Probabil că cel mai acut șoc mental la pragul de peste ani va fi să constatăm că 2020 a intrat în istorie, dar că asta în sine nu dă la o parte problemele.
Vineri, 1 ianuarie 2021 dimineață va arăta ca joi 31 decembrie 2020. Vor urma luni grele în care pandemia va continua să facă victime și chiar să se acutizeze. Chiar și pentru persoane raționale, încheierea lui 2020 devenise un fel de prag psihologic, aducător de minuni. O minune în sine este vaccinul, la care s-a ajuns într-un interval de timp spectaculos de scurt.
Dar de aici încolo, pe măsură ce mai mulți dintre noi vor fi imunizați, se va intra într-o a doua fază a crizei, încercarea de a-i diminua consecințele negative. Acesta e însă un proces complicat, care va continua probabil dincolo de anul 2021.
În America, va urma și schimbarea administrației. Ce urmează să aflăm e dacă perioada Trump va lăsa urme în mentalul colectiv, și va face Joe Biden în chestiuni cum ar fi política de imigrație, tratatele comerciale internaționale, participarea în alianțe și instituții globale, mediul înconjurator sau apărarea ordinii publice.
Pandemia va rămâne o prioritate, odată cu speranța că noua conducere și fiecare stat american în parte se vor dovedi mai competente în campania de vaccinare.
Dezbinarea socială – poate cea mai acută problemă a anilor Trump – rămâne un obstacol major pe care Biden va încerca să-l micșoreze, dar în condițiile în care polarizarea polítică ar putea să rească, mai ales dacă republicanii câștigaă controlul asupra Senatului.
Pe măsură ce coronavirus se dă la o parte, și atunci când ajutoarele economice se vor fi epuizat, vom afla și care e situația reală a economiei: câți șomeri, căte unități economice au supraviețuit sau sînt serios afectate, care sînt domeniile cele mai lovite, care este starea economiei reale.
De-abia atunci va trebui să fie găsite soluții de contracarare a crizei – probabil pe undeva începând cu toamna lui 2021.
Revenirea la alianțele tradiționale ale Americii va restabili conexiuni cu o lume a cărei încredere în Statele Unite este filtrată de întrebarea daca Donald Trump a fost un accident, sau dacă situația se poate repeta, poate chiar cu un líder populist mai abil în a manevra sistemul.
Regulile și normele care guvernează societatea americană, unele de la parinții fondatori încoace, se cer și ele revizitate, dar va fi oare posibil, țînind cont de polarizarea polítică?
Mai rămâne și intrebarea legata de lideri. Joe Biden este, ca formație intelectuală, ceea ce pare să fie nevoie, o punte către o vreme când se puteau crea coaliții bipartizane în jurul ideilor, când progresul venea din alianțele respective.
Dar acesta pare să fie trecutul, nu viitorul, ori calea către un viitor stabil și promitator, care va trece prin filtrul ieșirii din criză, este încă nebatută, și incertă.
Chiar dacă vineri dimineață ne vom trezi în 2021 cu senzația că am intrat într-o lume nouă, sîntem în aceași realitate, doar cu o altă atitudine față de ea.
De aceasta nouă atitudine depinde succesul.
