Linkuri accesibilitate

Amnesty International critică forțele ucrainene că ar periclita viețile civililor 


O școală din orașul Ciuguiev, după bombardamentul rușilor, regiunea Harkov, 25 iulie 2022
O școală din orașul Ciuguiev, după bombardamentul rușilor, regiunea Harkov, 25 iulie 2022

La mai bine de cinci luni de la invadarea Ucrainei de către ruși, au apărut primele critici mai serioase la adresa felului cum poartă războiul Kievul – nu doar Moscova, ca până acum.

Amnesty International, una din cele mai respectate organizații pentru drepturile omului din lume, a spus că în anumite situații forțele armate ucrainene au pus în pericol viața civililor. Răspunsul conducerii de la Kiev a fost furibund, iar unii experți în drept au precizat că situațiile descrise de activiști nu reprezintă neapărat încălcări.

În raportul publicat joi, 4 august, Amnesty International susține că forțele ucrainene încalcă, în unele instanțe, legea internațională și pun în pericol civilii prin faptul că-și stabilesc baze în zone rezidențiale, inclusiv în școli și spitale.

Tactica ucrainenilor „nu justifică în niciun caz atacurile fără discernământ ale Rusiei”, se precizează în raportul Amnesty International, iar unele „crime de război” comise de armata rusă, inclusiv în orașul Harkov, nu au nici o legătură cu această tactică.

Amnesty International enumeră însă incidente în 19 localități, în care forțele ucrainene ar fi periclitat viețile civililor, incidente semnalate în regiunile Harkov, Donbas și Nikolaev.

„Am adunat informații despre numeroase cazuri în care forțele ucrainene au pus în pericol civili și au încălcat legile războiului, operând în zone populate. A se găsi într-o poziție defensivă nu scutește armata ucraineană de obligația de a respecta dreptul internațional umanitar”,a declarat Agnès Callamard, secretar general al organizației Amnesty International.

„Nedrept” și „distorsionat”

Raportul a provocat un val de critici și reacția furioasă a Kievului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comentat că printr-un asemenea raport “falsificat” și realizat în grabă «Amnesty Internațional caută să amnistieze statul terorist care e Rusia» și care deplasează vinovăția și responsabilitatea dinspre călăi spre victime.

Într-o postare video, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba a declarat că raportul este „nedrept” și „distorsionează” realitatea.

Consilierul prezidențial Mihail Podoliak a susținut că armata ucraineană încearcă mereu, acolo unde se poate, să evacueze civilii din zonele de război, lăsând de înțeles că Amnesty International ar fi complice în răspândirea propagandei rusești.

Raportul a fost contestat nu numai de oficialitățile ucrainene, dar și de filiala din Ucraina a organizației AI, care a susținut că nu a fost consultată iar atunci când a încercat să intervină în redactarea finală a raportului, a fost pur și simplu blocată. „Argumentele noastre că raportul este inacceptabil și nu se bazează pe date complete, au fost ignorate”, s-a plâns Oksana Pokalciuk, șefa filialei ucrainene Amnesty International, citată de cotidianul britanic The Guardian.

Ce spune AI, ce au constatat jurnaliștii britanici

Ancheta Amnesty International s-a ocupat de atacurile rusești în regiunile Harcov, Nikolaev și în Donbass, în perioada aprilie – iulie, și în cursul acestei anchete a constatat că armata ucraineană lansase atacuri sau își stabilise baze în 19 sate și orașe din cele trei regiuni.

În cinci localități, armata ucraineană folosise spitale ca baze „de facto”. Din 29 de școli, vizitate de AI, 22 fuseseră de asemenea folosite ca baze miliatre, se mai arată în raportul final.

De precizat că din prima zi a invaziei ruse, școlile au fost închise, acolo unde s-a putut.

AI a constatat că locațiile civile utilizate de armata ucraineană erau situate la kilometri în spatele liniei de front și ar fi existat alternative.

Contra-argumentul adjunctei ministrului ucrainean al Apărării, Hanna Maliar a fost că apărarea antiaeriană ucraineană trebuie să fie bazată în orașe pentru a proteja infrastructura civilă. Dacă ar fi plasată numai în afara centrelor urbana, „rușii ar mărșălui înăuntru, fără nicio opoziție”.

Reporterii cotidianului britanic The Guardian au documentat și ei cel puțin șapte instanțe, în trei regiuni din Ucraina, în care școlile și creșele din zone rezidențiale au fost folosite drept baze de armata ucraineană. Cinci dintre școlile și creșele vizitate de jurnaliștii britanici fuseseră bombardate, iar mai multe clădiri din jur, fuseseră avariate.

Într-un caz, în regiunea Donețk, cel puțin trei persoane au murit în clădirea învecinată unei astfel de baze militare, lovită de o rachetă rusească.

Într-o școală care era folosită ca bază de forțele ucrainene, în centrul țării, comandantul a spus că școlile și grădinițele din Ucraina sunt bombardate pentru că sunt folosite ca baze militare. Explicația comandantului respectiv era că școlile oferă toate dotările necesare: dușuri, toalete, bucătării mari, cantine, subsoluri și mule încăperi. Și a reamintit că invazia rusă a însemnat că armata ucraineană a trebuit să găzduiască rapid mulți recruți noi.

Drept internațional vs recomandări

Amnesty International recunoaște că dreptul internațional umanitar nu interzice părților beligerante să folosească școli, care sunt închise, drept baze, dar raportul subliniază că „militarii au obligația de a evita utilizarea școlilor care sunt în apropierea caselor sau a blocurilor de apartamente pline de civili... cu excepția cazului că nu există alternativă”.

Steven Haines, profesor de drept internațional la Universitatea Greenwich din Londra, consideră aprecierea Amnesty International justificată, în principiu.

Haines a elaborat recomandările internaționale pentru protejarea școlilor și universităților pe timp de război. Sunt recomandări, deci nu sunt obligatorii, care au fost însă acceptate de peste 100 de state, inclusiv Ucraina.

„Utilizarea școlilor în scopuri militare, atâta timp cât nu funcționează ca școli, nu este interzisă per se. Situația din Ucraina este excepțională”, spune Haines într-un interviu cu The Guardian, „așa că nu se poate spune că armata încalcă sistematic recomandările”. Dar, este „responsabilitatea” armatei să aleagă acele școli care, dacă atacate ca ținte militare legitime, nu periclitează civilii din vecinătate.

Într-o lume ideală, continuă Haines, luptele nu ar avea loc în zone populate dar invazia din Ucraina este de asemenea natură, că „războiul urban” este inevitabil.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG