Europa Liberă: Pentru duminică e preconizat al doilea tur al alegerilor prezidențiale din R. Moldova. Se vor duela doi candidați, unul cu viziuni proeuropene și altul cu viziuni proruse. Chiar credeți că geopolitica e pusă la bătaie și în cadrul acestor alegeri?
Anneli Ute Gabanyi: „De fapt, cred că aceasta este miza cea mare, dar nu sunt sigură dacă alegătorii percep astfel miza alegerilor. Din depărtare, așa mi se pare, că ei au multe alte probleme care îi dor, care îi preocupă și care ar putea, până la urmă, să ducă la decizia lor. Însă, de fapt, și acest lucru s-a văzut – cel puțin la Moscova, dacă nu și la Bruxelles și la Washington – miza este într-adevăr, geopolitică.”
Europa Liberă: Kremlinul acuza SUA că ar provoca o revoluție portocalie în R. Moldova, în cazul în care dl Dodon va câștiga al doilea mandat de președinte. Declarația a făcut-o șeful serviciului de informații externe al Rusiei, dl Narîșkin. Cum ar trebui de înțeles acest mesaj venit de la Moscova?
Anneli Ute Gabanyi: „Bineînțeles că aceste revoluții portocalii sau rozalii, sau de alte culori, sunt spectrul care bântuie la Moscova. Dar, în acest caz, cred că este un fel de teorie a conspirației, care este lansată de Moscova într-un scop foarte precis, știind că aceste instituții, mai mult sau mai puțin secrete, ale Rusiei, își au agențiile – sau agenturile, cum se spunea pe vremea răposatului Ceaușescu – chiar la Chișinău. Dar, indiferent unde se află, este clar că aceasta este teama cea mare.
Pe de altă parte, și opoziția, care vorbea și înainte de turul întâi de posibilitatea ca alegerile să fie fraudate sau, în orice caz, falsificate. Aceste două povești, ca să spun, se întâlnesc undeva, pentru că, într-adevăr, dacă s-ar întâmpla în turul doi ca cineva să perceapă, de exemplu, dacă autobuzele ar căra prea mulți transnistreni la vot, sau în alte situații, s-ar putea să fie nemulțumiți la Chișinău. Dar nu cred nici într-un caz că cineva din Occident, mai ales în momentul actual, unde oamenii, politicienii din Vest au alte probleme, ar fi interesat de a provoca ceva la Chișinău. Însă arată frica, într-adevăr, la Kremlin, pentru o astfel de evoluție.
În cazul în care, într-adevăr, Maia Sandu ar câștiga – precis, Kremlinul și-ar pierde un jucător, un pion, un aliat, indiferent cum am vrea să-l numim pe dl Dodon. Într-o țară de o foarte mare importanță geopolitică, și acest lucru îl susțin de 30 de ani și nu mă satur să-l tot repet.”
Europa Liberă: Există această îngrijorare, că prezența alegătorilor din stânga Nistrului ar putea să ducă inclusiv, până la ceea ce ar putea să numească, observatorii, fraudarea alegerilor în R. Moldova. Ce părere aveți despre cei din stânga Nistrului, care vot și care pot să participe la aceste alegeri?
Anneli Ute Gabanyi: „Eu îmi amintesc că am fost observator, și anume pe termen lung, la Chișinău, la alegerile din 1994. Și, cu această ocazie, vice-șeful delegației OSCE, un olandez, m-a condus cu mașina lui personală până în Transnistria și acolo m-am întâlnit cu reprezentanți ai unor partide democratice sau, în orice caz, cu înclinații democratice, din Transnistria, care atunci doreau foarte mult să nu piardă legătura cu procesul democratic, sau de democratizare, din R. Moldova.”
Europa Liberă: Au trecut 26 de ani de atunci, dna Gabanyi.
Anneli Ute Gabanyi: „Exact. Și am impresia că în momentul de față și alți observatori au ajuns la această concluzie: astfel de persoane nu prea se mai găsesc în Transnistria. Deci, putem concluziona și după felul în care ei au acționat la alegerile din 2016: cei care vor fi duși cu autobuzele la vot, și, eventual, și atrași de niște eventuale cadouri electorale, acești oameni vor fi, în marea lor majoritate, aderenți ai lui Dodon, președintele în exercițiu.”
Europa Liberă: Igor Dodon declara pentru o agenție rusă, pentru ITAR-TASS, că în cazul alegerii sale pentru al doilea mandat, se va concentra pe soluționarea problemei transnistrene. El zice că, de dragul soluționării problemei transnistrene, merită să continue lupta pentru un al doilea mandat. Să se fi copt premisele pentru această reglementare transnistreană?
Anneli Ute Gabanyi: „Să ne ferească bunul Dumnezeu de o reglementare transnistreană a la Dodon. Alegătorii care s-ar lăsa, eventual, atrași de acest mesaj, ar trebui să se uite la tot ce a spus și a făcut președintele Dodon în trecut, în această privință. În primul rând, hai să încep cu ultimul lucru: a-l numi pe dl Krasnoselski președinte al Transnistriei, asta înseamnă că el recunoaște, implicit, statalitatea Transnistriei. Și acest lucru, recunoașterea statalității, și discuția cu acest președinte sau oricine ar fi șeful statului separatist nerecunoscut internațional, înseamnă că este o transgresare a liniei roșii, pe care până acuma, toți conducătorii R. Moldova au respectat-o.
Nu vă mai spun că el este de acord cu procesul 5+2 al OSCE, în ceea ce privește reglementarea, el salută prezența forțelor pacificatoare, care am văzut acuma că astfel de forțe intră și în Karabakh. Deci, cum spuneam, să ne ferească bunul Dumnezeu de o asemenea reglementare. Din fericire, parlamentul Moldovei a creat o reglementare care nu face posibilă o astfel de măsură și o astfel de politică, decât dacă și la alegerile parlamentare, în viitor, se va crea o majoritate, care ar renunța la aceste prevederi parlamentare.”
Europa Liberă: Sunteți o bună cunoscătoare a dosarului transnistrean. Dacă Maia Sandu devine învingătoarea acestui scrutin prezidențial, atunci ce atitudine ar trebui să ia dânsa pentru a soluționa problema transnistreană?
Anneli Ute Gabanyi: „Maia Sandu ar trebui să adopte politica pe care o serie de politicieni înaintea lui Dodon, și președinți, și miniștri de externe au adoptat-o. Să nu cadă în anumite capcane. Și problema este că și Occidentul întinde astfel de capcane, câteodată, cu cea mai bună intenție, presupusă: capcana federalismului, nu-i așa? Și această capcană trebuie evitată. De asemenea, trebuie evitată capcana posibilității ca Transnistria să aibă un drept de a controla și de a dirija politica externă, mai ales, și de securitate a R. Moldova. Deci, Maia Sandu are undeva o sarcină grea și, eventual, și nemulțumitoare pentru Occident. Pentru că Dodon a observat foarte bine că sunt funcționari administrativi sau politici ai UE (sau și ai unor state din Occident), care ar dori ca această problemă să se închidă. Totuși, dacă se va pacifica, momentan, se va putea pacifica numai cu niște concesii făcute atât Transnistriei, respectiv, celor care îi manevrează pe transnistreni, Rusiei, care ar fi o catastrofă pentru R. Moldova. Deci, are o sarcină grea.”
Europa Liberă: Și pentru că președintele R. Moldova, într-un stat unde forma de guvernământ rămâne cea parlamentară, are puține atribuții, dar e în vizorul său vectorul politicii externe, să vă întreb: cum s-ar clădi relația R.Moldova cu Federația Rusă, dacă Maia Sandu ajunge președinte?
Anneli Ute Gabanyi: „Ea este deșteaptă și nu va încerca să caute motive de confruntare cu Rusia. Rusia este totuși un vecin mare și nu poate fi atacată frontal, din niciun punct de vedere. Pe de altă parte, însă, ar trebui să caute să diminueze influența Rusiei, și aici cred că problema se pune, de exemplu, problema media.
Noi știm, din lectura și studiul clasicilor științelor politice, că există nu doar hard power, adică putere tare, ci și soft power, adică puterea moale. Și această soft power, în R. Moldova, este destul de puternică, dacă ne uităm numai la televiziuni. Și aici ar trebui să se găsească o posibilitate pentru a exersa o influență asupra populației și în ceea ce privește modurile de gândire și modurile de privire a realității. De exemplu, modelul economic și modelul civic, societal, adoptat atât în Rusia, cât și în țările în care dominația rusă este încă proeminentă, este unul falit. E
u nu spun că modelul occidental este sută la sută pozitiv, dar prezintă totuși posibilitățile cele mai bune pentru dezvoltarea atât a unor țări, cât și a unor persoane. Problema R. Moldova este de asemenea, cred, și aicea nu știu ce rezolvare s-ar putea găsi, este o țară care a fost părăsită de o bună parte din elitele sale, și prin intermediul posibilităților ca cetățenii moldoveni să obțină pașapoarte românești și, prin aceste pașapoarte, de fapt, să ajungă în Occident. Sigur că s-a văzut, de altfel, influența și importanța votului pe care reprezentanții diasporei moldovenești le-au avut în primul tur de scrutin.
Problema este că acuma, în timpul celui de-al doilea tur de scrutin, condițiile de izolare și, în general, condițiile de a se mișca în mai multe țări, hai să vorbim de Spania, Franța, Spania, dar și Germania, a scăzut. Aici văd o oarecare problemă.
De asemenea, România, după umila mea părere, ar trebui să-și facă simțită influența și impactul și în acest domeniu, cum spuneam, cultural, media etc. Nu se poate ca acești cetățeni care s-au hotărât să rămână în R. Moldova, și-i admir pentru tenacitate și curaj, acești cetățeni trebuie să primească mai mult sprijin și în ceea ce privește optimismul, speranța într-un viitor. Și, din păcate, nici UE, prin politica ei vizavi de R. Moldova, nu a contribuit la menținerea speranței în luminița de la capătul tunelului.”
Europa Liberă: Și cum s-ar dezvolta relația R. Moldova cu Occidentul, dacă Igor Dodon mai câștigă un mandat?
Anneli Ute Gabanyi: „Problema este că R.Moldova, de multă vreme, este o țară care nu se bucură de încrederea și de stima Occidentului. Există analize care arată, de exemplu, analizând și ajutoarele pe care le primește Moldova, în comparație cu ajutoarele pe care le primește Georgia și Ucraina, că aceste țări au mult mai puține precondiții politice și sectoriale în ce privește primirea granturilor și a împrumuturilor, decât celelalte două țări. Și nu cred că elitele din cele două țări sau situația politică, situația societală este atît superioară în comparație cu cea din R. Moldova. Deci, încrederea. și dacă Maia Sandu, care are și încrederea și virtuțile unui tehnoctat și acest lucru cred că ar putea să fie foarte benefic în relație cu Occidentul. Aceste lucruri ar trebui să le înțeleagă cetățenii R. Moldova. Investind-o pe Maia Sandu cu încrederea lor, ei, într-un fel, ar putea să gireze o încredere mai mare în țara lor, chiar în societatea lor. Se știe de multă vreme că factorul încredere este un factor, de asemenea, sănătos, în ceea ce privește relațiile unei țări cu exteriorul diplomatic și politic.”
