Încă de la începutul campaniei electorale, ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, a menționat faptul că alegerile parlamentare din 24 februarie vor fi un test de democrație pentru R.Moldova și că modul în care acestea se vor desfășura va avea un impact foarte mare asupra rezultatelor acestui scrutin. Cum a fost și cum se încheie cursa electorală? La aceste și alte întrebări răspunde Angela Grămadă, președinta Asociației „Experți pentru securitate și afaceri mondiale” de la București.
Angela Grămadă: „Această campanie electorală a fost una destul de sălbatică, iar „sălbatică” este cuvântul cred că cel mai potrivit pentru a arăta cât de mult nu am evoluat, dimpotrivă ne-am degradat în ceea ce privește conștiința noastră politică, pregătirea noastră politică, cultura noastră politică. Și o să vă dau mai multe exemple pe care le-am tot monitorizat în această perioadă.
În primul rând, a existat o presiune fără precedent asupra societății civile. Cazul Promo-LEX în acest sens este cel mai bine cunoscut de către opinia publică din Republica Moldova, dar nu numai, pentru că s-a făcut foarte multă presiune asupra Promo-LEX și organizațiile internaționale, adică partenerii internaționali și-au concentrat și mai mult atenția asupra modului în care sunt pregătite alegerile din 24 februarie.
Mai mult de atât, am avut candidați cu același nume, am avut foarte mult populism, am avut foarte mult circ electoral promovat de candidații unor partide politice, ceea ce a sfidat, practic, inteligența alegătorului. Avem scandalul pașapoartelor expirate, anterior Comisia Electorală Centrală lua o decizie în acest sens și se putea vota cu un pașaport expirat. Ei, iarăși o surpriză, nu se mai poate vota cu pașapoarte expirate. Și aici m-a surprins foarte, foarte mult atitudinea autorităților din Republica Moldova, care au învinuit cetățenii plecați, care au emigrat că nu s-au pregătit pentru alegerile din acest an, ceea ce nu mi se pare corect și iarăși decredibilizează discursul politic promovat de către actuala guvernare.
Mai mult, avem liste electorale la care nu se uită aproape nimeni, mă refer aici la majoritatea alegătorilor, și acolo sunt foarte multe date interesante. Eu am încercat să mă uit pe anumite circumscripții care m-au interesat pe mine, mă refer la circumscripția 43 Cahul și am găsit acolo candidați care nu au declarat domiciliul. Și mai mult de atât, nici soții sau soțiile acestora nu au declarat în acte locul unde ar putea să-și aibă viza de reședință, ceea ce face interesant faptul că aceștia totuși candidează într-o anumită localitate. Mai sunt și candidați care sunt șomeri, sunt invalizi, sunt candidați care nu au un adăpost și locuiesc de fapt în orășelul anti-genocid, există o formațiune politică, care are candidați fără adăpost. Desigur, ei nu au nicio șansă să ajungă în Parlament, dar ei sunt, ei pot convinge anumiți concetățeni că merită să-și dea votul pentru ei.
Dacă ne uităm pe liste, dacă analizăm platforme, dacă analizăm candidați, dacă analizăm comportamente electorale, atunci cred că această campanie electorală este una dintre cele mai slabe la care am asistat eu în calitatea mea de alegător în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Foarte multă lume care îi dorește binele Republicii Moldova a atras atenția că aceste alegeri trebuie să fie libere și corecte. S-a ținut cont de aceste cerințe? Mai există și anumite temeri legate de invalidarea rezultatelor alegerilor din 24 februarie. Unde ar duce acest lucru?
Angela Grămadă: „Pe de o parte, eu am văzut o comunicare mai mare, nu neapărat mai calitativă, dar mai multă informație am văzut din partea Comisiei Electorale Centrale. CEC-ul a fost foarte prezent pe rețelele de socializare de această dată, dar asta nu înseamnă că ceilalți actori implicați în aceste procese, adică în organizarea campaniei electorale, au avut un comportament mai loial față de interesul alegătorului din Republica Moldova.
Un alt element ar fi faptul că autoritățile nu au reușit să convingă partenerii externi despre onestitatea intențiilor lor din simplul motiv
Autoritățile nu au reușit să convingă partenerii externi despre onestitatea intențiilor lor...
că au apărut foarte, foarte multe comunicate, cele probabil la care ați făcut referință și Dvs. – bunele intenții ale partenerilor. Eu am văzut mai multe declarații și din partea unor oficiali europeni, dar și din partea unor oficiali și din cealaltă parte, am în vedere din Federația Rusă, care au atras atenția asupra unor elemente. Evident, fiecare a urmărit obiective diferite și faptul că tot mai multe personaje politice sau dimpotrivă neimplicate politic spun că alegerile ar trebui să fie organizate în mod corect, altfel Republica Moldova riscă să piardă nu doar susținerea publică din afară, dar și resurse financiare importante trebuie să ne facă să ne gândim mai bine la care ar trebui să fie pașii următori post-alegeri, pentru că în ultima săptămână au apărut tot mai multe mesaje prin care atât autoritățile de la Chișinău, cât și partenerii externi vorbesc despre o instabilitate postelectorală.
Dacă e să analizăm din perspectiva partenerilor externi, atunci aceste îngrijorări devin mai inteligibile, pentru că ei au făcut investiții de imagine, au făcut investiții financiare în Republica Moldova, au investit asistență tehnică, pentru ca noi să putem să dezvoltăm anumite proiecte sociale, economice și nu numai, ca să putem să promovăm anumite reforme. Pe când instabilitatea de care vorbesc autoritățile guvernamentale, diferite instituții din Republica Moldova generează panică în rândul alegătorilor și atunci aceștia sunt și mai dezorientați decât erau anterior nu doar din cauză că trebuie să facă o alegere decisivă pentru viitor, dar și din perspectiva securității lor personale post-alegeri electorale. În acest sens, eu pot să dau drept exemplu declarația dlui Dodon, care a atenționat susținătorii săi că există acest risc și că ar trebui cetățenii să ia în considerare un eventual protest social, un protest mai mare, care să genereze instabilitate.”
Europa Liberă: Întrebarea firească e cine va guverna Republica Moldova după 24 februarie, adică ce va urma după aceste alegeri, ce majoritate parlamentară poate produce scrutinul de duminică, dar e greu de anticipat, pentru că și sondajele publicate în această perioadă electorală au arătat date aproape similare despre partide, dar niciunul nu a estimat șansele candidaților din cele 51 de circumscripții uninominale ce au fost introduse în premieră, or tocmai jumătate dintre deputați vor fi aleși în aceste circumscripții și ei ar putea înclina balanța.
Angela Grămadă: „Și mulți dintre ei se declară a fi independenți, iar în realitate independența lor are limite. Pentru mine, într-
Mă aștept la o perioadă de cel puțin câteva luni în Republica Moldova în care nu ne va fi clar ce ar putea să se întâmple...
adevăr, este greu de a face predicții și mă aștept la o perioadă de cel puțin câteva luni în Republica Moldova în care nu ne va fi clar ce ar putea să se întâmple, iar dorința unor formațiuni politice de a avea alegeri anticipate mi se pare un argument destul de plauzibil pentru a nu exprima în public previziuni, pentru că acest lucru le face și mai dificil de probat, de a le dovedi, hai să zicem așa, adică aceste rezultate.”
Europa Liberă: Dacă la scrutinele anterioare se spunea că predominantă rămâne a fi componenta geopolitică, de această dată, ce ziceți? Alegerea cetățenilor nu va mai fi decisă în funcție de încotro, Moldova – cu Estul sau cu Vestul?
Angela Grămadă: „Oricum, decizia finală rămâne de a fi încotro, Moldova – cu Estul sau cu Vestul? Pentru că, chiar dacă nu se vorbește în spațiul public sau concurenții electorali nu au vorbit foarte mult despre Moscova sau Bruxelles, sau nu au vorbit despre Statele Unite sau Bruxelles, evident, calitatea reformelor și a proiectelor pe care ei nouă ni le propun arată o direcție clară – o Moldovă democratică sau o Moldovă ancorată în aceeași situație deloc ușoară pentru viitorul acestei țări. Evident că decizia se va face pentru o Moldovă pro-europeană sau pentru o Moldovă care să rămână la fel, să nu evolueze, să nu se îndepărteze prea mult de spațiul din care a ieșit în anul 1991 și să nu facă derapaje prea mari de la anumite interese care vin de la Est, dar trebuie să înțelegem că ceea ce au propus partidele politice din Republica Moldova și strategiile pe care le-au adoptat aceste formațiuni politice au fost, într-adevăr, de a se detașa un pic mai mult decât de obicei de discursul geopolitic.
Chiar dacă s-a vorbit foarte mult despre reforme, chiar dacă s-a vorbit foarte mult despre proiecte și despre justiție, mie mi s-a părut că aceasta a fost, într-adevăr, una dintre noutățile campaniei
Viziunea pe care ne-au propus-o pentru viitorul Republicii Moldova rămâne una destul de slab argumentată, una destul de simplistă...
electorale, discuția despre justiție și despre corupție în Republica Moldova, totuși viziunea pe care ne-au propus-o nouă pentru viitorul Republicii Moldova rămâne a fi una destul de slab argumentată, una destul de simplistă. Deci nu au venit cu un proiect de țară pe care eu l-aș îmbrățișa fără echivoc, pe care eu l-aș susține și care m-ar face să iau decizia finală pentru un anumit candidat politic. Eu o să fac alegerea în funcție de oferta pe care o am în prezent, dar asta nu înseamnă că eu sunt de acord că această ofertă sau răspunsul meu final în dreptul unui anumit candidat este și cel optim pentru viitorul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Factorul extern a fost implicat în această campanie electorală?
Angela Grămadă: „Da, cu siguranță!”
