La Chişinău a sosit astăzi într-o vizită de două zile preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan. Fiind la prima sa vizită în mica Republică Moldova, Erdogan a inaugurat, alături de gazda sa, preşedintele Igor Dodon, clădirea preşedinţiei moldovene la renovarea căreia Turcia a pus umărul; şi-a pus semnătura pe un acord de parteneriat strategic între cele două state, s-a întâlnit cu premierul Pavel Filip, dar a fost nevoit să audă şi critici. Acestea au venit din partea opoziţiei moldovene, care îi reproşează preşedintelui turc că „a cumpărat” cu banii oferiţi pentru reparaţia preşedinţiei acordul autorităţilor moldovene de a-i deporta, cu încălcarea tuturor normelor, în Turcia pe cei şapte profesori din reţeaua de licee Orizont.
Opoziţia politică de la Chişinău, precum şi o parte a societăţii civile, au avut grijă ca părerea lor extrem de critică referitoare la extrădarea în Turcia, luna trecută, a profesorilor de la „Orizont” să nu rămână în umbra fastului primirii la Chişinău a preşedintelui Erdogan.
Un grup de 20 de ONG-uri în frunte cu Centrul de Resurse Juridice au difuzat astăzi un document în care constată că nu cred că dascălii ar fi fost cu adevărat periculoşi, ci mai degrabă că sunt victime ale unor „interese politice”, şi s-au adresat autorităţilor să-i ceară lui Erdogan să-i returneze în Republica Moldova.
La rândul ei, mişcarea de rezistenţă ACUM, ce reuneşte printre altele şi trei partide de opoziţie - PAS, DA şi PLDM - au mers să protesteze în faţa reprezentanţei diplomatice turceşti de la Chişinău. În cadrul acţiunii, membrii şi simpatizanţii acestor partide s-au declarat solidari cu expulzaţii şi familiile lor şi au vorbit despre renovarea Preşedinţiei şi lansarea Arenei Chişinău ca despre „un preţ” plătit de puterea moldoveană preşedintelui Erdogan în schimbul sprijinului financiar oferit pentru aceste proiecte.
„Dacă cineva crede că vizita de astăzi nu este legată de darea în exploatare a acestor edificii, se înşeală amarnic. Cum Plahotniuc şi Dodon se vor uita în ochii cetăţenilor ştiind că au vândut viaţa oamenilor pentru un pumn de bani?” a exclamat membrul PAS, Mihai Păpsoi.
„Noi putem să presupunem că este o mită plătită în urma unor înţelegeri între Dodon, Plahotniuc şi Erdogan. Ce va urma? Care vor fi beneficiile lui Plahotniuc în urma acestor înţelegeri obscure?”, s-a întrebat membrul DA, Alexandru Slusari.
Deloc impresionat de aceste critici, preşedintele Igor Dodon i-a mulţumit preşedintelui turc pentru suport la renovarea clădirii preşedinţiei, afirmând că aceasta a avut nevoie de renovare după „o tentativă de lovitură de stat” (având în vedere tulburările din aprilie 2009) şi a părut chiar să afişeze un gest de compătimire faţă de Erdogan pentru că ar fi trecut prin ceva similar:
„Prietenul nostru, preşedintelel Turciei, cu regret, a trecut prin ceva similar câţiva ani în urmă – tentativă de lovitură de stat. Şi vreau să-i mulţumesc pentru că atunci când m-am adresat pentru ajutor la restabilirea acestui edificiu, prietenul nostru a dat curs acestei iniţiative”, a spus Igor Dodon.
Recep Tayyip Erdogan n-a evitat nici el subiectul în conferinţa de presă comună cu preşedintele Dodon,aşteptată cu deosebit interes şi care a început mai târziu decât prevedea programul oficial:
„Nu înţeleg de ce există unele comentarii negative pe acest subiect. Acest proiect nu este altceva decât un semn al importanţei pe care o acordăm noi R. Moldova, un simbol al prieteniei poporului turc cu poporul Moldovei”, a spus el.
Dar nu s-a oprit aici, ci a continuat prin a-i descrie pe profesorii expulzaţi drept membri ai unei „organizaţii teroriste” care „îşi continuă activităţile şi în Moldova” şi „încearcă să se infiltreze între autorităţile R. Moldova” şi „să urmeze aceiaşi paşi” pe care i-ar fi făcut în Turcia. „Eu cred că un prieten trebuie să-i povestească prietenului ce a păţit, ca acesta să ştie cum să se ocrotească”, a mai spus liderul turc.
Şi Pavel Filip, care s-a întâlnit cu Erdogan după Dodon, i-a oferit liderului de la Ankara o primire extrem de călduroasă.
Sunt deja câţiva ani de când nu doar preşedintele Dodon, care, fiind neglijat de alţi lideri de state ar avea, după părerea analiştilor, un interes sporit pentru relaţii strînse cu Erdogan, dar şi Partidul Democrat de la guvernare dă semne de prietenie deosebite faţă de liderul turc. Cu el s-au întâlnit, pe rînd, toţi fruntaşii democraţi, începând cu Plahotniuc şi terminând cu speakerul Andrian Candu.
Moldova a semnat între timp cu Turcia şi un acord de liber schimb, iar investiţiile turceşti s-au înmulţit. Dar când, la început de septembrie, autorităţile i-au expulzat pe cei şapte profesori turci, suspectaţi de preşedintele Erdogan că ar fi susţinători ai mişcării predicatorului Fethullah Güllen ce ar fi fost implicată în puci, multă lume la Chişinău a spus că acest este preţul plătit pentru această prietenie.
Cu prilejul sosirii, astăzi, a liderului turc la Chişinău, opoziţia a mai reproşat ceva puterii, anume că relaţiile internaţionale ale R. Moldova se degradează pe zi ce trece.
„De la vizite precum am avut anterior – Merkel [cancelara Germaniei], Biden [fostul vicce-preşedinte american, Joe Biden], Hahn [comisarul european pentru negocieri de extindere și bună vecinătate, Johannes Hahn] - acum avem parte doar de atenţia unor dictatori – Erdogan, Lukaşenka. Sunt lucruri triste. Dictator la dictator trage”, a declarat astăzi în timpul protestului de la ambasada turcă vice-preşedintele PAS, Igor Grosu.
Puterea pare să se apere în faţa unor astfel de critici cu argumentul că să afişezi o astfel de abordare faţă de liderul unui stat membru al NATO ar fi total nepotrivit. Solicitat de noi, analistul Corneliu Ciurea ne-a explicat de ce nu ar sta în picioare un astfel de reproş al opoziţiei:
„Este un preşedinte respectat în regiune. A trecut prin o perioadă grea legată de tentativa de lovitură de stat şi pot fi înţelese acele acţiuni care se întreprind în ţara lui. Dar să nu uităm că Turcia e membru NATO care are anumite standarde faţă de calitatea regimurilor politice. Încercare de a diminua din importanţa vizitei şi a lua în derâdere alte state decât cele occidentale mi se pare incorectă. Sub nici o formă nu trebuie să desconsiderăm relaţia cu Turcia, care, deşi nu e parte din UE, oferă căi alternative de dezvoltare, chiar dacă modernizarea R. Moldova trebuie să se producă în stil european.”
Vizita liderului de la Ankara, care va continua mâine cu inaugurarea unei grădiniţe, a altor două obiective sociale şi un discurs public la Comrat, în Autonomia sudică populată masiv şi de etnici turci şi care s-a bucurat de-a lungul anilor de un suport constant din partea Turciei, este însoţită de măsuri extreme de securitate. Unii le-au criticat, spunând că-s excesive, în timp ce autorităţile s-au apărat afirmând că acţionează ca de obicei şi cerând locuitorilor urbei un pic de îngăduinţă şi răbdare.
