La scurt timp după scrutinul prezidențial din 2016, Curtea Constituțională, condusă atunci de Alexandru Tănase, a expediat Parlamentului șase adrese în care au fost subliniate lacunele identificate în timpul campaniei electorale. Între altele, observațiile Înaltei Curți se referă la modul în care au fost soluționate contestațiile din ziua scrutinului, la modul în care s-a comportat în alegeri Biserica, iar o altă adresă s-a referit la mass-media care ar fi „un instrument pentru exercitarea puterii de influență asupra opiniei cetățenilor”.
Cum au remediat autoritățile aceste lacune electorale?
Europa Liberă: Întâi și-ntâi, vreau să vă întreb – nu aveți, totuși, un disconfort că nu ați dus la capăt, din varii motive, reforma judiciară în Republica Moldova și, iată, dați sfaturi în Kîrgîzstan?
Alexandru Tănase: „Eu am făcut ceea ce am putut face la momentul când am fost în poziție să iau decizii, cât timp am avut sprijin politic și în măsura în care am avut acest sprijin politic.
Reforma judiciară este pusă într-o dependență totală de angajamentul politicienilor de a reforma...
Și în Moldova observăm aceeași situație. Și actualul ministru, care pare a fi bine intenționat, și fosta ministră, care avea planurile ei, au acționat în măsura în care le-au permis politicienii. Politicienii sunt cei care nu vor să reformeze justiția și utilizează absolut toate instrumentele pentru a menține controlul asupra justiției.”
Europa Liberă: Era doar o punte spre următoarea întrebare. De ce n-au vrut politicienii să pună în aplicare adresele pe care le-ați formulat din ipostaza de președinte împreună cu colegii Dvs. din Curtea Constituțională? Au avut suficient timp pentru așa ceva. De ce nu s-a realizat ceea ce le-ați recomandat?
Alexandru Tănase: „Deoarece se încearcă în continuare de a menține un control asupra sistemului electoral și de a folosi anumite prevederi legale, inexactități în avantajul celor mai puternici. Unele adrese au fost realizate, bunăoară cu stabilirea răspunderii penale, dar nu este cea mai importantă sub altele și ține în general de cadrul normativ care trebuia reformat. Spiritul acelei hotărâri și acelei adrese, de fapt, se rezuma la o reformă a întregului sistem; nu mă refer la instituție, dar mă refer la o reformă a întregului cadru normativ pentru a-l face să funcționeze. Avem o serie de anacronisme. Spre exemplu, din perioada când președintele republicii era ales de parlament a rămas acea prevedere care îi permite președintelui să nu se suspende în caz de campanie electorală.
Și ce avem noi acum? De fapt, avem un candidat care utilizează plenar toate resursele statului sub pretextul că este în funcțiune - așa e? - și se lucrează dezavantaje absolut inadmisibile pentru restul candidaților. Care sunt șansele celorlalți candidați de a merge în fiecare zi prin sate la întâlniri de lucru cu poporul, de a primi mesaje din partea altor șefi de stat? Aici e o chestie discutabilă. Prin urmare, mai multe elemente sunt din tot ceea ce ține de sistemul electoral, care au fost păstrate special pentru a favoriza un anumit candidat și în mod special este vorba de actualul președinte.”
Europa Liberă: Care este sursa cea mai gravă de eventuale nereguli?
Alexandru Tănase: „Este imixtiunea din afară, în mod clar asta este și coruperea alegătorilor. Ultimele declarații ale președintelui Dodon că din afara țării vor veni donații din partea Federației Ruse pentru țărani și nu mai știu ce acolo sigur că este o corupere a alegătorilor directă, absolut directă, fără niciun fel de dubii, va vicia în mod clar rezultatul campaniei, deoarece avem o scădere a Produsului Intern Brut doar în ultimele 3 luni de zile, dacă nu greșesc, de 14 la sută, ceea ce înseamnă că orice bani care vor fi folosiți acum în campanie vor produce rezultate electorale.
Din păcate, Curtea Constituțională atunci când a examinat problema creditului rusesc s-a limitat la chestii formale, deși era o problemă foarte gravă...
În ce măsură, de fapt, într-un an electoral este posibil ca un candidat electoral să angajeze credite externe, care în mod clar vor fi folosite pentru a-și face imagine și nu pentru altceva? Dacă Curtea ar fi dat altă soluție, probabil că și acum ar fi fost posibil de amânat, cel puțin, acest ajutor pe care îl dau rușii după campania electorală. De ce nu? Dacă vor să facă un bine pentru țăranii moldoveni și nu mai au probleme la ei acasă, lasă să le dea bani după luna noiembrie, care-i problema? Asta este una din cele mai mari probleme pe care o văd eu acum pentru oameni. Vreau să vă zic că cu asemenea situații ne-am confruntat în alegerile prezidențiale din Georgia și a fost o reacție foarte puternică internațională împotriva la ceea ce s-a întâmplat când Bidzina Ivanișvili din bani proprii a anulat datoriile sau plata dobânzii pentru cei care aveau credite la bănci. Formal, da, nu s-a întâmplat nimic, nimeni nu a băgat bani în mâna alegătorului, dar, de fapt, este o corupere a alegătorului și o manipulare inadmisibilă, o intervenție în procesul electoral. Cu atât mai mult că această intervenție vine din partea unui stat care menține sub ocupație militară o bună parte din teritoriul nostru, un stat care ne-a demolat economia constant, adică nu este un stat-prieten.
Sunt două probleme foarte importante. Cu regret, opoziția sau, mă rog, ceilalți concurenți electorali nu vor să sesizeze lucrul acesta și nu prea atrag atenție. Cel puțin ar putea să meargă la Curtea Constituțională și să-i ceară Curții să verifice în ce măsură sau să declare neconstituționale prevederile care îi permit șefului statului să nu se suspende din funcție dacă el este concurent electoral și să vadă exact ce-i cu sumele acestea de bani, din cauză că ele clar influențează voința alegătorului, nu e niciun dubiu aici.”
Europa Liberă: Dacă rămânem tot în zona banilor, cum vi se pare această dispoziție a CEC-ului să nu permită partidelor să umble cu banii pe lângă candidații lor, de fapt?
Alexandru Tănase: „Eu cred că această dispoziție sau circulară a CEC-ului este una internă a CEC-ului, care nu are cum să producă niciun efect juridic în raport cu candidații. Există legea și trebuie respectată legea. Îmi pare foarte rău că atunci când s-a modificat legea și s-a introdus sintagma aceea de persoane juridice, cei care au inițiat nu s-au gândit la consecințe, dar, mă rog, e o greșeală tehnică. Parlamentul se întrunește în ședință plenară și o poate modifica oricând. Toată daravera și prostia asta care se tot invocă că nu este posibil de modificat cu un an înainte legislația electorală, făcându-se referință la niște recomandări ale Comisiei de la Veneția este o manipulare. Comisia de la Veneția niciodată nu o să-ți interzică chiar și cu o zi înainte de alegeri să modifici legea, dacă tu simplifici procesul, dacă introduci pluralitate, dacă liberalizezi; nu poți să restrângi anumite lucruri, dar să deschizi uși poți s-o faci oricând.
Și parlamentul ar putea veni să o rezolve, dar iarăși este folosită de acel candidat care nu are nevoie din cauză că dl candidat number one este independent, din câte văd eu, și nu are nicio legătură cu Partidul Socialiștilor... În general ajungem la vechea maximă a lui Napoleon: „Prietenilor – totul, dușmanilor – legea”. În privința lor nu se aplică legea, ei în general sunt imuni în fața legii și acesta este un element care va influența semnificativ rezultatul campaniei. Eu parcă presimt cum după alegeri, în cazul în care nu vor obține câștig de cauză, toată lumea va sări în sus și va încerca să se acuze unii pe alții că s-a fraudat. Frauda în Moldova și fraudele electorale în Moldova nu se mai comit la urna de vot de ani de zile, de zeci de ani de zile. Frauda, de fapt, are loc prin manipularea sistemului electoral și crearea de avantaje inadmisibile în raport cu alți candidați. Niciunul din candidații care sunt astăzi în campanie nu poate avea avantajele pe care le are președintele republicii Igor Dodon – nici bani din afară, nici mass-media cum are el, nici finanțări care nu pot fi supuse controlului din simplul motiv că sistemul funcționează așa cum funcționează, fotografiile cu Putin, mesajele din afară – toate astea desigur reduc șansele altor candidați și manipulează alegătorul pe final. Și astea sigur că vor influența semnificativ rezultatul campaniei.”
Europa Liberă: Prin urmare, dacă deputații ar vrea să modifice Codul electoral, cum spuneți Dvs., în ceasul al 12-lea, ar fi perfect legal, așa cum, de fapt, le recomandă și ambasadorul Uniunii Europene?
Alexandru Tănase: „Absolut! Categoric, ei se pot strânge în ședință plenară oricând, măcar și săptămâna aceasta. De fapt, vorbim de o serie de rectificări de ordin tehnic, nu-i o problemă mare și, în fond, pot fi eliminate multe lucruri, inclusiv problema suspendării tuturor candidaților care participă în campanie, ca să fie în condiții egale.
Ei se pot strânge în ședință plenară oricând, măcar și săptămâna aceasta...
Lucrurile acestea pot fi rezolvate, dar eu sunt convins că parlamentul nu le va vota, deoarece toată lumea este deja angajată în campanie, preferințele sunt cât se poate de clare, în ciuda declarațiilor care sunt făcute, astfel asta va fi logica campaniei până în ultima zi.”
Europa Liberă: Dvs. ați atentat Curtea Constituțională prin acea adresă referitoare la activismul Bisericii. Mai este un factor influent în campanie?
Alexandru Tănase: „Evident, este un subiect care, din păcate, nici opoziția parlamentară care va fi prima victimă a implicării Bisericii nu a avut curajul să vină cu modificări la legislație, că noi mereu am avut persoane al căror nume nu puteai să-l rostești sau subiecte despre care nu poți vorbi. Unul din aceste subiecte este Biserica. Biserica este plenar angajată în campanie, ea lucrează la turații maxime pentru idolul Igor Dodon. Da, nu mai apare preafericitul Marchel pe Facebook atât de des, dar în schimb în sate cu oamenii se lucrează la bani mărunți și evident că Biserica influențează opțiunile electorale. Este un act de corupție, doar că nu forma clasică și tradițională în care ne-am obișnuit noi – pe de o parte, puterea finanțează indirect și direct Biserica Ortodoxă, iar Biserica Ortodoxă apare în poziție de aghitprop și manipulează alegătorii.”
Europa Liberă: Dar Biserica are o justificare – este singurul apărător al valorilor ortodoxe. Și atunci pe cine să mai mizeze dacă nu pe vizitatorul Muntelui Athos?
Alexandru Tănase: „Dl Botnaru, din păcate, distanța de la Biserica Ortodoxă până la valorile creștine este destul de mare, credeți-mă. Da, faptul că ei joacă această retorică, asta încă nu înseamnă că ei apără vreo valoare. Plus că noi știm foarte bine ce-i cu biserica asta, care-i rolul ei, cum primesc ei indicații de la Moscova. Noi suntem un stat laic, ceea ce înseamnă că biserica trebuie să fie total separată de stat și niciun lider de stat nu trebuie să apară niciodată public nicăieri alături de o față bisericească. Așa cum nimeni nu-și afișează în public preferințele sexuale sau alt gen de preferințe intime, exact așa e și cu religia, nu ai ce să le afișezi în public. Eu sunt departe de ideea că cei care umblă cu preoții și se cațără prin munți, de trei ori pe an pe Muntele Athos, neapărat sunt persoane religioase. Doar că gesturile astea influențează opinia publică și creează o anumită imagine care pe final se capitalizează în voturi și mai apoi în beneficiile puterii – bani, mașini cu girofaruri etc. Dar revenim la chestia asta că nicio poziție, nimeni absolut nu a avut curajul să vină cu câteva propuneri, cel puțin pentru a rezolva această problemă, deoarece și ei, într-un fel, nu vor să-și ia pe cap toate opiniile și toată armata asta ideologică, care în mediul rural încă este destul de influentă.”
Europa Liberă: Un prim-ministru a fost odată anatemizat. Se tem din cauza asta?
Alexandru Tănase: „Nu, ei pur și simplu cunosc că singurele persoane care au influență și sunt mai mult sau mai puțin credibile pentru un segment al populației care este și alegătorul președintelui Dodon sunt preoții. Și în sensul acesta, vă amintiți, inclusiv dl Gimpu, dl Dodon, dl Năstase, toți cei care aparent aveau o relație mai distantă față de biserică și nu sunt persoane tocmai religioase, în momentul în care accedeau în anumite funcții, toți au cochetat cu Biserica Ortodoxă din simplul motiv că se temeau ca aceștia să nu facă campanii împotriva lor, ei încercau tot timpul să-i îmblânzească. Și în același timp, Biserica obținea avantaje din toate părțile.
În momentul în care accedeau în anumite funcții, toți au cochetat cu Biserica Ortodoxă...
Acesta-i jocul pe care l-au făcut, dar nu știu dacă acum e subiectul banilor și să discutăm ce se întâmplă cu Biserica, cert e că și acum pot fi impuse restricții, doar că iarăși restricțiile nu trebuie să fie formale, restricțiile trebuie să vizeze sancțiuni până la excluderea din cursă. Care este logica sistemului electoral liber? Toți candidații trebuie să aibă acces la aceleași resurse, adică dacă un candidat nu are posibilitate să meargă în vizite de lucru sau 10 candidați, dar unul are, înseamnă că cel care merge trebuie să fie pus în condiții egale. Dacă un candidat aduce bani din afară pentru a cumpăra alegătorul și restul trebuie să facă astfel sau și acesta trebuie împiedicat, cam asta este logica. Noi avem un proces electoral total distorsionat. Este absolut evident lucrul acesta și aceste distorsiuni vor influența în mod clar rezultatul alegerilor. Și cei care se îmbată acum cu apă rece că, vezi Doamne, vine lumea la întâlniri, la întâlniri vin cu toții, dar când votează logica alegătorului este puțin diferită.”
Europa Liberă: Revenim la prima întrebare. Mă tem că Uniunea Europeană, care v-a recomandat drept expert, la un moment dat v-a spune: iată, în Kirghizia, grație lui Alexandru Tănase, s-a întâmplat ceea ce nu s-a putut întâmpla în Moldova. Suntem aproape de punctul acesta când Kirghizia va depăși Moldova?
Alexandru Tănase: „Situația este diferită. Totuși Kîrgîzstanul are o altă cultură, în Asia există completamente altă logică, doar că eu aici nu mă ocup de reforma judiciară, în mandatul meu intră Curtea Constituțională. Sunt lucruri diferite, nu am treabă cu reforma judiciară, dar vreau să vă zic că sunt și foarte multe similitudini. În mod special, în ceea ce ține de apucăturile post-sovietice ale politicienilor de a menține controlul total asupra justiției și sistemului represiv. Asta este adevărat. În sensul acesta nu ne deosebim absolut cu nimic de apucăturile acestea urâte pe care le văd și aici. În procesul de numire a judecătorilor se dau hotărâri foarte cumplite, cu controlul asupra CSM-ului este o chestiune crucială și toată lumea e focusată doar pe asta, să nu cumva... Absolut aceleași lucruri, nu există nicio diferență, ce iese din pisică, tot șoareci prinde.
Asta-i problema. Sistemul acesta sovietic a generat o putere post-sovietică, care nu își imaginează administrarea statului fără controlul asupra justiției și procuraturii și asta e ceea ce avem noi și la Chișinău. Este vorba despre lipsa tradiției unei justiții libere, deoarece la noi în perioada sovietică justiția nu a fost independentă și, în general, drepturile omului ca atare nici nu erau recunoscute de dreptul sovietic și percepția aceasta de justiție este o parte a administrației de stat care, de fapt, participă la administrarea statului. Și atunci când vine cineva la putere... Haideți să ne amintim ce a fost în toamna anului trecut, lupta, bătălia s-a dat pentru procuror. Aici, dacă nu ai procuror, nu poți pune presiune pe unul sau pe altul și nu poți administra, nu poți guverna. Asta se întâmplă în tot spațiul post-sovietic, mai puțin în statele baltice și în Georgia. Sunt două regiuni care totuși au reușit acum un deceniu să facă ruptura asta și acum merg puțin pe altă cale, dar nu suntem noi foarte departe de Asia în partea ce ține de abordări. Efectul este diferit, că noi totuși suntem în Uniunea Europeană și apartenența la spațiul acesta european generează puțin altă atitudine, și oamenii sunt alții.”
Europa Liberă: Și atunci când justiția este parte a aparatului de administrare, efectul îl vedem în Belarus sau nu sunteți de acord?
Alexandru Tănase: „Păi în Belarus, dacă ați observat, au fost incluși în listele sancțiunilor cei care sunt la Curtea Supremă și la Curtea Constituțională. Da, asta este când, de fapt, validează la pachet toate atrocitățile care se întâmplă acolo, dacă vorbim despre justiție, dar și în Chișinău nu este exclus că vom ajunge la situații similare.”
Europa Liberă: Ferească Dumnezeu!
Alexandru Tănase: „Da, și eu nu aș vrea niciodată să avem un regim ca Lukașenka, dar eu mă uit atent cine este favoritul în această campanie electorală, cu atât mai mult statements-urile publice care au fost făcute de domnia sa vizavi de Lukașenka, că este, de fapt, modelul pe care el vrea să-l implementeze, discuțiile despre stat prezidențial, comisia prezidențială de reformă a Constituției sunt tot felul de puzzle-uri. Și dacă încerci să le reunești pe toate la un loc, destul de clar poți vedea cam încotro merge mașina asta. Acum depinde de societate dacă va accepta așa ceva.”
