Socialiștii și democrații au formalizat luni, 16 martie, o nouă majoritate parlamentară. Lidera PSRM, Zinaida Greceanîi a spus că este o decizie importantă pentru stabilitatea socială, economică și politică a statului. Iar liderul PDM, Pavel Filip a declarat că Partidul Democrat a decis să dea o mână de ajutor în aceste momente complicate, când Republica Moldova trece printr-o situație fără precedent din cauza răspândirii COVID-19. Filip vede Paritdul Democrat, în noua guvernare, drept garantul implementării Acordului de Asociere și a apropierii de Uniunea Europeană. Democrații ar urma să fie și cei care vor garanta continuarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, menținerea relațiilor bune cu vecinii România și Ucraina și asigurarea unei politici externe echilibrate. Angela Grămadă, preşedinta Asociaţiei „Experţi pentru securitate şi afaceri mondiale” din București, sugerează însă că interesele de partid au prevalat.
Angela Grămadă: „Cred că momentul ales pentru semnarea acordului sau a acelei coaliții dintre PSRM și PDM nu a fost tocmai oportun, în condițiile în care cetățenii așteptau cu totul alte măsuri pe care autoritățile să le întreprindă în această perioadă foarte complicată. Este o înțelegere care nu are alt rol decât acela de a pune sub semnul unei siguranțe interesele unor formațiuni politice, care chiar și pe vremuri destul de complicate încearcă să gândească înainte, pe termen mediu sau chiar pe termen lung strategii de comunicare politică, strategii de acțiune politică pentru următoarele alegeri prezidențiale, dar pe termen lung vorbim și despre alegerile parlamentare, pentru că, în fond, miza sunt alegerile parlamentare.
Și atunci, pentru PDM a fost foarte important să se mențină nu doar într-o coaliție de guvernare, dar să se mențină în centrul atenției, să apară în calitate de actori politici care încearcă să își asume o parte din guvernare, ceea ce nu a reușit să facă coaliția precedentă de guvernare, să împartă această responsabilitate cu alte formațiuni politice și din aceste considerente au avut de pierdut foarte multă încredere din partea cetățenilor.
PDM încearcă să demonstreze că poate să împartă responsabilitatea, poate să își asume responsabilitate, mai ales pe domeniile sensibile.
PDM încearcă să demonstreze că poate să împartă responsabilitatea, poate să își asume responsabilitate, mai ales pe domeniile sensibile, acolo unde PSRM pare să nu facă față și să nu convingă partenerii din afara țării. Și în acest caz mă refer la România, mă refer la Uniunea Europeană și într-o mică măsură mă refer și la Ucraina.”
Europa Liberă: Să le luăm pe rând și să vedem cum poate fi resetată relația Republicii Moldova cu România, pentru că experții, analiștii, observatorii spun că urmează o criză economică de proporții și Chișinăul, și Bucureștiul ar trebui să meargă împreună pe anumite dimensiuni.
Angela Grămadă: „Probabil cea mai mare susținere va veni în această perioadă din partea României, dar nu trebuie să uităm de conținutul comunicatului care a fost emis de Ministerul Afacerilor Externe al României, care în continuare condiționează asistența financiară, asistența discursivă politică cu acea apropiere europeană, acea îndeplinire a obligațiilor care reies din semnarea Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Dar se pare că Bruxelles-ul, Uniunea Europeană nu prea are timp să reflecteze mai îndeaproape la ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova?
Angela Grămadă: „Niciuna din țările membre ale Uniunii Europene nu are timp să reflecteze asupra proceselor democratice și cu atât mai periculos este acest lucru pentru foarte multe democrații, nu doar pentru Republica Moldova. România într-adevăr a declarat starea de urgență, dar, în același timp, România nu a uitat să declare acele măsuri de asistență, mai ales în domeniul sănătății pentru Republica Moldova, ceea ce denotă o atenție sporită față de ceea ce se întâmplă nu doar la frontiera estică a Uniunii Europene, dar denotă și o responsabilitate față de cetățenii români din Republica Moldova. În fond, mie mi se pare gestul României unul normal, unul sănătos în această perioadă de vremuri de COVID-19 și o atitudine estrem de responsabilă în ceea ce privește ceea ce se întâmplă dincolo de frontierele tale.”
Europa Liberă: Cât de credibilă poate fi această coaliție, ținând cont de faptul că PD-ul, care a acceptat să formeze această majoritate, a promis să îmbunătățească relația cu Occidentul, iar pe de altă parte, anume democrații sunt cunoscuți și dur criticați pentru faptul că ar fi compromis calea europeană?
În aceste condiții este normal să faci abstracție de cine este la Chișinău la guvernare ca să încerci să preântâmpini un risc precum este această pandemie.”
Angela Grămadă: „Dna Valentina, în aceste momente autoritățile române nu se mai uită la credibilitatea coaliției PDM-PSRM. Aici avem o problemă clară de securitate la frontieră, avem o problemă cu care se confruntă toată lumea și în aceste condiții este normal să faci abstracție de cine este la Chișinău la guvernare ca să încerci să preîntâmpini un risc precum este această pandemie.”
Europa Liberă: Vorbim despre această credibilitate nu doar peste Prut, dar și în raport cu partenerii occidentali.
Angela Grămadă: „Exact! Doar că declarația că ajutăm Republica Moldova, ajutăm cetățenii Republicii Moldova contează mult mai mult decât să dăm declarații politice în ceea ce privește conținutul acelui document care a fost semnat la Chișinău zilele trecute. Deci, credibilitatea în acest moment nu este discutată, pentru că toată lumea își dă foarte bine seama care este miza acestei coaliții.
Pentru PDM este de a rămâne în atenția publicului, de a rămâne în atenția potențialului electorat și de a încerca să scape de anumite dosare, de anumite anchete, pentru PSRM e nevoie de stabilitatea și aveau nevoie de acest parteneriat cu PDM, stabilitate astfel încât să rămână la guvernare, să poată să organizeze alegeri prezidențiale și să poată să gestioneze afaceri interne, așa cum s-au angajat nu neapărat în fața partenerilor europeni, dar și în fața altor parteneri mult mai la Est.”
Europa Liberă: Unii spun că totuși sarcina cea mai dificilă îi revine noului șef al diplomației de la Chișinău, pentru că anume dl Țulea ar trebui să știe cum să împace și Vestul, și Estul și cum e posibil să promovezi acea politică echilibrată pe care și-o dorește Igor Dodon, iar pe de altă parte, cum e posibil să convingi totuși partenerii din Occident că Republica Moldova fără asistența din Occident se pare că nu s-ar descurca?
Angela Grămadă: „Eu cred că candidatura dlui Țulea are un oarecare pragmatism în rândul Partidului Democrat și ei mizează pe contactele și legăturile pe care a reușit acesta să le stabilească în timpul mandatului său de ambasador în Ungaria, dar în același timp a colabora doar cu Ungaria sau de a colabora cu acele conexiuni pe care ți le poate pune la dispoziție acest parteneriat, inclusiv strategic, mai nou, dacă îl putem numi așa, pentru că a fost semnată acea declarație de parteneriat strategic dintre Republica Moldova și Ungaria zilele trecute, nu cred că poate să aducă o schimbare calitativă în ceea ce privește dialogul direct cu Bruxelles-ul, pentru că există foarte multe condiționări, există foarte multe probleme pe care le-a adunat PSRM în această perioadă și prioritățile vor fi altele, inclusiv în a discuta cu partenerii străini vor fi altele.
Pe de altă parte, eu am încercat să decriptez din discursul pe care l-a avut dl Pavel Filip atunci când a semnat acel document pentru crearea coaliției dintre PSRM și PDM. El a spus foarte clar că mandatul noului șef al diplomației va avea drept prioritate îmbunătățirea dialogului cu vecinii. Și aici vecini eu îi văd pe România și Ucraina, or nici la București și nici la Kiev nu există o încredere nu doar față de PSRM, acum există o mare neîncredere în ceea ce privește PDM-ul. Faptul că Pavel Filip a încercat să vină anterior la București, a încercat să stabilească anumite conexiuni, contacte cu parteneri politici de aici, de la București, nu i-a adus foarte multe succese, nu a schimbat cu nimic atitudinea Bucureștiului față de Republica Moldova. Și asta se vede inclusiv din acel comunicat transmis de către Ministerul Afacerilor Externe al României, după evoluțiile politice din Republica Moldova, scrie foarte clar: „România rămâne la poziția pe care a susținut-o președintele Klaus Iohannis la data de 12 noiembrie 2019, atunci când a fost învestit noul Cabinet de miniștri, condus de Ion Chicu”.
Deci, privim cu atenție, privim cu îngrijorare și atragem atenția autorităților din Republica Moldova că și-au asumat anumite obligații, că aceste obligații sunt înscrise în documente extrem de importante pentru parcursul european al Republicii Moldova și dacă ele nu vor fi îndeplinite, atunci vom condiționa orice asistență financiară pe care o vom acorda statului Republica Moldova și ne vom orienta într-adevăr pe acele proiecte și acele inițiative pe care le putem dezvolta la nivel local cu autoritățile locale sau direct cu cetățenii din Republica Moldova.
Da, se pot modifica atitudinea și discursul în vremuri complicate precum sunt acestea în care trăim acum, dar asta nu înseamnă neapărat că se acordă încredere noii coaliții pe care o avem la Chișinău, noului guvern, chiar dacă a fost ușor modificată componența acestuia.”
Europa Liberă: Dar această oficializare a cooperării politice PSRM și PDM ar fi pe placul, în interesul Kremlinului? Mulți își pun această întrebare și caută răspuns, mai cu seamă se întreabă dacă PD-ul își va schimba macazul, pentru că Partidul Democrat pe timpul lui Plahotniuc a fost cea mai antirusească formațiune de la Chișinău.
Angela Grămadă: „Eu înțeleg că acum persoana care decide foarte multe lucruri în cadrul Partidului Democrat din Republica Moldova mizează pe consens și pe capacitatea de a împăca cumva Estul și Vestul în Republica Moldova și de a asigura acea politică externă echilibrată. Totuși, părerea mea este că această coaliție nu s-a făcut neapărat pentru a fi pe plac Moscovei sau pentru a fi pe plac Federației Ruse, ci mai degrabă a fost o decizie locală, luată de către conducerea PSRM. Și aici când vorbesc despre conducere, vorbesc despre președintele Igor Dodon, pentru a-și asigura stabilitatea politică internă de care avea nevoie, iar pe de altă parte, PDM-ul avea nevoie de a-și asigura stabilitatea prezenței politice, adică de a nu dispărea ca formațiune politică, de a nu dispărea ca entitate capabilă să atragă în jurul său capital politic pentru următoarele scrutine electorale. Și dacă vedeți, inclusiv dezbaterile pe starea de urgență se duc în jurul acelui articol 4 din legea cu privire la starea de urgență, dacă pot să fie organizate scrutine electorale sau nu pot fi organizate scrutine electorale în vremuri de stări de urgență în Republica Moldova. Deci a fost o decizie internă, pentru ca acești actori politici să își asigure ei stabilitatea, să își asigure ei continuitate în actul guvernamental.”
Europa Liberă: Deci, cele două formațiuni – PSRM și PDM –, cel mai probabil, așa cum lăsați să se înțeleagă și Dvs., vor merge împreună până la alegerile prezidențiale și că această guvernare socialisto-democrată ar trebui să depună eforturi mari pentru a deveni credibilă atât pe interior, cât și pe exterior?
Angela Grămadă: „Miza a fost una internă, dar sub un pretext extrem de frumos, care are un mesaj de responsabilitate pe care puțini îl cred, în același timp. Și e normal să-l creadă atât de puțini oameni, responsabilitate față de cetățeni, responsabilitate față de ceea ce înseamnă securitate civilă și ceea ce înseamnă securitate, în general, securitate națională a Republicii Moldova în acest moment. Cu Transnistria în starea în care este, și mă refer aici la lipsa de control a autorităților din Republica Moldova, de la Chișinău asupra răspândirii COVID-19 pe teritoriul transnistrean, cu ceea ce se întâmplă după alegerile de la Hâncești, cu ceea ce se întâmplă în diferite raioane ale Republicii Moldova, acolo unde deja au fost identificate cazuri de răspândire la nivel local. Este un pretext extrem de rău de a fi folosit pentru a-ți atinge scopuri politice, dar cu asta ne von confrunta în perioada imediat următoare: cu discursuri în care se proclamă responsabilitatea față de cetățeni, dar cu obiectiv de a atinge interese politice.”
