Europa Liberă: Alegerile prezidențiale din Republica Moldova practic au intrat în linie dreaptă odată cu debutul oficial al campaniei electorale începute pe 2 octombrie. Iată în cursă vor fi opt candidați și cel care va câștiga va avea un mandat de șef al statului cu durata de patru ani. Ce ne puteți spune despre cei care au reușit să se înscrie în această cursă prezidențială?
Angela Grămadă: „Majoritatea dintre ei sunt cunoscuți publicului din Republica Moldova, adică nu vor veni prima dată în fața cetățenilor să le ceară susținerea pentru câștigarea cursei electorale. Mulți dintre ei au probleme în sensul de credibilitate în fața alegătorilor, pentru că au fost implicați în guverne anterioare, au fost la pupitrul anumitor instituții publice și s-au descurcat mai mult sau mai puțin bine în aceste funcții. Unii dintre ei chiar au dosare penale intentate pe numele lor, ceea ce aduce așa, o umbră asupra campaniei electorale pe care ei o promovează, chiar dacă vin să susțină în fața publicului că totuși credibilitatea lor este de necontestat, că acele dosare sunt falsificate și că probele nu sunt concludente și importante pentru dosarele în care au fost implicați.
Unul dintre ei a trecut de la o formațiune politică la alta, ceea ce iarăși pe mine ca alegător mă duce cu gândul la traseism politic; nu pot să exclud această opțiune, atunci când fac o alegere sau când iau o decizie cui dau votul meu, cui ofer încrederea și suveranitatea mea și mulți dintre ei au făcut foarte multe promisiuni în campaniile electorale anterioare, dar pe care nu și le-au onorat, chiar și după obținerea unei victorii în fața concurenților electorali. Și aici mă refer chiar la Igor Dodon care în prezent este șeful statului.”
Europa Liberă: Dar cum vi se pare repartizarea lor pe eșichierul politic de centru, de centru-dreapta, de stânga, de centru-stânga? Și dacă e să credem sondajelor, totuși cetățeanul își va da votul pentru politicianul cu viziuni pro-ruse, pentru politicianul cu viziuni pro-unioniste, pentru cel cu viziuni pro-occidentale?
Angela Grămadă: „Din ce am văzut eu din numele celor opt candidați pentru această cursă electorală, totuși este puțin mai aglomerat pe eșichierul de dreapta, pentru că acolo regăsim practic cinci dintre candidați, restul sunt pe eșichierul de stânga, mai puțin pe centru, acolo unde, practic, nu avem niciun candidat care să facă o concurență electorală evidentă celorlalți angajați în această campanie electorală pentru alegerile prezidențiale. Majoritatea dintre ei încearcă să ne sugereze că nu vor apela prea mult la acest discurs pro-Occident sau pro-Est, adică nu vor face această separare a alegătorilor între cei care au aspirații pro-europene și cei care au aspirații pro-răsăritene.”
Europa Liberă: Și chiar pot ei să câștige mandatul, făcând abstracție de votul geopolitic și, în general, de geopolitică?
Angela Grămadă: „Problema e că eu nu cred că ei nu vor include aceste obiective în campania lor electorală. Până la urmă vorbim despre o alegere a șefului statului, o persoană care are în atribuțiile sale formularea obiectivelor și intereselor naționale de politică externă. Deci nu poți să faci abstracție în platforma electorală, în obiectivele electorale pe care le urmărești să formulezi inclusiv mesaje geopolitice, deși prioritatea în acest moment ar trebui să fie pentru toți transformarea internă a Republicii Moldova, în sensul că este nevoie de acțiuni concrete, un plan de redresare a economiei, politici sociale, exact măsurile de care au nevoie locuitorii din Republica Moldova, dar asta nu înseamnă că votul geopolitic nu va fi prezent în această campanie electorală și va fi exclus cu desăvârșire.
Mai mult de atât, vedem că aceste mesaje pe care ei le includ în platformele electorale se referă inclusiv la acorduri pe care Republica Moldova și le-a asumat și aici mă refer și la Acordul de Asociere la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, pe care unii încearcă să îl promoveze și să susțină cu fermitate că vor contribui la onorarea acestor angajamente, iar alții spun că probabil nu sunt în avantajul Republicii Moldova anumite capitole din acest acord și va trebui să revenim poate în viitorul apropiat la conținutul prevederilor.”
Europa Liberă: Cetățenii Republicii Moldova deseori amintesc că sunt dezamăgiți, că în aproape 30 de ani se fac promisiuni deocheate de cei care râvnesc să obțină un mandat. Dacă lumea este dezamăgită, credeți că de această dată pretendenții la fotoliul de președinte au ținut cont că nu trebuie să exagereze în aceste promisiuni, să țină cont și de atribuțiile pe care le au conform Constituției și care le permit anumite lucruri să facă?
Angela Grămadă: „Dacă e să ne uităm pe discursurile pe care le-au avut o parte dintre ei în acele întâlniri publice pentru a-și lansa candidatura în cursa electorală, observăm că nu au omis să facă aceste promisiuni, dimpotrivă, ele chiar au fost foarte mari ca și număr, nu numai ca și ambiție stabilită pentru următorii patru ani. Politicienii sunt cei care formulează obiective și promisiuni, alegătorul are misiunea de a discerne între aceste obiective și promisiuni, de a face o alegere corectă pentru următoarea perioadă electorală, adică pentru următorii patru ani. Și o parte, și cealaltă nu este scutită de responsabilitate; unul trebuie să pună conținut, altul trebuie să pună discernământ în votul pe care îl oferă. Este greu pentru a doua parte să discearnă, pentru că acele promisiuni sunt practic egale, dacă ne uităm și revenim la același eșichier de dreapta-stânga în sensul că acei candidați pro-europeni de dreapta formulează obiective de aderare la Uniunea Europeană, bine, în acest moment nu poate fi vorba despre aderare, este vorba despre apropiere, dar obiectivul final fiind acel al aderării.
După aceea avem menționate lupta împotriva corupției, reforma sistemului judecătoresc, avem menționate foarte multe promisiuni cu caracter social-economic, iar pe eșichierul de stânga avem foarte multe promisiuni de o relație mai bună cu Federația Rusă, de o avansare și o aprofundare a parteneriatului strategic cu această țară și aderarea la o formație de cooperare regională economică în partea răsăriteană. Și aici avem în vedere Uniunea Economică Euroasiatică, dar mai puține promisiuni care să se refere la partea de reformă concretă și reformă structurală. Sunt foarte multe promisiuni care nu au fundament logic în sensul că nouă nu ni se explică care vor fi și resursele de care dispun acești candidați pentru a-și duce la bun sfârșit promisiunile, pentru a-și onora obligațiile în fața alegătorilor.
Aici noi trebuie să formulăm întrebările către acești candidați, să fim nu doar responsabili cu votul nostru, dar să cerem într-adevăr noi, să avem într-adevăr pretenții foarte mari de la acești candidați, astfel încât ei într-un final să reușească să înțeleagă că s-a schimbat și alegătorul, nu s-a schimbat doar numărul de concurenți electorali care au o șansă mai mare sau mai mică să acceadă în turul doi.”
Europa Liberă: Problema pandemiei de COVID-19 și ameliorarea situației în domeniul sanitar ar trebui să se regăsească în prioritățile celui care vrea să ajungă în fruntea Republicii Moldova?
Angela Grămadă: „Cu siguranță trebuie să se regăsească, pentru că noi nici nu am ieșit bine din primul val și deja ne îndreptăm spre un al doilea val mult mai dramatic decât primul, cu un impact asupra economiei care abia urmează să fie evidențiat în lunile următoare și tot acest val de pandemie sau această criză va necesita, la rândul său, un plan de redresare a economiei naționale. Deci, da, trebuie să fie introdus în obiectivele platformelor electorale și să devină parte, dacă nu definitorie, cel puțin mai mult de 50 la sută din această campanie electorală trebuie să vină cu soluții pentru ceea ce urmează să se întâmple în Republica Moldova, chiar dacă în atribuțiile șefului statului nu intră gestionarea afacerilor interne în sensul că gestionarea resurselor administrative și a politicilor publice care urmează să fie adoptate și implementate.”
Europa Liberă: Pentru statele vecine – România și Ucraina – contează cine va ajunge să fie următorul președinte al Republicii Moldova?
Angela Grămadă: „Cu siguranță că este un lucru foarte important și spun asta nu doar din raționamente de a avea un parteneriat stabil cu autoritățile de la Chișinău, vorbim foarte mult despre securitatea regională, unde România este situată la frontiera Uniunii Europene și are obligațiile de a contribui la siguranța acestor frontiere, la o mai bună interacțiune între beneficiari de politici europene și nu numai, adică locuitori din Republica Moldova și locuitori din România prin încurajarea acelor schimburi economice în apropierea frontierei; vorbim despre securitate și siguranță națională, adică dacă se extinde criza în Republica Moldova, cea generată de pandemie și nu pot autoritățile de la Chișinău să gestioneze această criză, atunci responsabilitatea se transferă parțial și la autoritățile române în sensul că vor trebui să fie mult mai atente ca să evite o extindere pe teritoriul României prin Republica Moldova, adică acea transmisiune comunitară a infecției.
Pe de altă parte, vorbind despre Ucraina, vorbim despre conflictul din estul țării și vorbim despre amenințările pe care le văd autoritățile de la Kiev prin Republica Moldova, cele care sunt condiționate de Transnistria și de modul în care este soluționat conflictul transnistrean.”
Europa Liberă: Se mai zice că ar conta foarte mult persoana, numele politicianului care vrea să ajungă la cârma țării, dar e bine să aibă și o echipă formată din profesioniști, din oameni cunoscuți. Deocamdată doar Andrei Năstase a anunțat că un potențial candidat pentru funcția de premier ar putea să fie din partea Platformei Demnitate și Adevăr Alexandru Slusari. Prinde acest lucru la cetățeni?
Angela Grămadă: „Și da, și nu, pentru că încă mai contează destul de mult ca liderul să fie cel care să decidă și să-și asume responsabilitatea pentru acele decizii, dar publicul, cum am spus, trebuie să fie educat, în sensul că trebuie să i se ofere alternative și opțiuni inclusiv prin platformele electorale, inclusiv prin strategii electorale, modul în care se susține o anumită campanie electorală.
Și faptul că un candidat sau altul spune cu cine va face echipă poate să fie un plus. Dl Slusari a fost o persoană la vedere în toată această perioadă, venind cu foarte multe soluții apropiate alegătorului, în sensul că acesta a fost foarte activ, a fost foarte receptiv la problemele care au fost evidențiate de către locuitorii din Republica Moldova și cu care au încercat să ajungă la guvernare, inclusiv la șeful statului.
Nu cred că ceilalți nu vor fi înconjurați de oameni care să le susțină foarte-foarte mult candidatura, chiar dacă nu se vorbește, în acest moment, despre o anumită funcție pe care o vor obține. Afilierea cu un anumit candidat sau altul sau înconjurarea acestui candidat de către persoane public recunoscute, cu expertiză, cu o credibilitate nu face altceva decât să întărească această candidatură și să arate că va exista o determinare și va fi înconjurată această persoană într-adevăr de oameni care pot să producă soluții.”
