Purtătoarea de cuvânt al lui Alexei Navalnîi, Kira Iarmîș, confirmă că opozantul rus a murit. Decesul s-a produs vineri, pe 16 februarie, la ora locală 14:17 - după cum este scris într-un document înmânat mamei lui Navalnîi, Liudmila. Kira Iarmîș a scris pe X că familia solicită trupul lui Navalnîi.
Trupul lui Alexei Navalnîi este supus investigațiilor.
„Solicităm ca trupul lui Alexei Navalnîi să fie dat imediat familiei sale”, a spus Kira Iarmîș într-o postare pe X, fostul Twitter.
Articolul inițial
„La 16 februarie 2024, la Colonia Penitenciară nr. 3, lui A. A. Navalnîi i s-a făcut rău după o plimbare, pierzându-și aproape de îndată cunoștința. Lucrătorii medicali ai instituției au venit de îndată și a fost chemat un echipaj de ambulanță”, se spune pe site-ul Serviciului Penitenciar, citat de TASS.
Se mai spune că au fost luate toate măsurile de resuscitare, dar fără rezultate „pozitive”, iar cauza morții rămâne de stabilit.
Serviciul Penitenciar a spus apoi că a trimis la fața locului o comisie de anchetă asupra morții „premature” a lui Navalnîi.
Navalnîi, condamnat pentru delicte pe care le-a considerat mereu inventate din rațiuni politice, fusese mutat relativ recent într-o colonie din nordul extrem al Rusiei, dintr-una aflată mai aproape de Moscova.
Purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, Kira Yarmîș, a scris pe X, fost Twitter, că nu are vreo confirmare a știrii morții difuzate de autoritatea penitenciară, iar avocatul lui Navalnîi este în drum spre colonia penitenciară Harp.
Navalnîi a avut ultima ședință de audiere video în instanță în urmă cu o zi, iar potrivit celor care au urmărit-o părea sănătos.
Presa rusă controlată de stat a preluat comunicatul serviciului penitenciar rusesc fără a difuza alte detalii.
Soția lui Navalnîi, Iulia, aflată la Munchen, a spus că speră că știrea morții nu se va confirma, dar dacă se confirmă, Putin și oamenii lui vor trebui să dea socoteală în fața justiției.
Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a spus că președintele „a fost informat”, a relatat Interfax.
Putin, care nu pomenește de ani mulți numele lui Navalnîi, a fost citat în primele ore după știrea morții lui cu declarații despre viitorul orașelor mici și mijlocii din Rusia și despre „înflorirea economiei ruse” pe fondul sancțiunilor vestice.
Lider al opoziției, avocat corporatist și activist anticorupție, Navalnîi avea 47 de ani.
La 6 februarie, purtătoarea de cuvânt al lui Navalnîi informase că el a fost pus în detenție solitară la colonia Lupul Polar, din rațiuni neprecizate - de obicei această detenție fiind dictată pe 10 zile. A fost a treia măsură de acest fel împotriva deținutului de când a fost transferat acolo în decembrie 2023.
Navalnîi s-a aflat în închisoare începând din 2021, când a revenit în țară din Germania, unde fusese tratat pentru o posibilă otrăvire suferită în timpul unei călătorii în Siberia. El fusese condamnat anterior pentru presupuse fraude, iar de atunci a mai fost găsit vinovat în alte trei dosare.
„O tragedie teribilă”
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a scris pe contul său de X, fostul Twitter că Navalnîi a luptat pentru valorile libertății și democrației, iar „pentru idealurile sale, el a făcut ultimul sacrificiu”.
„UE va pedepsi regimul rus pentru responsabilitatea sa în această moarte tragică. Îmi exprim cele mai sincere condoleanțe familiei sale. Și celor care luptă pentru democrație în jurul lumii, în cele mai grele condiții. Luptătorii mor. Dar lupta pentru libertate nu se încheie niciodată”, se arată în mesajul lui Michel.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a spus într-o primă reacție că „Rusia este răspunzătoare de asta”.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz a declarat că opozantul rus „a plătit cu viața pentru curajul său”. Premierul britanic, Rishi Sunak a calificat vestea drept „teribilă”.
Secretarul-general NATO Jens Stoltenberg a spus că Rusia „va avea de răspuns la întrebări dificile” legate de această știre.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics a transmis pe X că liderul opoziției ruse „a fost ucis în mod brutal de Kremlin”.
„Indiferent ce gânduri ați avea despre Alexei Navalnîi ca politician, el a fost pur și simplu ucis brutal de Kremlin. Este un fapt și este ceva ce ar trebui să știm despre adevărata natură a regimului de astăzi din Rusia. Condoleanțele mele pentru familie și prieteni”, a transmis președintele leton.
Ministrul de Externe al Cehiei, una din primele țări trecute de Moscova pe lista „ostilă”, Jan Lipavsky a spus că moartea lui Navalnîi arată că Rusia se poartă și pe plan intern „ca în politica externă” și a aminit alte nume de opozanți ruși dispăruți înainte de vreme.
Știrea a fost comentată în aceeași notă, de regret și condamnare a regimului Putin, de lideri din mai multe țări democratice.
Reacții moldovene
Știrea morții lui Navalnîi a fost comentată și de puterea politică de la Chișinău.
Într-o postare pe X, președinta Maia Sandu a spus că moartea lui Navalnîi este o aducere aminte a politicilor opresive ale Kremlinului față de orice formă de disidență.
Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu (PAS), a spus că lumea întreagă este „îngrozită” de această știre.
„Putin se teme de orice competiție”
Laureatul premiului Nobel pentru Pace, fostul redactor-șef al Novaia Gazeta, Dmitri Muratov, a numit moartea lui Navalnîi „o crimă”, declarând pentru Reuters că condițiile din închisoare au dus cel mai probabil la decesul lui.
Consilierul prezidențial ucrainean Andrii Ermak a spus că vestea morții lui Navalnîi demonstrează că Vladimir Putin „se teme de orice competiție”.
„Putin este răul suprem care se teme de orice concurență. Viețile rușilor nu valorează nimic pentru el”, a scris Ermak pe Telegram. El a adăugat că „toți cei care cer negocieri (cu Putin) trebuie să realizeze că nu se poate avea încredere în el„.
„Singurul limbaj pe care îl înțelege este forța”, a conchis Ermak.
O declarație asemănătoare a făcut și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, aflat în vizită la Berlin. El a spus că lui Putin nu-i pasă de moartea altora și este interesat doar să se mențină la putere.
Una din primele reacții din interiorul Rusiei la știrea morții lui Navalnîi a fost a aspirantului antirăzboi la președinție Boris Nadejdin, care a scris pe Telegram că speră că vestea nu este adevărată și i-a adus un omagiu opozantului întemnițat.
Cu puține zile în urmă, Navalnîi propunea ca rușii să protesteze împotriva caracterului incorect și neliber al alegerilor prezidențiale din 17 martie prezentându-se cu toții la vot la amiază, pentru a „sufoca” mecanismul de vot.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a condamnat prompt acuzațiile occidentale privind rolul conducerii ruse în moartea lui Navalnîi, spunând că liderii occidentali fac declarații „din reflex”, fără să aștepte măcar vreun raport medical asupra decesului.
Epilog: Angela Merkel
Una din personalitățile politice marcante ale secolului, fosta cancelară germană Angela Merkel, a rupt tăcerea pe care și-a impus-o în general după sfârșitul ultimului mandat pentru a-i aduce un ultim omagiu lui Navalnîi.
Merkel, care a avut contacte politice dese și de obicei tensionate cu fostul agent KGB din estul Germaniei Vladimir Putin, a spus vineri, 16 februarie, că „Navalnîi a fost victima represiunii de stat rusești”.
„Este teribil că o voce curajoasă, fără frică, o voce care a răsunat mereu pentru țara sa, a fost redusă la tăcere cu asemenea metode teribile”, a spus Merkel la Berlin, adăugând: „Gândurile mele sunt alături de soția lui, de copiii lui, de prietenii și colegii lui”.
