Mai expiră un termen de depunere a candidaturilor la șefia Direcției Naționale Anticorupție din România. Dar candidații nu se înghesuie să-i ia locul campioanei anticorupție Laura Codruța Kovesi pe care președintele Klaus Iohannis a fost forțat să o demită, luna trecută.
Fotoliul de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție este incomod, fiindcă este extrem de expus. În plus, așteptările sunt mari, iar presiunile politice și mediatice n-au lipsit niciodată. Competiția redeschisă la începutul acestei luni a adunat doar patru candidați, după ce ministrul Justiției i-a respins anterior pe toți cei care aplicaseră în luna iulie, când s-a deschis prima data selecția. Procurorii au fost reticenți pentru că, dincolo de răspunderea uriașă, nu există criterii clare de selecție, cu toate că Raportul Comisiei Europene care evaluează starea justiției autohtone a cerut încă de acum un an și jumătate o procedură meritocratică de numire și revocare din funcție ai șefilor Parchetului General și ai Direcției Naționale Anticorupție.
Firește există câteva criterii pe care Ministerul Justiției le-a anunțat din timp, dar lucrurile nu sunt stabilite printr-o lege. Comisia Europeană ar fi vrut să convingă România să găsească soluții de lungă durată și bine precizate pentru selecția procurorilor șefi, în așa fel încât aceste funcții să nu mai poată fi negociate politic așa cum s-a întâmplat în 2013, când președintele de atunci Traian Băsescu și premierul Victor Ponta au decis numirea Codruței Kovesi în fruntea DNA prin discuții politice.
Ministrul Justiției, o persoană desemnată politic, este însă cel care decide în final cine va ocupa fotoliul de procuror șef anticorupție, ascunzându-se în spatele documentelor cerute de la candidați, cu privire la experiența lor și la proiectul de management pe care îl prezintă. O soluție depolitizată ar fi însemnat mutarea responsabilității selecției către Consiliul Superior al Magistraturii, instituția care garantează independența justiției în România, formată dintr-un corp reprezentativ de procurori și judecători.
Cei patru candidați înscriși sunt persoane cu experiență, care privesc în mod diferit așa numita reformă demarată în justiție de actuala majoritate guvernamentală PSD-ALDE. De pildă, Andrei Bordea de la DNA Constanța pare să aibă cele mai bune rezultate în anchetarea dosarelor de corupție, el a avut curaj să-i trimită în judecată cu dosare ample pe fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, și pe fostul președinte al Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu, două personaje protejate multă vreme de justiția locală.
De asemenea, Gabriela Scutea, o altă candidată și-a dovedit buna-credință, în februarie 2017, când guvernul a emis faimoasa Ordonanță de Urgență 13 prin care se impunea grațierea și un prag al abuzului în serviciu care l-ar fi scăpat pe liderul PSD, Liviu Dragnea, de dosarul angajărilor fictive. Datorită ei, guvernul a acceptat un termen de 10 zile pentru intrarea în vigoare a acestei ordonanțe, răstimp în care mișcările de stradă au obligat autoritățile să anuleze Ordonanța de Urgență 13.
Și-a mai depus candidatura, procuroarea Paula Tănase de la Parchetul Galați, o adeptă a modificărilor legilor Justiției, modificări atât de criticate de Comisia Europeană. În cursă mai este și procurorul militar Nicolae Lupulescu.
Unul dintre acești patru procurori îi va lua locul Codruței Kovesi care a fost revocată de Klaus Iohannis la cererea ministrului Justiției, pe baza unui raport subiectiv în care Kovesi era acuzată printre altele că a denigrat imaginea țării în interviuri acordate presei străine. Curtea Constituțională a decis că președintele trebuie să țină cont de acel raport.
Acum însă președintele este cel care va avea ultimul cuvânt, după ce ministrul Justiției va decide care este candidatul ideal, cu avizul consultativ al Consiliul Superior al Magistraturii. Klaus Iohannis poate respinge însă motivat oricare dintre propunerile ministrului și de aceea e posibil ca întreaga selecție să aibă loc pe baza unei strategii politice, care în final să aducă la vârful DNA o persoană agreată de liderii PSD-ALDE. Rezultatul selecției va fi anunțat pe 6 septembrie, dar procedura se încheie abia după ce Klaus Iohannis își impune punctul de vedere.
