Slujba de Paști se va desfășura cu respectarea distanței și a normelor sanitare, a declarat Europei Libere, Protopopul de Ungheni, Anatolie Sîrghi, care este parohul bisericii „Sfântul Dumitru” din comuna Costuleni, raionul Ungheni. El se arată convins că tradițiile creștine și măsurile de limitare a răspândirii pandemiei de COVID-19 pot fi respectate în egală măsură.

Europa Liberă: Suntem în ajunul sărbătorilor pascale. Al doilea an, sărbătorile pascale sunt altfel decât cele de până la izbucnirea pandemiei. Cum e astăzi să ții legătura cu enoriașii?

Anatolie Sîrghi: „Noi tot timpul ne rugăm să ne păzească Dumnezeu de cutremure, de potop, de foc, de sabie, de ciumă. Chiar este așa o rugăciune care se săvârșește tot timpul ca să ne păzească Dumnezeu de aceste primejdii, dar vreau să vă spun că toate sunt lăsate pe pământ după voia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre și dacă ceea ce s-a întâmplat, s-a întâmplat, noi trebuie să arătăm respect față de conducere, față de organele abilitate și să respectăm igiena care trebuie. Când slujim, respectăm distanța, deci tot ceea ce ni se cere facem și, deocamdată, ne lasă să slujim.”

Europa Liberă: S-a discutat mult dacă cu aceeași linguriță pot fi împărtășiți toți creștinii. Ce părere împărtășiți Dvs.?

Anatolie Sîrghi: „Dacă omul folosește vin curat cu lingurița sau cu păhăruțul, nu se infectează de nicio boală. Și vă spun de ce, fiindcă vinul este el însuși un dezinfectant, mai ceva ca alcoolul. Să știți că, în primul rând, acizii sunt niște dezinfectanți foarte, foarte efectivi și vă spun că ce-i mai principal este sfințenia. Eu ca preot am fost și am împărtășit bolnavi acasă, chiar fiind pozitivi cu COVID i-am împărtășit, am stat în carantină, am stat în situație de izolare, fiindcă, într-adevăr, așa ni s-a cerut, dar, mulțumim lui Dumnezeu, n-am fost afectat. Dar în primul și în primul rând este sfințenia și noi prin sfințenie o să ne curățăm de această boală. Să credem și ne vom întări, și ne vom mântui.”

Europa Liberă: Mai există lume care nu crede în acest COVID-19. Ce le spuneți celor care se numesc Toma Necredinciosul?

Europa Liberă: Mai există lume care nu crede în acest COVID-19. Ce le spuneți celor care se numesc Toma Necredinciosul?

Anatolie Sîrghi: „Sunt prieteni de-ai mei care au fost infectați și-i grav. Îi grav, că boala aceasta se poartă greu sau mai ușor, într-adevăr, există o așa boală, dar să știți că ieșirea din boala aceasta, lupta cu această boală este nu atât farmacia, cât este modul aspru de viață. Omul înainte ce făcea? Să vorbim așa, direct, când se ducea la veceu, se ducea în fundul grădinii. Până ajungea acolo la 10, 20, 50 de metri îl mai bătea un vântișor afară mai rece, ger, lua un braț de coceni, mai dădea la un cârlănaș, la un vițeluș acolo, mai tăia niște lemne – ducea un mod mai aspru de viață. Cărnița era numai sâmbăta sau duminica, în rest, mai mult posteau, mai mult se rugau, dar acum – calculatorul e alături, băița e alături, patul e alături. Știți, este boala clocirii oamenilor, fiindcă noi am ajuns la confortul acesta, iată, din limba slavonă – комфорт убивает, confortul omoară. Da, el omoară, nouă ni se pare că dacă dormim pe paturi moi, da, ne-a dat Dumnezeu acest confort, dar trebuie să-l compensăm. Cu ce? Cu post aspru, măcar o dată, de două ori pe săptămână să nu mâncăm nimic, cu băi reci, mătănii, rugăciuni, flotări, sport, asta trebuie să compensăm, fiindcă trupul nostru nu este dat de la Dumnezeu ca să fie cu atâta confort.”

Europa Liberă: Enoriașii vă întreabă dacă să se vaccineze sau nu?

Anatolie Sîrghi: „Pandemia aceasta, da, într-adevăr, ea există. Despre vaccinare, știți, dacă ar fi ceva obligatoriu, și eu aș face-o, fiindcă trebuie să arăt respect față de cei care ne obligă. Nu este un pericol, fiindcă noi de mici copii am fost vaccinați contra diferitelor boli și cred că savanții lucrează activ și intensiv ca să ne scape pe toți. Înainte de a-l pune, faceți-vă semnul sfintei cruci.”

Europa Liberă: În noaptea Învierii cum îi sfătuiți pe enoriași să vină să o petreacă la locașul sfânt? Vi s-a sugerat de către autoritățile sanitare să oficiați toate serviciile în curtea bisericii. Așa o să faceți?

Anatolie Sîrghi: „Noi o să facem totul conform cerințelor statului și conform cerințelor sanitare, fiindcă nerespectându-le, am arăta o lipsă de dragoste. Dar dacă nu este dragoste, nu suntem pe calea cea dreaptă. Dacă ni se cere, înseamnă că cere și de la dânșii cineva și eu cred că cel care vrea să se mântuiască mai mare greșeală face atunci când se încăpățânează și merge contra conducerii și vrea să arate că el este cine este. Nu trebuie să încercăm să-L ispitim pe Dumnezeu, fiindcă diavolul cum i-a spus lui Dumnezeu: Sari de pe templu de aici, să te prindă îngerii. Și Dumnezeu i-a spus: Nu trebuie să-l ispitim pe Dumnezeu. Și dacă există pandemia aceasta, să respectăm regulile și o să arătăm dragoste. Și asta în primul rând dacă o să respectăm anume cerințele acestea, o să arătăm că suntem cu ascultare, arătăm dragostea și suntem cu Hristos.”

Europa Liberă: În anii aceștia de când sunteți slujitorul bisericii din localitate, s-au schimbat tradițiile de a veni la biserică sau a rămas același coș cu cozonac, cu ouă roșii și doar atât sau se transformă în kitsch?

Anatolie Sîrghi: „În părțile noastre, obiceiurile sunt destul de frumoase, se vine la Înviere. La noi pasca se sfințește în zori. Nu știu, am auzit că la alte biserici se sfințește la 2, la 3 de noapte, nu-mi închipui cum poate să se sfințească, fiindcă slujba are o regulă, nu putem să lăsăm nimic din slujbă. Sunt Ceasurile, este Sf. Liturghie, este rânduiala în primul rând să înconjoare biserica, se serbează Învierea și așa am prins de la preoții cei în vârstă că se respectă anume totul după cartea slujbei ca să ajungem să sfințim pasca atunci când de-acum se luminează de zi. Anul trecut, de fapt, la noi așa a fost, fiindcă a fost mai aspru în privința la această rânduială, deci n-am făcut în curtea bisericii, dar lângă biserică avem un drum și au pus toți creștinii coșulețele jos, la distanță indicată de cerințe, enoriașii au stat pe o parte și pe alta de drum, am mers și am cădit cu tămâie sfințită, apoi cu agheasmă sfințită, după care lumea s-a dus acasă și a sărbătorit Paștele.”

Europa Liberă: Și la Paștele Blajinilor ce sugestii aveți pentru cei care cu tot dinadinsul vor să vină la mormintele părinților, rudelor, neamurilor?

Anatolie Sîrghi: „Doar cum ne va permite conducerea, doar așa este corect, să știți. Să începem noi să facem samavolnicii cred că nu ar fi corect din partea noastră. Noi trebuie să respectăm legile statului, să respectăm ordinea care ni se cere și atunci va fi totul corect. Să știți că omul dacă vrea să facă o rugăciune și se pornește s-o facă, și el vrea s-o facă, dar dacă ceva nu i se permite, înseamnă că a și făcut-o, pentru că el vrea s-o facă. Bine, fizic n-a făcut-o, dar spiritual a făcut-o. Și iată același Paștele Blajinilor, chiar dacă anul trecut fizic noi nu l-am făcut, dar creștinii au fost cu gândul la această sărbătoare, el s-a și făcut, fiindcă noi am pomenit morții la sfânta biserică, au venit cu toții cu pomelnicul, apoi câte unul au intrat la cimitir, au stropit cu apaous, cu agheasmă, s-a făcut rânduiala, s-au făcut rugăciunile – aceasta este cel mai important. Multă greșeală se face atunci când lumea se gândește că Paștele Blajinilor îi atunci când te duci cu un coș de carne și l-ai desfăcut și mănânci carne la mormântul părinților. Nu este corect! Paștele Blajinilor este, în primul rând, rugăciunea. Masa se face în afara cimitirului, pe iarbă verde. Că-i boier, că-i mai sărac, toți se întâlnesc și își aduc aminte de copilărie. Așa este corect. Dar Blajinii care noi ne închipuim că nu ne-au dat voie să mâncăm carne la morminte, nu ne-au interzis nimic care ne este de folos. Blajinii asta este, în primul rând, rugăciunea.”