Linkuri accesibilitate

Ana Guțu: „Oportunitățile pe care le oferă România sunt un colac de salvare pentru cetățenii Republicii Moldova”


Ana Guțu: România ne-a fost mereu alături, la bine și la greu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:43:18 0:00

Ana Guțu: România ne-a fost mereu alături, la bine și la greu

Despre independența Republicii Moldova, așteptările de acum aproape 30 de ani, despre relațiile moldo-române, priorități și proiecte comune între cele două țări, despre procesul de redobândire a cetățeniei române, un interviu cu Ana Guțu (profesor universitar, în trecut deputat în parlamentul de la Chișinău), care de șase luni este secretar de stat în Departamentul pentru relația cu Republica Moldova (DRRM) în guvernul de la București.

Interviu cu Ana Guțu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:47 0:00
Link direct

Ana Guțu: „Fiindcă suntem în 27 august 2020, să ne amintim de anul 1991, deoarece sub presiunea mulțimii care s-a adunat în Piața Marii Adunări Naționale, Parlamentul de la Chișinău, după vreo câteva zile de bună așteptare, s-a încumetat să voteze acea Declarație de Independență. Vreau să mă refer la textul acestei declarații, care a fost unul vizionar și un text care, de fapt, ne trasa și cea de-a doua etapă după declararea independenței față de Uniunea Sovietică. Mă așteptam personal și familia mea să ne unim cu România, fiindcă acesta, de fapt, era obiectivul mișcării de emancipare națională.”

Europa Liberă: România fiind și primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova...

Ana Guțu: „A recunoscut, dar România, recunoscând independența Republicii Moldova, în textul acelei declarații, de fapt, se spunea că este gata să primească Republica Moldova în componența sa în momentul în care Republica Moldova va decide acest lucru. Și printre intelectuali, printre toți participanții la Marea Adunare Națională așa se spunea: că acesta e primul pas, așteptăm cel de-al doilea pas care urmează să se întâmple – Unirea cu țara. Ei, nu s-a mai întâmplat, fiindcă între timp liderii care atunci și-au arogat rolul de elită politică a tinerei Republici Moldova au înțeles care sunt beneficiile să ai un stat, să ai instituții ale statului, să ai posibilitatea să-ți promovezi oamenii de interes în fruntea acestor instituții, poate să mai faci și business cu statul. Și Republica Moldova a început anevoiosul său drum pe calea democratizării societății, care drum mai continuă și astăzi. După Declarația de Independență, cea mai mare realizare politică a Republicii Moldova a fost semnarea și ratificarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, care s-a întâmplat în 2014. Și din această perspectivă de fapt, slavă Domnului, ne-am ancorat în spațiul valorilor civilizaționale europene și sperăm totuși să beneficiem de acest Acord de Asociere și de partea sa economică.”

România, de la ‘91 încoace, a fost țara care ne-a fost mereu alături, la bine și la greu...

Europa Liberă: Și Bucureștiul s-a angajat să fie avocatul Republicii Moldova pe calea eurointegrării.

Ana Guțu: „Exact! Iar România, de la ‘91 încoace, a fost țara care ne-a fost mereu alături, alături de cetățeni la bine și la greu, ne-a ajutat mereu, iar parcursul european pe care și l-a asumat Republica Moldova din 2009 încoace a fost mereu promovat și susținut de Bucureștiul oficial prin discursurile sale diplomatice în cadrul Consiliului European, în instituțiile UE pentru a susține acest deziderat de integrare europeană, parcurs european, din păcate, nu avem această perspectivă de aderare.”

Europa Liberă: Dar și această cooperare bilaterală a fost cu urcușuri, cu coborâșuri, deseori se spunea că atunci când Republica Moldova încălzește relația cu Bucureștiul, se răcește relația cu Moscova și invers.

Ana Guțu: „Coborâșurile și urcușurile, de fapt, au fost manifestate prin atitudinile elitelor politice. Dacă e să ne referim la cetățenii Republicii Moldova, ținând cont de faptul că circa un milion de cetățeni ai Republicii Moldova sunt și cetățeni ai României, au și pașapoarte românești, au și posibilitatea să se integreze pe piața muncii din Uniunea Europeană, putem spune că România este partenerul nostru de nădejde.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. lăsați să se înțeleagă că nu ar exista o dependență în caz că se îmbunătățește relația Chișinău-Moscova, are un pic de suferit relația Chișinău-București?

Ana Guțu: „La prima vedere și luând în considerare percepția pe care o au și politicienii din București, desigur că toată această simbolistică care este degajată din discuțiile geopolitice normal că afectează, dar la nivel descentralizat, dacă e să vorbim despre cooperările interumane care se leagă între aleșii locali din România și aleșii locali din Republica Moldova, instituțiile de învățământ, medicale, pe diferite tagme profesionale, nu există divergențe de comunicare, chiar și la ora actuală, dacă discursul central în Republica Moldova este unul nuanțat și direcționat către Moscova, către Est, mulți factori de decizie care se află în fruntea instituțiilor din Republica Moldova își doresc o cooperare foarte etanșă cu România. Și primesc mereu telefoane, sunete, e-mail-uri prin care decidenții își exprimă dorința de a încheia protocoale de colaborare cu instituțiile corespondente din România. Și acest lucru mă bucură.”

Europa Liberă: Eu vă întrebam inițial dacă e cunoscut bine dosarul Republica Moldova la București și, în primul rând, am în vedere dacă e bine cunoscut la președinție, la parlament și la guvern.

Mulți factori de decizie care se află în fruntea instituțiilor din Republica Moldova își doresc o cooperare foarte etanșă cu România...

Ana Guțu: „Sigur că este cunoscut, mai ales în cercurile oficiale ale politicienilor dosarul Republica Moldova este cunoscut, însăși crearea acestui Departament pentru Relația cu Republica Moldova este un prim-pas instituțional în a privilegia strategic relația dintre România și Republica Moldova. În acest an am celebrat cei zece ani de la încheierea Tratatului de cooperare strategică România – Republica Moldova, care a fost semnat în 2010. Și în baza acestui tratat, care a fost însoțit și de acordul de grant de 100 de milioane de euro, foarte multe probleme ce țin de infrastructură în Republica Moldova, inclusiv infrastructura instituțională au fost realizate din contul acestui grant și încă mai urmează a fi realizate. Mă refer la cele circa 1000 de grădinițe care au fost reabilitate, Sala cu Orgă, multe, multe alte proiecte care au fost finanțate de România, și nu mă refer la investiții private, mă refer la finanțări din bugetul central, public sau bugetul local al României, bani care au mers direct către cetățenii Republicii Moldova.”

Europa Liberă: În aceste șase luni de când ați obținut această funcție în cadrul Guvernului de la București, ați reușit să faceți o agendă cu priorități. Care sunt aceste priorități?

Ana Guțu: „În Hotărârea de guvern nr. 137 este stipulat foarte clar cu ce trebuie să ne ocupăm noi, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Deoarece departamentul a luat naștere în urma scindării Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, noi continuăm acele programe care urmează să susțină proiecte sau programe ce țin de educație. Și este Programul „Nicolae Iorga”, proiecte pentru susținerea mass-media de limbă română din Republica Moldova; și este Programul „Mihai Eminescu”, proiectul care privilegiază cultura; și este Programul „Constantin Brâncuși” și susținerea ONG-urilor pentru promovarea statului de drept, valorilor, libertăților, drepturilor omului; este Programul „Dimitrie Gusti”, și pentru susținerea spiritualității creștin-ortodoxe aceste proiecte se depun în cadrul Programului „Andrei Șaguna”. Acestea sunt misiunile și atribuțiile, dar atunci când am structurat organigrama departamentului m-am axat și pe alte dimensiuni pe care DRRM ar trebui să le gestioneze și să le coordoneze. Și mă refer la cooperarea descentralizată și cooperarea centrală între România și Republica Moldova. Până în prezent la numărul de ajutoare, finanțări pe care le-a oferit România către Republica Moldova nu avem o bibliotecă electronică sau o mapă, o hartă digitală. Deja este gata această hartă, ne-am aplecat asupra proiectului nostru intern, acum o completăm cu toate informațiile și sper la 1 Decembrie să putem să o lansăm poate în cadrul celui de-al doilea Comitet interministerial, pe care DRRM trebuie să le organizeze de două ori pe an. Primul a fost organizat la 23 iunie și vom lansa această hartă care poate fi completată, vizualizată, accesată și dezvoltată în continuare.”

Europa Liberă: Dar există o estimare la cât s-ar cifra totuși ajutorul oferit de România Republicii Moldova?

Sper să fie un instrument digital foarte important pentru impulsionarea, dar și pentru cunoașterea a tot ceea ce a făcut România aici, în Republica Moldova...

Ana Guțu: „Încă nu am totalizat, am decis ca în această hartă să încapă patru arborescențe. Prima să fie consacrată cooperării descentralizate, adică ceea ce s-a făcut la nivelul consiliilor județene, ce au finanțat în Republica Moldova în baza acordurilor de înfrățire, ce a oferit România Republicii Moldova pe linia administrației publice centrale din partea guvernului și a treia arborescență va fi dedicată proiectelor ideatice, fiindcă știm foarte bine că de-a lungul anilor Departamentul și apoi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a finanțat mobilități academice, proiecte culturale, festivaluri, publicare de carte, festivaluri teatrale ș.a.m.d. Aceasta nu ține de infrastructură, dar au fost ajutoare, finanțări foarte importante și pe care trebuie să le cunoaștem. Și cea de-a patra arborescență, care am insistat eu totuși să fie inclusă în această hartă, este vorba de programele de cooperare operațională comună transfrontalieră România – Republica Moldova, care programe sunt finanțate și din bani europeni, și din banii României. Este important să cunoaștem și aceste finanțări, fiindcă ele există, dar este foarte bine și pentru primari, fiindcă, de exemplu, în cadrul întâlnirilor pe care le fac la primăriile din Republica Moldova nu întotdeauna se cunoaște care sunt instrumentele de finanțare pe care le pot accesa ei pentru a-și rezolva problemele din comunitățile lor. De aceea, ceea ce vom face sper să fie un instrument digital foarte important pentru impulsionarea, dar și pentru cunoașterea a tot ceea ce a făcut România aici, în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ați amintit că un milion de cetățeni ai Republicii Moldova au reușit să-și redobândească cetățenia, dar câți ar fi acum la rând să aștepte cetățenia?

Ana Guțu: „M-am întâlnit cu actuala președintă a Autorității Naționale pentru Cetățenie, dna Gabriela Lenghel. Până la venirea dumneaei în fruntea instituției, se formase un blocaj din cauza anumitor incidente legate de numărul mare de firme de intermediari, de avocați care depuneau dosare pentru redobândirea cetățeniei și s-au pomenit cu o sumedenie de cetățenii românești acordate cetățenilor din Rusia și din Ucraina. Au existat controale la Autoritate ș.a.m.d. Se adunaseră circa 230 de mii de dosare ale petenților din Republica Moldova care își așteptau cetățeniile. De fapt, termenul legal, în conformitate cu Legea cetățeniei române, durata legală a așteptării acestei cetățenii române este de cinci luni.”

Europa Liberă: Da, dar sunt persoane care așteaptă de aproape trei ani.

Ana Guțu: „S-au întâmplat toate aceste chestii, să nu uităm că Autoritatea Națională pentru Cetățenie a fost creată la inițiativa președintelui Traian Băsescu, în 2010, și să nu uităm, de asemenea, că la început a avut 92 de angajați și astăzi tot cu 92 de angajați rămâne, iar anual numărul solicitărilor pentru redobândirea cetățeniei române este foarte mare și este mereu în creștere. Acum vreau să-i bucur pe toți. În sfârșit, procesul s-a deblocat, dna Lenghel fiind procuror și având o experiență extraordinară, este și un manager foarte bun. Dacă urmăriți ordinele cu numărul de dosare care deja și-au satisfăcut solicitarea de redobândire a cetățeniei române este foarte mare, într-un ordin apar de la 600 până la 1000 de dosare și asta este îmbucurător, fiindcă, dacă mergem cu acest ritm, este posibil ca până la sfârșitul anului să fie fluidizate toate aceste dosare.”

Europa Liberă: Cu pașaportul românesc poți să obții ușor în job în România? Cât de liberalizată este piața muncii? Vă întreb și în contextul acestei pandemii de COVID-19, citisem undeva că aproape un milion de români ar fi rămas fără joburi.

Dacă mergem cu acest ritm, este posibil ca până la sfârșitul anului să fie fluidizate toate aceste dosare de redobândire a cetățeniei române...

Ana Guțu: „Desigur că cetățenii din Republica Moldova care au cetățenie română și au pașaport românesc au dreptul să se angajeze în piața muncii din România, dar preocuparea noastră, a celor de la DRRM, este și accelerarea semnării Acordului de liberalizare a pieței muncii românești pentru cetățenii Republicii Moldova care nu dețin cetățenia română și care au pașapoartele biometrice ale Republicii Moldova, deoarece piața muncii românească este suficient de vastă. România este o țară care se dezvoltă și are nevoie de forță de muncă. Și de ce să fie adusă această forță de muncă din alte state, dacă alături este Republica Moldova, iar cetățenii Republicii Moldova recent întorși din Rusia, de exemplu, unde s-au draconizat condițiile de ședere, de ce acești cetățeni n-ar putea să meargă în România să muncească? E și mai aproape de familie, și cunosc limba, pot să vină mult mai des acasă. Pentru aceasta trebuie să fie semnat și ratificat acest acord care le va permite să lucreze legal în România, să aibă și viză de ședere de lungă durată ș.a.m.d. Sperăm să fie posibilă cât de curând semnarea acestui protocol, dar și a protocolului pe educație, care așteaptă și el momentul să fie semnat între Ministerul Educației și Cercetării al României și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova. Trebuie reînnoit acest protocol, trebuie revăzute și condițiile de recunoaștere a diplomelor și titlurilor eliberate de instituțiile de învățământ superior acreditate din Republica Moldova, întrucât este o procedură anevoioasă.”

Europa Liberă: Ceea ce aud eu cel mai des e că foarte mulți întreprinzători merg și inițiază afaceri acolo, peste Prut.

Ana Guțu: „Este adevărat.”

Europa Liberă: Un segment foarte mare din numărul lucrătorilor medicali au decis să treacă Prutul și să activeze acolo în domeniul sanitar. Alte domenii atractive pentru forța de muncă care ar mai fi?

Ana Guțu: „Așa e. Să vorbim un pic și despre medici, deoarece și acesta este un dosar important. Circa 700 de dosare ale medicilor din Republica Moldova stau acum pe masa Ministerului Sănătății din România. Există anumite probleme, întrucât hotărârea de guvern din 2017, prin care se stipula recunoașterea automată a diplomelor de medic specialist din Republica Moldova se cramponează astăzi de legislația românească, fiindcă durata rezidențiatului în România este mai mare – cinci ani –, în Republica Moldova ea este mai mică și diplomele de medici specialiști eliberate mai înainte, durata studiilor era și mai mică. Aici sunt anumite probleme, pentru că solicitanții trebuie să susțină două examene: unul în fața comisiei mixte din cadrul Ministerului Sănătății din România și unul în fața colegilor, medicilor din România. Și sunt anumite probleme, dar știu că mulți tineri au ales să-și urmeze rezidențiatul în România și atunci nu e o problemă. Iar pentru celelalte domenii profesionale desigur că nu există restricții și România ar primi pe oricine – și constructori, și tot ce ține de mentenanță. În România este o mare piață economică cu enorme posibilități și oportunitățile pe care le oferă România sunt un colac de salvare pentru cetățenii Republicii Moldova, care suferă din cauza șomajului și din cauza faptului că economia reală de la noi, de aici, din Republica Moldova are probleme în a se dezvolta, investițiile întârzie să vină din cauza carențelor din sistemul judiciar, nu există o foarte mare securitate a investitorului atunci când vine și investește bani. Să luăm cazul Dedeman, care a eșuat aici, în Republica Moldova. A fost posibilitatea unei mari investiții românești în Republica Moldova, dar a eșuat acest caz. Și dacă un mastodont precum este Dedeman a eșuat în a veni aici din cauza corupției, din cauza opreliștilor și impedimentelor birocratice pe care le-a avut, cum să-și asume curajul un alt investitor, nu neapărat din România, dar și din alte țări ale Uniunii Europene? Deci, există probleme care trebuie soluționate.”

Europa Liberă: Sunt atractive salariile, pachetul social?

Ana Guțu: „ Sigur! În primul rând, cetățenii care s-ar angaja în România, s-ar angaja legal, au salarii mai mari, au pachet social, au asigurare medicală. Am discutat cu foarte multe persoane, inclusiv din domeniul businessului din România care sunt mulțumiți de prestația cetățenilor Republicii Moldova care au mers acolo. O bună parte din ei și-au luat și familiile și deja s-au stabilit în România.”

Să vedem dacă ANRE-ul sau factorii politici din Republica Moldova vor permite ca această independență față de gazele rusești să se întâmple în Republica Moldova...

Europa Liberă: Să vorbim și despre proiectele bilaterale economice. Astăzi, 27 august, era ziua dării în folosință a gazoductului Iași-Chișinău.

Ana Guțu: „El este deja gata. Poate că trebuia să fie o ceremonie, dar eu cred că nu ceremoniile sunt importante, este important ca acest gazoduct să devină funcțional, fiindcă funcționalitatea gazoductului depinde de factorul politic din Republica Moldova. Acest gazoduct are capacitatea de a transporta acele un miliard 300 de milioane metri cubi de gaze naturale, de care are nevoie Republica Moldova pentru a deveni completamente independentă față de gazele rusești. Acum să vedem dacă ANRE-ul sau factorii politici din Republica Moldova vor permite ca această independență față de gazele rusești să se întâmple în Republica Moldova. Vom trăi și vom vedea.”

Europa Liberă: Adică, „Moldova-Gaz” și ANRE ar trebui să spună ultimul verdict?

Ana Guțu: „Să știți că, începând cu anul 2020, anul acesta în Republica Moldova a intrat în vigoare Pachetul III energetic. Atunci când, în 2010, Republica Moldova a devenit membru al Comunității Energetice Europene trebuia să accepte și acest Pachet energetic III, dar nu s-a dorit, n-a fost voință politică și el a fost amânat pentru 10 ani. Începând cu acest an, distribuitorii de gaze trebuie să fie diferiți decât furnizorii de gaze naturale, că asta spune Pachetul energetic III.”

Europa Liberă: Deci, separarea aceasta urmează să fie dusă la bun sfârșit?

Ana Guțu: „Despre asta mai puțin se vorbește, să vedem dacă într-adevăr se întâmplă odată cu venirea sezonului de încălzire în baza resurselor energetice naturale.”

Europa Liberă: Dar credeți că, dacă guvernarea ar fi avut altă culoare politică, lucrurile arătau altfel?

Ana Guțu: „Da, pentru că deseori deciziile referitoare la independența energetică a Republicii Moldova au fost nuanțate politic. Imaginați-vă că, în 29 de ani, totuși se putea face mult mai mult ca Republica Moldova să devină independentă de gazele naturale rusești, puteau fi diversificate resursele de aprovizionare cu gaze mult mai înainte, dar nu s-a dorit. Să ne amintim, toți miniștrii, prim-miniștrii care s-au perindat la putere de la începuturile independenței Republicii Moldova au avut și interese. Atunci eram o democrație tânără și nici cetățeanul, din păcate, nu avea acea cultură economică, nici politică, nici juridică pentru a-și da seama ce se întâmplă. Eu, de exemplu, țin minte perioadele când ni se oprea gazul și lumea prepara bucate afară, în ogrăzile acestea ale clădirilor rezidențiale. A fost o barbarie. Deci, de pe atunci Rusia deja încerca să ne dea din deget și să ne spună: „Fiți cuminți, că de nu, înghețați la iarnă, nu vă dăm gaze naturale!”. Or, acest instrument monopolism economic a fost exploatat pe larg de Rusia și factorul politic a fost mereu dependent de această presiune economică asupra cetățenilor Republicii Moldova. Dacă se dorea, se putea mai mult. Exact așa cum au realizat statele baltice, de exemplu și, într-adevăr, se pot mândri nu doar cu independența lor, dar și cu statutul lor de țări membre ale UE și NATO la ora actuală.”

Europa Liberă: Când vor avea finalitate și proiectele de interconectare energetică, căci și despre ele se vorbește de ani buni?

În 29 de ani, totuși se putea face mult mai mult ca Republica Moldova să devină independentă de gazele naturale rusești...

Ana Guțu: „Da, și interconectarea energetică. Să știți că această infrastructură din partea românească este gata. Mai mult ca atât, s-au și făcut studii de fezabilitate. Citisem undeva că să fie începute niște studii de fezabilitate pentru liniile de înaltă tensiune Vulcănești-Isaccea, Bălți-Suceava. Aceste studii au existat, să dea Domnul să se realizeze. Totul depinde de voința politică de aici. Am contactat factori de decizie din domeniul energetic din Republica Moldova cărora le-am propus, dacă doresc, fiindcă există posibilitatea ca instituții românești în domeniul energetic care activează la Bruxelles să ne angreneze și pe noi în această activitate, să ne putem dezvolta independența energetică și am primit un „niet” foarte clar din partea acestor factori de decizie, dar nu mai deschid parantezele.”

Europa Liberă: Dar cum și-au lămurit răspunsul?

Ana Guțu: „Au zis că nu au nevoie de Bruxelles. Acesta a fost răspunsul lor.”

Europa Liberă: Proiectele economice sunt cele mai costisitoare, pentru că ele au nevoie de cei mai mulți bani.

Ana Guțu: „Proiectele economice, dacă vă referiți la investițiile infrastructurale...”

Europa Liberă: Exact!

Ana Guțu: „Astăzi, Republica Moldova, cum spuneți Dvs., „la firul ierbii” în fiecare emisiune – și îmi plac foarte mult emisiunile Dvs., le urmăresc de-a lungul timpului, ați făcut un efort și un sacrificiu enorm, pe care eu personal îl apreciez –, chiar dacă Republica Moldova a fost în componența Uniunii Sovietice timp de 55 de ani, din păcate, nu avem nici localități gazificate, nici sanitație, nici canalizare, nici apă potabilă. Sunt enorme solicitările și necesitățile primăriilor din localitățile Republicii Moldova. Bani pentru așa ceva, Republica Moldova nu are. Pentru a pune la punct un sistem de canalizare și apă potabilă într-o singură localitate rurală e nevoie de aproximativ un milion de euro. Noi avem 900 de primării, 1700 de localități, uitați-vă că se ridică la aproape două miliarde de euro doar sistemul de sanitație, apă potabilă și canalizare. S-au făcut unele mișcări în anumite localități, dar sunt foarte puține, raportate la necesități, noi, într-adevăr, avem nevoie de bani mulți. Bani vor fi, vor fi bani europeni care pot fi atrași, fiindcă demarează acest program operațional de cooperare transfrontalieră România – Republica Moldova-2021-2027. Am încurajat primarii și-i încurajez și pe această cale să acceseze aceste proiecte, dar să fie foarte atenți, să aibă și echipă la primărie, fiindcă am comunicat cu decidenții de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației din România, care gestionează acest program operațional de cooperare, și mi-au spus că nu o singură dată s-au lovit de momente în care consilierii locali nu puteau să ia o decizie din cauza divergențelor partinice referitoare la construcția unei stații de epurare sau a unui sistem de canalizare sau de apă potabilă. Eu una nu înțeleg astfel de chestii...”

Europa Liberă: Consiliile locale sunt pestrițe, interesele sunt diferite...

Suma investițiilor României este foarte serioasă și depășește sute de milioane de euro...

Ana Guțu: „Aceasta este impardonabil, fiindcă o comunitate de oameni are niște necesități civilizaționale elementare și dacă noi la început de secol XXI ne cramponăm de divergențele partinice și nu vrem să dăm apă potabilă, sanitație, condiții decente de trai în provinciile noastre, despre ce fel de responsabilitate politică sau de demnitar de stat vorbim?”

Europa Liberă: Și chiar această înfrățire a primăriilor a ajuns să fie colac de salvare pentru comunități?

Ana Guțu: „Sigur că! Noi am pornit și o campanie de comunicare, acum la DRRM sunt foarte mari ajutoare și este important să înțeleagă cetățenii Republicii Moldova că primăriile și localitățile din România au și ele nevoie de ajutor, au și ele nevoie de bugete, au și ele probleme cu instituțiile școlare, cu drumurile ș.a.m.d. și totuși, au găsit bani să rupă din bugetele locale pentru a-i oferi primăriilor din Republica Moldova. S-au construit spitale, instituții școlare de la zero, centre multifuncționale, stadioane, deci sunt investiții foarte serioase și noi trebuie să ne bucurăm că legislația României permite ca, în baza acestor acorduri de înfrățire, consiliile județene din România să decidă fără neapărat să consulte administrația publică centrală pentru a oferi o anumită sumă de bani pentru proiecte infrastructurale în Republica Moldova. Este adevărat că orice acord de înfrățire trebuie să aibă un acord din partea Ministerului Afacerilor Externe al României, pentru că e normal așa să fie, e un acord foarte serios.”

Europa Liberă: Dvs. ați amintit despre o investiție românească, sunt mai multe investiții...

Ana Guțu: „Și încă există o Asociație a Investitorilor din România în Republica Moldova și din interviurile pe care le-a acordat președintele acestei asociații reiese foarte clar că suma investițiilor este foarte serioasă și depășește sute de milioane de euro. Au deschis și locuri de muncă pentru cetățenii Republicii Moldova, dar să vedem în raport cu alți investitori, fiindcă alți investitori dacă au venit, au exact aceleași plângeri ca și investitorii români, deseori le-au fost create probleme, bunăoară, DRÄXLMAIER la Bălți câțiva ani în urmă a avut probleme, au probleme și cu forța de muncă, fiindcă nu există suficientă forță de muncă calificată în Republica Moldova și, din păcate, deseori cetățenii Republicii Moldova preferă să plece la munci necalificate în Rusia, în Est, de exemplu, în loc să lucreze într-o fabrică sau într-o uzină deschisă aici, în Republica Moldova. Dar pentru a mări numărul acestor investitori, și am citat cazul Dedeman, este cazul să ne rezolvăm problemele în tot ceea ce ține de corectitudinea funcționării justiției să și încetăm cu acest racket care deseori constatăm că s-a mutat din stradă în instituțiile statului.”

Europa Liberă: Mai nou s-a vorbit despre Victoriabank, care are ca acționar majoritar Banca Transilvania. Ar putea să aibă un impact și pentru alți potențiali investitori care și-ar dori să-și aducă capitalul aici?

Ana Guțu: „Desigur, cazul recent de la Victoriabank, după mine, sunt niște reglări de conturi între foștii acționari ai acestei bănci, pentru că au fost consecutiv și Platon, și Plahotniuc, dar banca a fost privatizată cu trei ani în urmă și Banca Transilvania și BERD-ul sunt investitori foarte serioși. Acum trebuie să pătimească din cauza anumitor incongruențe, prevaricațiuni financiare care au existat în cadrul acestei bănci până la privatizare. Nu apreciez ce a făcut procuratura, că a făcut corect sau a făcut incorect. Probabil că lucrurile astea trebuia să se întâmple mult mai înainte, dacă au existat anumite suspiciuni și Banca Națională atunci când s-a scos la privatizare pachetul Victoriabank trebuia să-și spună cuvântul și să zică: „Există niște probleme, poate nu trebuie scoasă acum la privatizare?” și să preîntâmpine investitorii să nu facă acest gest, dar să vedem cum se vor desfășura evenimentele. Oricum, acest semnal a fost unul negativ pentru potențialii investitori în domeniul bancar.”

Europa Liberă: Dialogul la nivel înalt e înghețat, pentru că aproape că nu au existat vizite bilaterale ale primelor persoane în stat, nici de la București la Chișinău, nici de la Chișinău la București?

Ana Guțu: „Nu au existat, fiindcă poziția oficială a României, reieșind din discursurile președintelui Klaus Iohannis, ale prim-ministrului Ludovic Orban, ale ministrului de Externe Bogdan Aurescu, știți foarte bine condiționalitățile care sunt, Republica Moldova trebuie să-și asume deschis parcursul său european și să îndeplinească toate angajamentele pe care și le-a luat la semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană. Și partea politică a acestui acord vorbește foarte clar despre statul de drept, reforma justiției, primordialitatea legii și lucrurile astea probabil că mai suferă anumite carențe în Republica Moldova. Sper ca acest dialog să fie unul mai intens, ne așteaptă o rundă de alegeri, și în România sunt alegerile locale și parlamentare, și în Republica Moldova ne așteaptă alegerile prezidențiale. Este foarte important ca discursul politic care emană de aici, din Republica Moldova către România, să fie unul corect, onest, de parteneriat pe bază de paritate și nu unul împestrițat de critici, animozități ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Deși crește numărul unioniștilor în Republica Moldova, de ce sunt atât de dezbinați acești unioniști, ținând cont că sunt create zece partide, zece formațiuni?

Este foarte important ca discursul politic care emană de aici, din Republica Moldova către România, să fie unul corect, onest, de parteneriat pe bază de paritate...

Ana Guțu: „Nu știu dacă sunt zece partide. Un partid nu este neapărat un partid politic dacă are o ștampilă și este înregistrat la Agenția de Servicii Publice. Un partid politic este cel care militează, care este în prim-planul acțiunilor, care este vizibil, care participă la alegeri. Și sper foarte mult ca în urma rundelor de alegeri care se vor produce, să se producă această triere și filtrare a partidelor și liderilor politici, fiindcă moș Roată și Unirea, așa am numi apelurile acestea: „Uniți-vă!”, „Uniți-vă!”, „Uniți-vă!”. În politică niciodată 2+2 nu fac 4, pot să fie și 2+2=1 sau 2+2=0,5. Și de aceea, probabil că și în acest sens pluripartitismul și pluralismul politic își vor spune cuvântul în perioadele imediat următoare.”

Europa Liberă: Politicienii care au vizitat cel mai mult Republica Moldova, politicienii români îl au pe Traian Băsescu, el a fost de cele mai multe ori în ospeție în Republica Moldova, dar de ceva timp este supărat și el, inclusiv pe unioniști că nu se unesc.

Ana Guțu: „Nu, nu este supărat. Acum, Traian Băsescu este europarlamentar și este primul europarlamentar nu doar român, dar probabil din întreaga Uniune Europeană de când există Parlamentul European, care s-a îngrijit de votarea unei rezoluții în Parlamentul European de condamnare a Pactului Ribbentrop-Molotov și în care rezoluție este scris că, de fapt, da, România a fost nedreptățită în urma acestui pact și se lasă un culoar verde pentru posibilitatea reîntregirii teritoriilor sale. Este un eveniment foarte important în politică pentru noi, iar Traian Băsescu și acum este foarte activ și antrenat în lupta politică, de curând s-a lansat în campania pentru Primăria București și îi dorim mult succes.”

Europa Liberă: Dar e pauză destul de mare de când nu a mai fost la Chișinău.

Ana Guțu: „Va veni, probabil, după alegeri. Să vedem cum se limpezesc apele aici, în Republica Moldova, și poate ar fi cazul să i se returneze cetățenia Republicii Moldova, care i-a fost de o manieră foarte brutală retrasă, și are și d-lui supărările lui.”

Europa Liberă: În 2016 ați candidat și Dvs. pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. În 2020, ce miză ar avea acest scrutin prezidențial din 1 noiembrie?

Ana Guțu: „Este o competiție politică, în primul rând, o competiție de idei. În 2016 am candidat și nu-mi pare rău că am făcut-o, fiindcă am fost primul candidat la prezidențiale care și-a asumat discursul unionist și am scos într-un fel unionismul din subteran, și astăzi acest discurs este multiplicat.”

Europa Liberă: Vitalia Pavlicenco v-a reproșat că ea ar fi fost prima...

Ana Guțu: „Istoria a făcut-o Ana Guțu, din acest punct de vedere, fără falsă modestie. Și mă bucur că discursul unionist a ajuns să fie competitor într-o alegere prezidențială, chiar dacă eu consider că Republica Moldova ar fi corect să fi rămas la alegerea președintelui în parlament, este o republică parlamentară și nu cred că la atribuțiile pe care le are președintele Republicii Moldova el trebuie să fie ales prin vot universal direct. Lucrul acesta nu trebuia să se producă, dar vedem cum se vor desfășura evenimentele politice, legislative, poate se modifică înapoi Constituția, suntem foarte voioși și noi.”

Europa Liberă: Asta vor decide deputații. Ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova?

Ana Guțu: „Suntem azi în 27 august. La mulți ani! Fiindcă s-au încumetat ei, cetățenii Republicii Moldova au făcut posibilă atunci, în 1989, să fie adoptată prima legislație lingvistică și să revenim la limba română în veșmântul său latin, a fost posibilă declararea independenței vizavi de Uniunea Sovietică, a fost o mișcare de emancipare națională și pentru aceasta să le mulțumim, să ne mulțumim nouă tuturor, fiindcă eram în Piața Marii Adunări Naționale, am pledat toți pentru aceste valori naționale, să ne dorim sănătate și multă răbdare pentru a vedea o rază de lumină la capătul tunelului, ca să fie și aici, în Republica Moldova, în acest teritoriu, o viață civilizată, prosperă pentru absolut toți membrii societății, indiferent de viziunile lor politice, apartenența religioasă, etnică ș.a.m.d.”

Europa Liberă: La mulți ani, Republica Moldova! Și vă mai așteptăm și cu alte ocazii!

Ana Guțu: „Mulțumesc pentru invitație! La mulți ani!”

Vezi comentarii (3)

XS
SM
MD
LG