Dosarul a fost examinat pentru a doua oară de Curtea de Apel Centru după ce Curtea Supremă de Justiție a dispus reexaminarea lui în instanța de apel pe 19 noiembrie 2024. La rândul lor, magistrații de la Curtea de Apel au decis, pe 23 februarie 2026, că dosarul trebuie să fie examinat din nou de instanța de fond, în partea ce ține de pedeapsa lui Vasile Botnari și de compensația pentru partea vătămată.
În 2020, fostul șef al SIS a fost recunoscut vinovat de Judecătoria Buiucani de abuz în serviciu și l-a obligat să achite o amendă de 88.000 de lei. Mai exact, el a fost condamnat pentru faptul că, în 2018, fiind la conducerea SIS, a ordonat Detașamentului cu destinație specială „Alfa” să înlăture de pe teritoriul R. Moldova șapte profesori ai liceelor moldo-turce „Orizont”, care, în opinia serviciului, prezentau pericol pentru securitatea națională. Conform regulamentului intern, SIS putea să acționeze astfel numai dacă ar fi primit o solicitare de la Biroul de Migrație și Azil, care nu a existat la acel moment.
De asemenea, Botnari a achitat 348.000 de lei, din bugetul SIS, pentru zborul charter cu care profesorii au fost trimiși în Turcia în aceeași zi, deși ei solicitaseră azil în R. Moldova, motivând că se tem de persecuții politice în țara lor de origine.
La începutul examinării cauzei, în 2020, fostul șef al SIS și-a recunoscut vinovăția și a restituit în bugetul de stat 2,7 milioane de lei (cheltuielile pentru zbor și pentru achitarea despăgubirilor morale familiilor profesorilor, dictate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului).
Ce a stabilit Curtea de Apel
Judecătorii de la apel care au examinat cauza în 2026 au ajuns la concluzia că prima instanță nu a individualizat pedeapsa, nu a ținut cont de proporționalitatea ei în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și nici nu a explicat clar sentința. Curtea de Apel a calificat pedeapsa stabilită de prima instanță drept „o eroare de drept”.
„Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege […], iar o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni”, au explicat judecătorii.
Ei au dispus și rejudecarea cauzei în partea civilă. Înainte de a trimite dosarul în instanță, în 2020, procurorul i-a retras calitatea de parte vătămată Galinei Tufekci, soția unuia dintre profesorii extrădați. Instanțele superioare au anulat ordonanța procurorului, inclusiv din motivul că femeia a fost lipsită de posibilitatea de a înainta o acțiune civilă și a cere o compensație morală de la Botnari. Judecătorii de la apel au spus că instanța de fond trebuie să examineze și acest aspect.
Ce spun avocații părților
Avocatul lui Vasile Botnari, Vasile Nicoară, a declarat Europei Libere că, în opinia lui, hotărârea Curții de Apel este „vădit ilegală”. El crede că magistrații au ignorat faptul că, între timp, legea s-a schimbat și fapta care îi este încriminată clientului său nu mai cade sub incidența normei penale. „În mod normal, domnul Botnari urma să fie achitat”, a spus avocatul.
Apărătorul a mai spus că judecătorii de la apel au lăsat în vigoare sentința potrivit cărei expulzarea profesorilor „i se datorează doar lui Vasile Botnari și nu pot fi urmărite penal alte persoane”. În cererea sa de apel, Galina Tufekci s-a plâns și pe faptul că ancheta s-a limitat la un singur inculpat, pe când „transferul profesorilor turci a fost o operațiune complexă, pregătită și coordonată de mai multe persoane și instituții”.
Vasile Nicoară mai crede că Vasile Botnari are șanse să câștige la CEDO. „Avem o problemă juridică foarte gravă. Judecătorii nu au ținut cont că sunt două drepturi concurente: сel al părții vătămate și cel a inculpatului. Instanța a dat prioritate drepturilor părții vătămate, ignorând în totalitate drepturile inculpatului”, a explicat el.
Pe de altă parte, avocatul Galinei Tufekci, Vadim Vieru, susține că judecătorii Curții de Apel au „sancționat o practică incompatibilă cu standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului: substituirea unei pedepse penale proporționale cu o sancțiune simbolică”.
Potrivit lui, această hotărâre creează un precedent juridic esențial și confirmă dreptul victimelor colaterale de a pretinde reparații civile direct de la autorul faptei, independent de satisfacția echitabilă acordată anterior de CEDO.
Vadim Vieru crede că dosarul ar trebui să fie rejudecat în ședințe publice. El și-a exprimat îngrijorarea față de lipsa de progres în cadrul unei alte cauze penale, deschise în februarie 2022, în legătura cu extrădarea profesorilor turci.
„Faptul că, la patru ani de la pornire, investigațiile stagnează la etapa de urmărire penală reprezintă o tergiversare nejustificată”, a menționat Vieru.
Dosarul „călătorește” prin instanțe
În septembrie 2018, la trei zile după extrădarea profesorilor turci, peste 40 de activiști civici au solicitat procuraturii să examineze încălcarea drepturilor omului în acest caz. Procurorii au secretizat procesul penal și apoi l-au clasat, pentru că nu au găsit elemente ale infracțiunii.
În vara anului 2019, CEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea drepturilor profesorilor extrădați, iar în luna septembrie a aceluiași an procurorii au redeschis urmărirea penală.
Peste un an, Judecătoria Buiucani a pronunțat sentința în dosarul lui Botnari, însă decizia nu a fost anunțată public deoarece dosarul și procesul de judecată erau secretizate. Abia în septembrie 2020, procurorul general de atunci, Alexandr Stoianoglo, a anunțat într-un interviu că Botnari a fost condamnat la o pedeapsă neprivativă de libertate.
După aceasta, Galina Tufekci și avocatul său, Vadim Vieru, au cerut Curții de Apel să întoarcă dosarul la rejudecare în instanța de fond, dar nu putea vedea materialele cauzei, deoarece erau clasificate.
Dosarul a fost desecretizat în 2022, iar în februarie 2023 Curtea de Apel a anulat ordonanțat de excludere a Galinei Tufekci din dosar și a dispus să fie întors tocmai la procuratură. Iar Curtea Supremă de Justiție a decis că dosarul trebuie să fie reexaminat de Curtea de Apel.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
