Linkuri accesibilitate

Armenia caută să se apropie de UE. Rușii și azerii nu sunt încântați


Steagul Armeniei arborat în fața Comisiei Europene, Bruxelles, aprilie 2024
Steagul Armeniei arborat în fața Comisiei Europene, Bruxelles, aprilie 2024

Armenia nu ia în considerare substituirea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), dominată de Rusia, cu nimic altceva, dar își diversifică partenerii comerciali, a declarat ministrul economiei de la Erevan, Gevorg Papoian.

„Nu ne gândim deloc să înlocuim UEE cu orice altceva”, a spus Papoian la o conferință de presă luni, 13 ianuarie, fiind întrebat despre posibile evoluții legate de procesul apropierii țării de UE, potrivit agenției de stat Armenpress.

Schimbarea de ton și precizările oficialului armean au venit la numai câteva zile după ce guvernul de la Erevan și-a anunțat intenția de a începe negocieri de aderare cu Uniunea Europeană (UE).

„Agenda de aderare a Armeniei la UE este o agendă paralelă. Misiunea noastră este să stimulăm competitivitatea economiei. Nu contează dacă Armenia face parte din UE, din UEE sau din orice altceva. Economia noastră trebuie să își sporească competitivitatea și productivitatea noastră trebuie să crească”, a spus Papoian, citat de agenția rusă Interfax.

Ministrul armean al Economiei, Gevorg Papoyan, la conferința de presă din 13 ianuarie 2025, la Erevan.
Ministrul armean al Economiei, Gevorg Papoyan, la conferința de presă din 13 ianuarie 2025, la Erevan.

Pe 9 ianuarie, guvernul de la Erevan a avizat pozitiv un proiect de lege care prevede începerea negocierilor de aderare a țării la Uniunea Europeană. Totuși, premierul Nikol Pașinian a subliniat în ședința de joi a cabinetului că armenii nu ar trebui să se aștepte la o aderare rapidă la UE și că, oricum, admiterea ar urma să fie aprobată de cetățeni prin referendum.

În ultima perioadă, Erevanul a făcut eforturi pentru aprofundarea relațiilor sale cu Occidentul, în detrimentul legăturilor tradiționale cu Moscova, pe care a acuzat-o că nu a apărat-o de rivalul său mai vechi, Azerbaidjanul.

Republica Moldova face și ea parte din UEE, însă numai în calitate de observator, statut pe care l-a obținut în 2018, în urma eforturilor depuse de președintele de atunci, Igor Dodon. Alte țări cu statut de observator în UEE sunt Uzbekistan, Iran și Cuba. Din Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), lansată în 2015, fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan și Rusia. UEE este moștenitoarea Uniunii Eurasiatice, o altă organizație dominată de Moscova - cu aceleași țări-membre -, care a existat între anii 2001-2014. UEE are la bază „patru libertăți” (după modelul Uniunii Europene) – libertatea de circulație de mărfurilor, serviciilor, capitalului și forței de muncă -, precum și politici coordonate sau unitare economice.

În prezent, principalul partener comercial al Armeniei sunt Emiratele Arabe Unite, urmate de Rusia, China și UE.

Avertismentul Moscovei

Kremlinul a reacționat prompt la anunțul guvernului de la Erevan. Purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov, a afirmat că Armenia nu poate adera la UE, rămânând în același timp membră a Uniunii Economice Eurasiatice.

„Desigur, este dreptul suveran al Armeniei, dar ar trebui să se țină cont că a fi membru al UEE este avantajos”, a adăugat Peskov, citat de serviciul armean al Europei Libere.

Vicepremierul rus Aleksei Overciuk către armeni: „Noi vă dăm gaze mai ieftin”.
Vicepremierul rus Aleksei Overciuk către armeni: „Noi vă dăm gaze mai ieftin”.

La rândul său, vicepremierul rus Aleksei Overciuk a spus că decizia Erevanului ar putea însemna „începutul retragerii” Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică.

„Rusia va construi politicile sale economice cu Armenia ținând cont de această circumstanță”, a adăugat oficialul rus.

Totodată, el a avertizat că ruperea relațiilor Armeniei cu UEE ar putea avea drept consecință creșterea prețurilor la energie și alimente și o scădere a exporturilor cu 70-80%.

UE va analiza propunerea Erevanului

Uniunea Europeană va analiza proiectul de lege privind lansarea procesului de integrare europeană a Armeniei și va purta discuții cu autoritățile de la Erevan, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, responsabilă de afaceri externe, Anitta Hipper, într-un interviu pentru Armenpress, difuzat pe 11 ianuarie.

Anita Hipper a subliniat că relațiile dintre UE și Armenia nu au fost niciodată atât de strânse ca în prezent, adăugând că acest lucru este confirmat de un șir de decizii luate anul trecut - în special, lansarea dialogului privind liberalizarea vizelor și acordarea unui ajutor Erevanului, în valoare de 10 milioane de euro, din partea Fondului european pentru pace.

În ajun, șeful delegației europene la Erevan, ambasadorul Vassilis Maragos, a declarat pentru Serviciul armean al Europei Libere că UE a luat cunoștință de decizia guvernului armean și se pregătește să o studieze. El a menționat că UE are relații foarte strânse cu Armenia și lucrează pentru aprofundarea acestora.

Bruxellesul nu și-a anunțat vreodată, oficial, intenția de a acorda Armeniei perspectiva europeană sau de a o vedea, cândva, membru al Uniunii Europene.

În iunie 2022, Uniunea Europeană a oferit statutul de candidat Moldovei și Ucrainei, la scurt timp după invazia rusă în Ucraina, iar Georgia a obținut perspectiva europeană, deși, recent, Tbilisi a suspendat orice dialog privind apropierea de UE.

Cale lungă până la UE, pe fondul noilor tensiuni între Baku și Erevan

Oricum, calea aderării la UE este de lungă durată, în timp ce relațiile Armeniei cu Bruxellesul nu sunt „foarte calde”, notează agenția Reuters.

Țara muntoasă fără ieșire la mare, cu 2,7 milioane de locuitori, nu are granițe comune cu UE și se află în conflict cu Azerbaidjanul, un furnizor important de gaze naturale pentru țările UE.

Paradă militară azeră în regiunea Nagorno-Karabah, „eliberată” de Baku în toamna anului 2023.
Paradă militară azeră în regiunea Nagorno-Karabah, „eliberată” de Baku în toamna anului 2023.

Însă, Armenia a căutat să se apropie de UE și să se îndepărteze accelerat de Rusia – aliatul său tradițional -, după ce, în toamna anului 2023, o ofensivă fulgerătoare a armatei azere a dus la trecerea regiunii separatiste Nagorno-Karabah sub controlul guvernului de la Baku și la exodul a peste 100 de mii de etnici armeni din zonă. Erevanul a acuzat Moscova și pacificatorii ruși din regiune că nu au reușit să-i apere.

Între timp, Armenia și-a suspendat apartenența la alianța militară Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), dominată de Rusia, a trimis ajutoare umanitare la Kiev și a organizat exerciții comune cu SUA.

Concomitent, Azerbaidjanul și-a consolidat relațiile cu Moscova.

Săptămâna trecută, pe 8 ianuarie, președintele azer Ilham Aliev a susținut că Armenia ar fi „un stat fascist” și o amenințare pentru regiune, și că Baku nu ar avea o altă opțiune decât să „distrugă” așa-numita „ideologie fascistă” a vecinului său.

Erevanul a calificat declarațiile liderului azer drept un preludiu pentru un nou conflict.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG