Linkuri accesibilitate

„Ar putea fi o invitație la dialog”: expert militar ucrainean despre prăbușirea dronei militare americane


Su-27, avion de luptă al forțelor aeriene rusești în timpul unor manevre anunțate, peste Marea Baltică, 2020.
Su-27, avion de luptă al forțelor aeriene rusești în timpul unor manevre anunțate, peste Marea Baltică, 2020.

Ce ar putea explica manevrele agresive ale aviației ruse, care au dus la prăbușirea unei drone militare americane în Marea Neagră? Paradoxal, crede un expert militar ucrainean, ar putea fi o invitație la dialog.

„Dacă ar fi vrut să o distrugă, ar fi tras în ea. Dar rușii au adoptat o tactică mai cu mănuși”, declară expertul militar ucrainean Roman Svitan, colonel în rezervă al forțelor aeriene ucrainene, astăzi instructor de aviație.

Roman Svitan, colonel în rezervă al forțelor aeriene ucrainene (foto arhivă)
Roman Svitan, colonel în rezervă al forțelor aeriene ucrainene (foto arhivă)

Într-un interviu cu Current Time (canal de televiziune în limba rusă, proiect RFE/RL și VOA), Roman Svitan explică manevrele dar mai ales logica din spatele manevrelor celor două avioane de luptă rusești, SU-27, trimise să intercepteze drona militară americană MQ-9 Reaper deasupra Mării Negre, dronă pe care au avariat-o, forțând partea americană să o prăbușească.

„Interceptarea și distrugerea sunt două lucruri diferite”, explică Roman Svitan „În cazul unei interceptări, avioanele se apropie de dronă, iar operatorul dronei înțelege că poate exista pericolul unei coliziuni și pleacă. Scopul interceptării nu este de a distruge. (...)

O misiune de distrugere este clară – ținta poate fi distrusă prin foc direct sau, când vorbim de drone, „forțată într-o situație limită, în care fie se prăbușește, fie se autodistruge sau este distrusă.”

Pe 14 martie, crede Svitan, cele două avioane rusești SU-27, care au manevrat în jurul dronei americane de supraveghere, au încercat exact acest lucru: să forțeze distrugerea dronei, dar fără să o atace direct. „Și în acest moment, vorbim de un incident care este la limita unui atac direct”, spune expertul militar ucrainean. „În circumstanțe normale, un astfel de incident se rezolvă pe căi diplomatice: părțile vorbesc, clarifică circumstanțele, responsabilitățile care le revin. În caz de război, cum este acum, lucrurile sunt mai complicate”.

Misiunile de supraveghere a dronelor sunt în lanț neîntrerupt, mai spune Svitan, așa că sigur, la scurt timp, locul dronei căzute în mare a fost luată de alta. Ceea ce partea rusă „știe foarte bine”.

Explicația logică, în opinia lui Roman Svitan, ar fi că Rusia a provocat un incident la limita unui atac militar deschis cu Statele Unite tocmai pentru a forța, eventual, un dialog.

„Când rușii întreprind astfel de acțiuni, așteaptă reacția americană. După care ar putea urma anumite negocieri, dacă este nevoie de negocieri. Astfel de incidente sunt o invitație la dialog”, mai spune expertul militar ucrainean Roman Svitan, în interviul cu Current Time.

Ce s-a întâmplat

Marți dimineață, 14 martie, un avion de luptă rus s-a ciocnit cu o dronă americană de supraveghere MQ-9 Reaper deasupra Mării Negre, într-un incident calificat de armata americană drept un „act nesăbuit și neprofesionist al rușilor”. Drona a fost avariată și ghidată să se prăbușească în apele internaționale ale Mării Negre de forțele americane, variantă respinsă pentru moment de Moscova care susține că avionale sale de luptă nici nu au atins drona militară americană.

Generalul James Hecker, comandantul forțelor aeriene americane în Europa a precizat că în incident au fost implicate două avioane rusești Su-27 care au efectuat o „interceptare nesigură și neprofesionistă” a dronei americane, folosită de forțele aeriene pentru supraveghere și strângere de informații.

Incidente ruso-americane, la înaltă altitudine, nu sunt neobișnuite

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a declarat că drona nu reprezenta nicio amenințare și că opera în spațiul aerian internațional.

„Președintele [Joe Biden] a fost informat”, a mai spus Kirby.

Nu este neobișnuit ca avioanele rusești să intercepteze avioane și drone aparținând altor state, a precizat Kirby într-o discuție cu presa. „Incidente ruso-americane, la înaltă altitudine, nu sunt neobișnuite”.

A fost însă prima dată când o interceptare de acest gen a dus la prăbușirea unei drone americane în Marea Neagră, a precizat Kirby.

„Zburăm în mod constant peste acel spațiu aerian, de mai bine de un an și vom continua să o facem”, a adăugat Kirby.

Varianta Moscovei

Ministerul rus al Apărării a oferit o altă variantă, și anume că după ce avioanele de luptă au decolat pentru a identifica drona, aceasta a început să facă o serie de manevre bruște, a intrat în picaj necontrolat și s-a prăbușit în mare.

„Avioanele rusești nu au folosit armele de la bord, nu au intrat în contact cu drona neidentificată și s-au întors în siguranță la baza de unde decolaseră” , a spus ministerul rus al Apărării, în comunicatul publicat pe Telegram.

Drona zbura în apropierea Peninsulei Crimeea, îndreptându-se spre granița Federației Ruse, cu transponderul de identificare închis, mai declară ministerul Apărării de la Moscova, ceea ce contravine instrucțiunilor emise de Rusia pentru spațiul aerian care acoperă zona operațiunilor sale militare din Ucraina.

Baza dronei era în România (NYT)

Un purtător de cuvânt al Pentagonului, generalul Patrick Ryder, a declarat pe de altă parte că tot incidentul a fost filmat, iar dacă armata americană va decide că poate publica imaginile, acestea vor confirma varianta Statelor Unite.

Un înalt oficial militar american, citat de NYT, a declarat că drona americană a decolat de la baza sa din România, marți dimineață, pentru o misiune normală de recunoaștere, care durează între nouă și zece ore.

Dronele de tip „Reapers” pot transporta rachete Hellfire, dar cea implicată în incidentul de marți 14 martie nu era înarmată, a mai spus oficialul militar american. Totodată a precizat că efectua o misiune de recunoștere la aproximativ 120 de kilometri sud-vest de peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia, când cele două avioane rusești au interceptat-o.

Peskov: relațiile cu SUA „sunt într-o stare lamentabilă, dar suntem deschiși la dialog”

Statele Unite l-au convocat pe ambasadorul Rusiei să-i înmâneze o notă de protest în legătură cu incidentul care a dus la prăbușirea dronei deasupra Mării Negre.

„Suntem în contact direct cu rușii, la nivel înalt, pentru a le comunica obiecțiile noastre puternice față de această interceptare nesigură și neprofesionistă, care a provocat pierderea dronei americane ”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat, Ned Price reporterilor.

Ulterior, după discuția de la Departamentul de Stat ambasadorul Rusiei, Anatoli Antonov a declarat, citat de agenția de stat rusă RIA: „Suntem îngrijorați de activitatea inacceptabilă a armatei americane în imediata vecinătate a granițelor noastre” și a criticat din nou Statele Unite că furnizează informații Kiev-ului.

Miercuri la Moscova, Kremlinul a declarat că relațiile cu Statele Unite sunt într-o „stare lamentabilă” iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a ținut să remarce că nu a existat niciun contact la nivel înalt cu Washingtonul în legătură cu incidentul legat de pierderea dronei americane. Rusia nu va refuza niciodată un dialog constructiv, a mai spus Peskov.

Drona militară americană MQ-9 Reaper

  • Drona fără pilot MQ-9 Reaper face parte din dotarea de bază a armatei americane.
  • Este folosită atât pentru supraveghere, cât și pentru atacuri.
  • Poate atinge viteze de până la 440 km/oră.
  • Poate zbura la o altitudine de 15 km.
  • MQ-9 este echipată cu senzori vizuali și camere care le fac eficiente pentru supraveghere.
  • Drona este pilotată de la distanță de o echipă de piloți și operatori de senzori/ echipament de supraveghere.
  • Este concepută pentru misiuni îndelungate, care pot fi și de peste 30 de ore, potrivit producătorului General Atomics Aeronautical Systems, Inc.
  • MQ-9 Reaper poate lansa bombe și rachete, dar viteza sa mică și lipsa armelor de apărare o fac relativ ușor de doborât.
  • Este o versiune mai nouă și mai mare a dronei MQ-1 Predator, folosită de armata americană până în 2018.
  • Forțele aeriene americane au plătit până la 32 de milioane de dolari pentru o dronă Reaper.
  • Statele Unite au folosit drone Reaper în Afganistan, Irak și Siria.

(Sursă: NYT)

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG