Ancheta procuraturii germane privind exploziile care au avariat grav, anul trecut, conductele Nord Stream 1 și 2, pare să fi adus noi detalii importante la suprafață deși nu a putut încă stabili cine a organizat sau a ordonat atacul.
Posturile germane publice de televiziune ARD și SWR și săptămânalul Die Zei au aflat că anchetatorii au reușit să reconstituie în mare parte cum și când a fost pregătit atacul.
Urmele duc spre Ucraina
În noaptea de 26 septembrie 2022, trei dintre cele patru conducte care formează Nord Stream 1 și 2, de pe fundul Mării Baltice, au fost distruse de explozii.
Presa germană dezvăluie că anchetatorii au reușit să identifice ambarcațiunea care ar fi fost folosită. Este vorba de un iaht, închiriat de la o companie cu sediul în Polonia, deținută se pare de doi ucraineni. Potrivit anchetei, la sabotarea conductelor a participat o echipă de șase persoane, cinci bărbați și o femeie: doi scafandri, doi asistenți, căpitanul iahtului și un medic.
Naționalitatea grupului este aparent neclară dar se pare că au folosit pașapoarte falsificate profesionist, inclusiv pentru a închiria iahtul la Rostock, în Germania.
Potrivit anchetei, grupul a plecat din Rostock pe 6 septembrie 2022. Echipamentul pentru acțiunea de sabotaj, inclusiv materialul explozibil, ar fi sosit înainte, în portul din Rostock.
Anchetatorii, mai relatează presa germană, au reușit ulterior să localizeze traseul iahtului: o zi de la plecare a fost în Wieck (Darß) și ulterior a ajuns pe insula daneză Christiansø, la nord-est de Bornholm.
Iahtul a fost apoi returnat fără să fi fost curățat și potrivit presei germane, anchetatorii au găsit ulterior urme de explozibili pe masa din cabină.
Tot posturile publice de televiziune ARD și SWR și săptămânalul ZEIT au aflat că încă din toamnă, un serviciu secret occidental ar fi dat serviciilor partenere europene o serie de informații care indicau implicarea unui grup ucrainean în actual de sabotaj După aceea, se relatează că au mai apărut și alte indicii că un grup pro-ucrainean ar putea fi responsabil.
La anchetă participă autoritățile de securitate din Germania, Danemarca, Suedia, Olanda și Statele Unite. De ancheta germană este responsabilă Procuratura generală.
Chiar dacă urmele duc până în Ucraina, anchetatorii nu au reușit încă să afle cine stă în spatele atentatului sau cine l-a comandat.
În cercurile de securitate internațională, nu este exclusă și posibilitatea că ar fi o operațiune „sub steag fals”, adică o diversiune menită tocmai să incrimineze Ucraina. Dar pentru moment nu există indicii care să confirme nici această teorie.
Primele reacții și comentarii
Inițial, nici guvernul ucrainean, nici Procuratura generală germană nu au vrut să comenteze dezvăluirile presei privind mersul anchetei legate de Nord Stream 1 și 2.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat numai că în urmă „cu câteva zile”, Suedia, Danemarca și Germania „au informat Consiliul de Securitate ONU că investigațiile sunt în desfășurare și că încă nu există rezultate concludente”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului.
Într-o declarație adresată televiziunilor ARD și SWR și cotidianului ZEIT, consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a spus că Ucraina „ nu are evident nimic de-a face cu atacurile asupra conductelor Nord Stream”. Este posibil ca Rusia să fie în spatele atacului, pentru că Moscova ar avea „mult mai multe motive și mult mai multe posibilități”, a mai spus Podoliak.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat și el astăzi să „nu se sară la concluzii”. „Trebuie să facem oricum o diferențiere clară dacă vorbim de un grup ucrainean, care ar putea avea legături cu guvernul de la Kiev, sau un grup pro-ucrainean, fără nici o legătură cu oficialitățile ucrainene”. Pistorius a reamintit și el că s-ar putea să fie vorba și de o diversiune. „Este ce spun experții, eu nu știu care este adevărul”, a ținut să precizeze Pistorius care participă, alături de colegii săi din UE, la o reuniune la Stockholm, la care se discută ajutorul militar european pentru Ucraina.
„Noi nu ne ocupă de astfel de acțiuni” a ținut să declare, tot la Stockholm și ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov.
