțină hotărâri judiciare care mai apoi să ajungă pe masa Curții Constituționale. Curtea urmează în schimb să decidă dacă volumul încălcărilor care a fost constatat sau nu este de măsură să influențeze substanțial rezultatul alegerilor. Cam asta ar fi logica, dar există probleme principiale care țin de reglementările legale unde Curtea ar trebui și ar putea, și este în măsură să dea o anumită soluție și o anumită calificare.”

Europa Liberă: De exemplu?

Alexandru Tănase: „Exemplu? Transportarea alegătorilor. Legiuitorul a permis lucrul acesta, nu sancționează transportarea organizată a alegătorilor. Legiuitorul a admis efectuarea campaniei electorale chiar în ziua alegerilor și eu cred că aici Curtea ar fi trebuit să analizeze și să dea o interpretare doctrinară din punctul de vedere al normelor constituționale, al standardelor internaționale dacă aceste prevederi sunt sau nu în conformitate cu principiile constituționale.”

Europa Liberă: Dar iată faptul că mult peste jumătate - în jur de 62-65% - din cetăţenii care au votat în secțiile astea arondate Transnistriei despre care s-a văzut clar că au fost aduşi cumva organizat la urnele de vot, iată, mai mult de jumătate din ei au optat pentru doi candidaţi despre care nici la Chișinău nu se știe prea mult, ca să zic așa. Putea servi pentru Curte ca motiv de judecare, cel puțin?

Alexandru Tănase: „Nu cred. Însuși faptul că au fost votați doi candidaţi pe care nu-i știe nimeni în sine nu este un argument pentru invalidare. Bunăoară, pe strada și în cartierul în care locuiesc eu a fost ales candidat o persoană pe care nimeni dintre vecinii mei și nici eu nu am văzut-o niciodată live, dar a fost un vot politic al oamenilor. Nu știu dacă asta e o problemă.

Problema pe care o văd eu legată de votarea din Transnistria, de fapt, ține de altă dimensiune: în ce măsură este posibil de a asigura accesul tuturor competitorilor în acel teritoriu pentru a face propagandă electorală? Și asta e o

Problema pe care o văd eu legată de votarea din Transnistria, ține de măsura în care este posibil de a asigura accesul tuturor competitorilor în acel teritoriu pentru a face propagandă electorală?...

problemă de materie constituțională. Atunci când vorbim despre alegeri, trebuie să vedem acele elemente care ating anumite valori fundamentale. Da, au votat cum au votat. Sigur că au venit cu autocarele. Cum altfel să poată veni din Transnistria în localitățile unde au fost secțiile de votare, dacă nu locuiesc acolo?

Problema este alta: câți dintre cei care au fost înscriși în liste, au reușit? Câte partide au avut acces acolo, de ce nu au avut acces? Și în ce măsură un asemenea exercițiu este unul judicios și pentru viitor? Eu cred că asta este cea mai mare întrebare care îi frământă pe toți și cred că dacă... Sper foarte mult ca în hotărârea Curții Constituționale să găsim un compartiment aparte dedicat acestui subiect unde Curtea ar stabili niște principii de care viitorul Parlament ar ține cont și ar veni cu modificări în legislație.”

Europa Liberă: Dle, Tănase, dar uitați-vă, neregulile care au provocat anularea rezultatelor alegerilor din Chișinău cu Andrei Năstase victorios, sunt ele, aceste nereguli mai grave decât neregulile din acest scrutin cu transportarea transnistrenilor ș.a.m.d.?

Alexandru Tănase: „Dl Ciocan, eu cred că nu mai are nimeni niciun dubiu ce s-a întâmplat cu acea hotărâre judecătorească de anulare a alegerilor de la Chișinău. S-a spus absolut tot ceea ce a fost posibil de spus la acest subiect. Eu, fiind jurist de meserie, m-aș limita la dimensiunea pur juridică. Atunci când Curtea Constituţională din Moldova a validat alegerile prezidențiale și a recunoscut victoria lui Igor Dodon a stabilit în acea hotărâre un principiu fundamental: „Alegerile pot fi anulate doar în cazul în care intensitatea încălcărilor sau numărul încălcărilor este de o asemenea natură încât să influențeze rezultatul final al alegerilor”. Această hotărâre a Curţii Constituţionale este izvor de drept și este obligatorie pentru judecătorii din instanțele de drept comun.

Astfel, când dna judecător care a examinat acel caz a primit sesizarea sau avea pe masă dosarul trebuia să consulte hotărârea Curţii Constituţionale și să aplice exact acest principiu. Da, o încălcare formală a fost identificată, dar instanța era obligată să argumenteze; în primul rând, să stabilească care a fost impactul acestei încălcări și în al doilea rând, să argumenteze cu probe exacte că această încălcare a fost de natură să influențeze substanțial rezultatul alegerilor.”

Europa Liberă: Revenim la parlamentare. Dle Tănase, ultima întrebare și un minut pentru răspuns. Aveți senzația că în cazul acesta s-a respectat principiul despre care vorbeați?

Alexandru Tănase: „În ce caz vă referiți?”

Europa Liberă: În cazul recent, cu validarea alegerilor parlamentare.

Alexandru Tănase: „Nu avem de unde să știm, deoarece noi nu am văzut nici lista încălcărilor. Dacă am fi văzut lista

Curtea nu are altă soluție decât să valideze sau să recunoască legalitatea scrutinului ...

încălcărilor care sunt constatate de instanțele de judecată... Și aici este o problemă, am foarte puțin timp: Curtea Constituţională nu este o instituție care stabilește fapte, Curtea operează cu hotărârile judiciare sau cu faptele constatate de instanțele de drept comun, iar dacă partidele nu au avut diligența să urmeze procedurile din fața instanțelor de drept comun, Curtea nu are altă soluție decât să valideze sau să recunoască legalitatea scrutinului.”

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG