Andrei Langa este poet, traducător și critic literar. A ales străinătatea și trăiește de peste 13 ani în Spania. A plecat ca simplu gastarbeiter, dar a reușit să se impună și acolo în calitate de jurnalist pentru că ţine un blog. Plecat din 2006, revenit la baștină ori de câte ori a avut posibilitatea. Pentru scurt timp se întoarce acasă pentru a-l ajuta pe tata la muncile agricole. Mereu crede că a sosit timpul să revină acasă, dar de fiecare dată apare câte un impediment… Andrei Langa a vizitat studioul Europei Libere împreună cu soţia sa, Tatiana Țurcanu (jurnalistă) și fiica Anastasia.
Andrei Langa: „Noi am avut norocul să ajungem în Spania prin anii 2007-2008, cu toată familia. Adică, inițial am fost eu „pionier” acolo, am plecat înainte.”
Europa Liberă: Deschizător de drumuri...
Andrei Langa: „Da, deschizător de drumuri. Mai apoi, peste doi, trei, patru ani, chiar s-a întâmplat să fie și cinci mi-am adus și familia și încet-încet ne-am pus pe lucru. Adică lucram și așa, dar am intrat în pâine acolo cu gândul să ne punem pe picioare familia, ceea ce am și făcut. Copiii – Anastasia și Lucian – deja lucrează. Lucian lucrează la o firmă spaniolo-americană ca informatician, iar Anastasia e pe punctul să facă un master la Madrid în domeniul resurselor energetice regenerabile, după ce a făcut facultatea la Santander, unde avem reședință. Santander e capitala Cantabriei, una din provinciile Spaniei din cele 17 provincii mai mari, mai cunoscute. Și-a ales Madridul, un oraș mare, cu mai multe perspective, cu mai multe posibilități, poate...”
Europa Liberă: Și v-ați integrat ușor în societatea spaniolă? Cât de des v-ați gândit că ați lăsat Moldova orfană?
Andrei Langa: „Nu ne-a fost ușor, ruptura a fost dureroasă, chiar foarte dureroasă, inițial am plâns, au plâns copiii, plângea soția, plângeau toți, voiau acasă.”
Tatiana Langa: „Așa a fost. A fost foarte, foarte greu. Adică, noi ne făceam valizele seara, dimineața le desfăceam și rămâneam; seara ne făceam valizele și iarăși rămâneam... Încet-încet ne-am integrat.”
Europa Liberă: Dar de acolo, din străinătate, ați continuat să urmăriți știrile de acasă?
Tatiana Langa: „Da, eu nu m-am rupt absolut niciodată de la ceea ce se întâmplă în țară, am urmărit și chiar am reușit să participăm și la alegeri, nu ne rupem...”
Europa Liberă: Ați lăsat Moldova în 2006, au trecut 13 ani. Între Moldova de atunci și Moldova de azi sunt mai multe asemănări sau deosebiri?
Tatiana Langa: „Eu cred că-i mai bine, eu văd binele, fiindcă sunt o persoană foarte-foarte pozitivă și optimistă. Eu vin și văd bine, calc într-o groapă - văd bine, nu știu ce acolo - văd bine; în general, eu văd mai bine lucrurile, dar situația politică și economică lasă mult de dorit. Oamenii plâng la fiecare colț, nu se pot descurca, iată de ce plâng. Nu se descurcă, sunt într-un cerc de acesta vicios, în special vorbesc de oamenii de la sate, nu de cei de la orașe care au o funcție, cât de cât un post și-și asigură un salariu; vorbesc de oamenii de la sate care muncesc în zadar un an de zile și dacă n-au cinci vaci, șapte buhai și altele pe lângă casă, ei nu pot să se descurce.”
Andrei Langa: „Ne-ați întrebat dacă revenim. Noi poate și o să revenim, noi, eu și soția, generația asta.”
Tatiana Langa: „Nu poate, la sigur revenim. La sigur revenim!”
Problema Moldovei este nu că nu revin cei care au plecat, ci aceea că n-au să revină copiii lor, ceea ce e și mai grav...
Andrei Langa: „Dar tinerii, copiii ăștia care și-au găsit un loc de muncă, studiază gratuit sau dacă nu gratuit au burse, sau dacă nu au burse, reușesc să-și plătească studiile, fiindcă ei lucrează. Problema Moldovei este nu că nu revin cei care au plecat, ci aceea că n-au să revină copiii lor, ceea ce e și mai grav, pentru că nu vor reveni tinerii care au un potențial enorm.”
Europa Liberă: Dar ar putea modelele celea occidentale să le aducă aici, ca această tânără generație să se simtă confortabil și în Republica Moldova? S-o întrebăm mai bine pe Anastasia. Anastasia, te-ai gândit dacă Moldova ar avea nevoie de tine și tu de Moldova?
Anastasia Langa: „Eu am prieteni care au aici un post de muncă, care se simt bine economic, îi văd destul de bine aici și nu vor să plece în altă parte. Și nu cred că e atât de grav, eu cred că e posibil să te afirmi și în Moldova, nu doar în străinătate.”
Europa Liberă: Dar tu ai ales oricum să rămâi în Spania?
Anastasia Langa: „Da, fiindcă eu n-am ales să mă duc în Spania, adică părinții mei au decis și eu cred că a fost o decizie perfectă, sunt mulțumită. De-acum am studiile făcute acolo, am experiență profesională în Spania, eu nu cred că o să revin, fiindcă deja simt că pot să mă afirm acolo și nu...”
Europa Liberă: Dar nu simți că și Republica Moldova ar avea nevoie de tine?
Anastasia Langa: „Posibil că da. E clar, tot timpul e nevoie de tineri.”
Tatiana Langa: „În special, domeniul pe care și l-a ales Anastasia – resursele energetice regenerabile –, o tematică care este foarte actuală, dar este actuală nu numai în Moldova, dar în toată Europa. Ar avea șanse de afirmare aici, dar, sincer, nu ne gândim să revină.”
Europa Liberă: Deseori când vorbești cu moldovenii plecați în străinătate, ei spun că s-au acomodat, s-au integrat bine peste hotare, pentru că acolo legea e lege pentru toți, pentru că acolo nu se schimbă regulile de joc în timpul jocului, pentru că acolo, dacă ești angajat, ești sigur de stabilitatea pe care ți-o oferă statul. De ce în Republica Moldova nu e posibil?
Este o stabilitate, o siguranță pentru ziua de mâine...
Tatiana Langa: „Este o stabilitate, o siguranță pentru ziua de mâine pentru tinerii care au absolvit acolo și s-au angajat în câmpul de muncă în străinătate, în țara în care și-au făcut studiile. Nu au diferențe între nativii locali și străini, adică nu ești discriminat.”
Europa Liberă: Dar de ce acolo e mai bine?
Tatiana Langa: „E mai bine, fiindcă suntem protejați.”
Europa Liberă: Dar de ce nu se poate acest lucru să se întâmple și în Moldova?
Tatiana Langa: „Pentru că se schimbă guvernarea, astăzi avem unul, mâine nu știm ce o să fie...”
Anastasia Langa: „Nu-i stabilitate...”
Tatiana Langa: „...trei ani în urmă a fost cu totul altă situație ș.a.m.d. Nu știu ce se întâmplă, acum situația în țară este foarte șubredă, nu știm ce o să se mai întâmple într-un an-doi. Adică pe moment este ceea ce este, noi analizăm de departe, vedem, ne mirăm, scuipăm ș.a.m.d. Asta e.”
Europa Liberă: De 28 de ani, cetățenii acestui stat așteaptă o schimbare.
Tatiana Langa: „Da, da! Și tot o așteaptă...”
Europa Liberă: Se vorbește despre această tranziție interminabilă, despre aceste necazuri de care nu poate să scape o bună parte din cetățenii acestui stat. Cine poartă vina? Și cine își asumă responsabilitatea?
Responsabilitatea aceasta n-ar trebui să vină doar de la Guvern, (...) trebuie noi să ne schimbăm...
Tatiana Langa: „Of! Responsabilitatea aceasta n-ar trebui să vină doar de la Guvern, să nu așteptăm o schimbare că, iată, o să-mi spună mie președintele țării și o să se facă o schimbare, trebuie noi să ne schimbăm, trebuie și de la noi să vină. Chiar să luăm și aceeași urnă de pe stradă. De ce să arunci tu jos? Aruncă în urnă, fă curățenie, ai un pic de spirit civic, respect ai; de la tine să înceapă totul, nu-ți face doar în apartament reparație euro, super, nu știu ce, iar în scară ți-i scârbă să intri. E un tot complex de chestii pe care trebuie să le depășim toți împreună, nu doar de acolo vine, dar oricum...”
Andrei Langa: „Până la urmă, există legi pe care cetățeanul le respectă, dar dacă legile nu sunt respectate de înșiși cei care le fac – câți corupți avem în țară, câte lucruri murdare s-au întâmplat? A răsunat și peste hotare vestea cu miliardul, nu miliardul, chiar miliardele furate, cei care le-au furat au plecat peste hotare, nu sunt trași la răspundere. Alții au venit la putere, au înlocuit pe alți corupți și au venit alți corupți. Să le zicem lucrurilor pe nume. Aceeași persoană care e în fruntea țării și a armatei, Igor Dodon, ne vinde Rusiei. Și omul simplu nu se poate opune.
Încet-încet noi trecem la mâna Rusiei...
Lucrurile care par atât de pozitive acum și pe care le aplaudăm că sunt noi și sunt bune, în esență nu sunt chiar atât de bune. Funcțiile-cheie din stat sunt ocupate de oameni pro-ruși, filoruși și încet-încet noi trecem la mâna Rusiei.”
Europa Liberă: Societatea e dezbinată, așa cum a fost 28 de ani, inclusiv vectorul geopolitic a divizat această societate. Ce e de făcut?
Andrei Langa: „Eu mă mir, Valentina, mă mir și mă bucur că încă există un post ca al vostru, la care se permite să vorbești lucrurile pe nume. Mă tem că lucrurile au să ia o altă întorsătură. Cum se face în Rusia, fiindcă politica din Rusia încet-încet o să fie transplantată aici și modul de viață din Rusia, și totul. Până la urmă avem puțin oameni care privesc în viitor, se uită în urmă. Ceea ce ne aduce Dodon – ne aduce trecutul, reînvie fosta Uniunea Sovietică...”
Europa Liberă: Ați putea să evaluați valorile pe care puneți preț acolo, în Occident?
Andrei Langa: „Hărnicia omului, în primul rând, e văzută. Dacă muncești, ai. Nu aici, că aici, chiar dacă muncești, nu ai. Acolo, dacă muncești, ai. Onestitatea, sinceritatea...”
Tatiana Langa: „Ei prețuiesc foarte mult valoarea ta profesională, să zicem așa. Dacă tu ai învățat, dacă tu ai studiat, la sigur o să-ți găsești o cale bună acolo, o să-ți găsești un post de muncă. Eu mă gândesc la tineri. Într-adevăr, de ce ei vor să rămână acolo, de ce ei vor să se stabilească acolo? Fiindcă au posibilitatea de a se afirma, de a se angaja și de a rămâne și a avea un trai decent.”
Anastasia Langa: „Sunt mai multe oportunități: burse, poți să călătorești în străinătate, să faci internship, sunt foarte multe ajutoare, adică poți să călătorești în alt oraș, să înveți, să lucrezi cu burse bine plătite.”
Andrei Langa: „Poți să beneficiezi de o bursă Erasmus, cum ai câștigat și tu...”
Anastasia Langa: „Da, eu am fost un an și am învățat în Polonia...”
Europa Liberă: Și cum vedeți Moldova peste zece ani, de exemplu?
Anastasia Langa: „Nimeni nu știe...”
Tatiana Langa: „(Râde.) Peste zece ani cred că mă văd și eu în Moldova.”
Andrei Langa: „Tot am așteptat zece ani... Din 2002, de când sunt eu plecat, tot credeam că în zece ani are să se refacă, mai veneam, mai încercam, mă gândeam să revin, să revin... Zic, mai trec zece ani, în zece ani se va întâmpla vreo minune. Nu, minuni nu se întâmplă, minuni nu au loc aici, nici nu cred că vor avea loc.”
Europa Liberă: Păi veniți voi și faceți minuni...
Andrei Langa: „E vorba de o intersecție de interese politice și geopolitice aici între marile puteri ale lumii. Haideți să le zicem pe nume, între Est și Vest. Aici, la noi, se întâmplă marile bătălii și adevărul e că pierdem noi. Noi suntem perdanții. Din păcate, pierde poporul nostru, fiindcă suntem loviți dintr-o parte și din alta, crezând că ne ajută cineva. Nu ne ajută nimeni. Rusia nu ne ajută! Să fie clar ca bună ziua, Rusia n-ajută pe nimeni!”
Europa Liberă: Dar ce vor cetățenii acestui stat?
Andrei Langa: „Suntem manipulați dintr-o..., de la nord la sud, de la Naslavcea până la Giurgiulești. Toată lumea e manipulată. Și mai mult ca atât, avem în spatele moldovenești Găgăuzia și Transnistria, două locuri putrede pentru dezvoltarea noastră culturală, socială și economică, în special, fiindcă ne scurg de puteri.”
Europa Liberă: Dar am mai auzit și o altă constatare, că nu o să vină nimeni să te facă fericit împotriva voinței tale.
Tatiana Langa: „Fiecare în parte trebuie să depună efort pentru a se schimba. Asta e. Iată să vedem acum ce se va întâmpla, când s-au întors o bună parte din cunoștințele noastre au revenit acum pe la Guvern, șefi de nu știu ce, de comunicare... să vedem ce au să facă ei, cei care au stat peste hotare ani de zile și acum au revenit. Doar eu cunosc vreo cinci persoane. Să vedem dacă vor fi ceva schimbări.”
Andrei Langa: „E vorba de diasporă?”
Tatiana Langa: „Da, da, da...”
Andrei Langa: „Fiindcă dacă pleci la țară și te uiți în ochii oamenilor, ai părinților, ei sunt rătăciți, ei ne așteaptă... numai dorul le-a rămas în ochi. Ne așteaptă să revenim și ne cheamă de fiecare dată: „Când veniți? Când reveniți?”. Revenim când putem și cu ce putem, dar revenim, nu stăm acolo. De două ori, cel puțin de două ori pe an revenim la țară, încercăm să ajutăm, să susținem, să reparăm un gard, să facem o fântână. Asta facem de fiecare dată, să nu credeți că nu facem.”
Europa Liberă: Dar ce sfaturi aveți pentru cei care sunt cu mâna pe bagaje, pe valize?
Andrei Langa: „Să le reușească să iasă!”
Tatiana Langa: „Să încerce!”
Andrei Langa: „Să încerce să ajungă, să aibă și acolo succes, că nu ți se dă nici acolo, apropo, fără efort nimic nu se dă și acolo. Dacă vii și nu ești la măsura așteptărilor, pleci acasă, nu ai treabă, nu ai muncă; dacă nu vrei și limba s-o înveți, cu atât mai mult – stai pe la margine...”
Acum pleacă tinerii cu studii, cu facultate, cu o bază oarecare educativă...
Tatiana Langa: „Da, dar chestia e că acum pleacă altă pleiadă de persoane; acum pleacă tinerii cu studii, cu facultate, cu o bază oarecare educativă. Pleacă tinerii, tineri pregătiți! Și copiii celor care au plecat acum 15 ani nu știu dacă au să revină. Dacă mai revin ei, să zicem, ăștia în vârstă, e OK, dar copiii lor...”
Europa Liberă: Și ca să punem punct acestei discuții: cine face viitorul Republicii Moldova?
Tatiana Langa: „Noi...”
Andrei Langa: „Viitorul îl facem. Dar acum nu putem vorbi de un viitor, când lucrurile nu merg în direcția cuvenită, nu merg. De la distanță se vede prost de tot, iar de aici și mai prost se vede. Adevărul e că tot ce mai are Moldova – drumuri care se mai repară, ce se mai construiește, ce se mai pune la punct – de unde vin banii? Din proiecte europene, haideți să fim sinceri. Vine ceva din Rusia care să ajute statul acesta? În sensul frumos al cuvântului – să ridice o școală, o grădiniță? Câte grădinițe s-au reparat, câte autocare s-au dat pentru școli din România? Și se transferă sute de milioane, se fac lucruri colosale, se depun eforturi colosale din partea Europei de Vest, de țările europene, Olanda, Polonia, țările care investesc mai mult la noi și ne ajută, donează.
Polonia, în special, e o țară care susține Moldova, Germania de asemenea. Spania nu prea cred, pentru că relațiile dintre Moldova și Spania sunt mai reci, nu știu, nu există o tradiție. Acolo este o ambasadă la Madrid, dar nu există o tradiție, probabil, dar oricum hispanismul a intrat aici la noi mai ales pe linie culturală, avem și un liceu spaniol. Deci, hispanismul în lume acum în genere e în creștere.”
Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum? Andrei Langa acum ce-și dorește?
Andrei Langa: „Eu acum îmi doresc să ajung la tatăl meu la Milești și să-l văd, că stă, sărmanul, chinuit și singur.”
Tatiana Langa: „Eu, în general, am de toate la momentul actual. Pot să fiu chiar sinceră, într-adevăr, nu știu dacă îmi doresc ceva special, dar cert e că revenim oricum acasă. Într-un an, doi, trei, cinci noi oricum revenim acasă. Sănătoși să fim. Și aș vrea să se afirme în continuare copiii noștri, indiferent unde, dacă li-i bine acolo, să stea acolo. Eu o să le duc dorul, dar o să rezist dacă lor le este bine acolo, da, într-adevăr. Rezist.”
