Liderul Partidului Democrat de guvernământ, Vlad Plahotniuc, a lăsat să se înţeleagă deja de câteva ori că, dacă şi există ceva ce îl face să nu ia deocamdată în calcul o procedură de impeachment pentru Igor Dodon, asta ar fi teama de a nu-i creşte popularitatea victimizându-l.
Încă într-un interviu din mai, luna celor mai recente cercetări sociologice ce surprindeau un rating în ascensiune atât pentru formaţiunea socialistă din Parlament, cât şi preşedintele Dodon, Plahotniuc califica multe din acţiunile preşedintelui ca fiind contrare Constituţiei. Dar, sugera tot atunci liderul democrat, o criză politică majoră nu ar fi făcut decât să-l întărească pe Dodon.
Fruntaşul democrat care controlează întreaga majoritate şi-a repetat aceste gânduri şi într-un interviu mai recent, de acum patru zile, când a spus că orice încercare de suspendare prin referendum a şefului statului trebuie bine cântărită, ca să nu facă mai mult bine decât rău oponentului său. Majoritatea va răspunde însă cu fermitate la toate acţiunile preşedintelui, mai promitea liderul democrat.
Au urmat, mai întâi, refuzul spicherului Candu și premierului Pavel Filip de a merge la recepția oferită de Dodon cu ocazia Zilei Independenței, apoi boicotul celor doi a ședinței de astăzi a Consiliului Suprem de Securitate convocat de Dodon.
Vorbind într-o conferinţă la încheierea unei şedinţe de lucru a Partidului democrat, Andrian Candu a spus că Dodon ar fi trecut subiecte pe ordinea de zi a CSS care îi depășesc atribuțiile.
„Unul din aceste subiecte ține de decizia Guvernului de a-l declara pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin ca persona non-grata”, a spus Candu, adăugând că partidul său consideră subiectul „încheiat”.
Emisarul special al Kremlinului în chestiunea transnistreană, Dmitri Rogozin, a fost declarat indezirabil de către executivul R. Moldova la începutul lunii august, după o emisiune de televiziune în care potrivit guvernanților de la Chișinău a jignit poporul și autoritățile moldovene.
Igor Dodon avansase subiectul pe agenda discuţiilor din CSS, dar s-a văzut nevoit să anuleze şedinţa, nu înainte de a ameninţa cu excluderea celor doi, a premierului şi speakerului, din CSS.
Igor Dodon a mai spus că nu avea de gând să ceară sau să impună reconsiderarea deciziei de guvern privitoare la Rogozin, ci doar să afle detalii despre rațiunile ei.
Preşedintele a repetat că sancționarea lui Rogozin s-ar fi bazat pe o reacție impulsivă din partea democraților moldoveni.
„Noi suntem stat, nu babe!”, a spus Dodon, sugerând că gestul față de Rogozin, bazat pe „supărare”, ar avea efecte negative pentru R. Moldova.
Pe de altă parte, partide de opoziţie, ca PAS condus de Maia Sandu, îl acuză pe preşedintele Dodon „de trădare” şi cer sancţionarea acestuia pentru faptul că ar fi „promotor” al intereselor ruseşti, nu ale celor moldovene, că ar utiliza finanţări obscure, ar submina relaţia Republicii Moldova cu vecinii, ar stimula separatismul găgăuz şi ar promova un model respins de către majoritatea cetăţenilor în soluţionarea conflictului transnistrean.
Anterior, şi fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, a declarat că Igor Dodon ar incita la separatism, lucru prin care a devenit demult incompatibil cu funcţia pe care o deţine.
Pe de altă parte, printre analişti este foarte răspândită ideea că de fapt, cei doi, Plahotniuc-Dodon, conduc în tandem astăzi R. Moldova, iar în spatele confruntării dintre preşedinte şi majoritatea dominată de democraţi nu ar fi decât o „şmecherie politică” şi o manipulare.
