„Libertate, prosperitate, siguranţă”. Acesta este sloganul noului partid care-şi spune Bündnis Deutschland - Alianţa Germania. Pentru unii observatori ai scenei politice germane, noul partid va avea soarta altor partide mici şi o să dispară la un moment dat.
Presa naţional-populistă din Germania şi Austria, în schimb, e optimistă şi prezice formaţiunii viitoare succese, deoarece ar reprezenta clasa de mijloc. Alianţa Germania, se mai spune acolo, va oferi unui electorat dezamăgit şi sistematic înşelat ceea ce îi refuză mai toate celelalte formaţiuni parlamentare, inclusiv partidul naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD).
Pseudo-alternativă la Alternativa pentru Germania (AfD)
În fond, noul partid nu este nimic altceva decât un soi de pseudo-alternativă la Alternativa pentru Germania. Asta se putea constata, cu uşurinţă, la Berlin în cursul conferinţei de presă, organizată de fondatorii noului partid, care s-au grăbit să-şi exprime solidaritatea cu Ucraina, urmând exemplul partidului italian, Fratelli d’Italia.
Formaţiunea încearcă să se delimiteze de extremişti de dreapta, deşi are o agendă şi afinităţi ideologice care o apropie tocmai de acel spectru politic – verbal condamnat. Nu întîmplător, împărtăşeşte o serie întreagă de viziuni şi convingeri doctrinare care se regăsesc şi în programul AfD: antimigraţionism, lupta contra impunerii unui „limbaj uniformizator” care, chipurile, ar şterge diferenţele dintre sexe, combaterea cotelor de reprezentare a femeilor în fruntea partidelor şi în conducerea firmelor, etc. etc.
Scindarea forţelor naţionaliste
Uniunea Creştin-Democrată (CDU), susţin fondatorii noului partid, s-ar fi deplasat spre stânga, iar Alternativa pentru Germania (AfD) care iniţial a fost un partid care milita pentru renunţarea la moneda unică europeană, azi este dominată de „forţe extremiste”.
Ceea ce noul partid descrie într-un document programatic drept „Începutul unor vremuri noi” („Aufbruch in eine neue Zeit“) se dovedeşte a fi un amalgam de idei conservatoare, vopsite în culori populist-liberale, naţionale şi tradiţionaliste.
Apariţia noului partid confirmă dinamizarea europeană a spectrului de dreapta, materializată în izbânzile electorale ale unor grupări doctrinar înrudite, înregistrate în Italia (Fratelli d’Italia), Franţa (Rassemblement National), Suedia (Democraţii Suedezi – Sverigedemokraterna), Germania (Alternativa pentru Germania), Ungaria (Alianţa Civică Maghiară – Fidesz, Magyar Polgári Szövetség), Polonia (Partidul Justiţiei şi Dreptăţii - PiS), România (Alianţa pentru Unirea Românilor - AUR).
Pe de altă parte, noul partid german confirmă şi simptomul scindării forţelor naţionaliste, incapabile să-şi creeze platforme comune şi să înfiinţeze acea „Internaţionala naţionalistă” despre care se vorbea deja după prăbuşirea blocului sovietic.
