Cea mai mare conferinţă regională de comunicare digitală Rockit Moldova, ajunsă la a şaptea ediție, începe vineri la Chişinău. Evenimentul va reuni experţi din opt țări, cei mai inovativi tineri din Republica Moldova, oamenii de afaceri și investitorii. Aceştia vor prezenta tendințele pentru anul 2018 în lumea digitală şi vor participa la workshop-uri despre inovaţii şi tehnologii, creativitate, comunicare, antreprenoriat şi startup-uri. Detalii despre eveniment, de la Artur Gurău, directorul agenției „Granat” și coordonatorul conferinței „Rockit”.
Europa Liberă: Prin ce diferă ediţia din acest an faţă de precedentele?
Artur Gurău: „Nu cred că diferă foarte mult. Este o evoluție. Subiectele pe care le vom aborda la eveniment sunt aceleași care țin de inovație, de tehnologie, de creativitate, despre cum oamenii şi organizațiile folosesc comunicarea ca să fie eficienți, să-şi atingă rezultatele sau să-şi pună obiective noi, ambițioase care să le permită să prospere. Probabil vor fi mai mulţi tineri pentru că în ultimul an a crescut comunitatea „Academia Rockit”. Sunt mai mulţi cei care urmăresc lecţiile de educaţie digitală gratuită pe care noi le-am lansat pe youtube. Vor fi mai mulți tineri din rândul acestei comunități care vor veni la eveniment. În rest, este aceeași conferință care sperăm noi că, ajunsă la a șaptea ediție în acest an, să devină o tradiție pentru viitor în Moldova.”
Europa Liberă: Pe scena de la Rockit vor evolua 12 vorbitori din mai multe state, România, Ucraina, Estonia, Polonia, SUA, Kazahstan, Singapore. Pe care dintre invitaţi i-aţi scoate în mod special în evidenţă şi pe care dintre ei a fost cel mai greu să îi convingeți să vină în Republica Moldova?
Artur Gurău: „Deja sunt un pic mai mulţi de 12. Pe utlima sută de metri s-au mai confirmat câţiva speakeri. E o chestie care se întâmplă de fiecare dată şi e o surpriză plăcută. Mi-ar fi greu să evidențiez pe cineva în mod special. Aş vrea să atrag atenția că acoperim mai multe spectre, arii - în acest an vor veni, de exemplu, trei speakeri din Kiev care vor avea prezentări în limba rusă la tema creativităţii. Unul dintre ei este moldoveanul Andrei Copots care are foarte mare succes în Ucraina în domeniul creativ.
De dimineaţă vom discuta mai mult despre comunicare. Aici avem un speaker din SUA, Donie O'Sullivan care este producător la CNN. Mai târziu David Timis din România care lucrează la Google şi este şi membru al comunităţii Global Shaper din cadrul World Economic Forum va discuta despre Future of skills, viitorul competențelor care vor fi necesare oamenilor care doresc să se dezvolte şi să prospere. Călin Biriș care este Senior Business Partner din cadrul Loopaa Romania a fost în Moldova şi anul trecut şi a primit un feedback extraordinar de bun de la comunicatorii din cadrul guvernului cu care am făcut un workshop. L-au lăudat foarte mult şi sunt sigur că va avea o prezentare interesantă şi în acest an.
După amiază o să discutăm mai mult despre startup şi afaceri cu investori care vin inclusiv din Polonia, Estonia şi Ucraina. Va fi şi Aeran Ismail din Singapore. Dintre moldoveni mai este Cristina Maxim care vine din Bucureşti, Dumitru Voloşin, care este un antreprenor IT cunoscut din Moldova, fondator al companiei Simpals şi care va avea o lansare în cadrul conferinței. Sunt mai mulţi vorbitori şi din păcate nu pot să evidențiez în mod special pe cineva anume.”
Europa Liberă: Care este de fapt miza unei asemenea conferințe, cui îi este ea destinată în primul rând?
Artur Gurău: „Miza este consolidarea oamenilor care sunt lideri de comunități, oamenilor care sunt inovatori şi care au nevoie de mai multe oportunități care să se întâmple aici acasă dedicate inovației, tehnologiei şi creativității. Noi am făcut un sondaj împreună cu partenerii noştri de la Magenta care a arătat că dacă în Moldova ar exista mai multe oportunităţi legate de aceste domenii, atunci 63% ar rămâne cu siguranţă acasă sau cel mai probabil că ar rămâne. Acest indicator este complet opus rezultatelor sondajului IRI, făcut public luna trecută, care arăta că peste 70% din populația ţării nu vede un viitor pentru tineri aici, acasă.
Astfel de evenimente sunt foarte importante atât pe partea de inspirație, cât şi pentru apariţia de noi oportunităţi, posibilităţi, colaborări. Învăţăm lucruri noi, tendinţe pe care le putem aplica la modul practic în activitatea noastră. Vin oameni cu o experiență atât de faină şi ei sunt gata să se împărtășească cu acest know-how de care noi avem nevoie. Ţinând cont că cu toţii conștientizăm că calitatea învățământului în R. Moldova nu este deloc una foarte bună, avem nevoie de astfel de eforturi de educație alternativă.”
Europa Liberă: Unul din panelurile de discuții e despre „A câștiga alegerile în era digitală. Calea etică”. Care ar fi alte căi?
Artur Gurău: „Sunt căi foarte multe ne-etice. Pe ele în nici un caz nu putem să le dăm ca un exemplu şi nu le putem promova. În cadrul conferinței va vi o prezentare, iar sâmbătă vom face mai multe workshop-uri dedicate specialiștilor în comunicare, specialiștilor din media, dar şi celor care fac campanii. Chiar m-aş bucura ca cei care sunt implicați în campaniile partidelor din Chişinău să vină ca să facem schimb de idei cu privire la cum s-au modificat alegerile în era digitală şi cum digitalul poate fi utilizat la modul pozitiv pentru a face o campanie mai eficientă, cu bani mai puțini, mai rațională, cu folosirea corectă a datelor personale fără a abuza de discreţia oamenilor care îşi oferă informația personală ş.a.m.d.
Platforme de genul Facebook au atât de multe date despre noi şi noi am discutat anterior într-un interviu când a fost cazul celebru cu Cambridge Analytica. În același timp, tehnologiile nu sunt un pericol, ele trebuie să fie văzute ca o oportunitate pentru a eficientiza munca pe care o facem. Cu ajutorul online-ului, cu ajutorul digitalului, platformele de genul Facebook, Instagram, Odnoklassniki poţi să faci muncă foarte eficientă cu resurse limitate.”
Europa Liberă: V-am auzit în ajun spunând la o emisiune televizată că un candidat la alegeri mai mult sau mai puţin cunoscut poate învinge folosind oportunităţile pe care i le oferă internetul. Ce să înțelegem, că în era digitală, mesagerii partidelor nu ne mai bat la uşă ci ne acostează în sfera online?
Artur Gurău: „Nu cred că este suficient doar online-ul. Este absolut important să se discute cu oamenii. Iar însăşi organizarea discuţiilor cu oamenii şi mersul din uşă în uşă pot fi planificate mult mai bine cu ajutorul unor tehnologii care nu sunt extrem de complicate, sunt foarte simplu de utilizat şi astfel de produse sunt dezvoltate inclusiv la noi, în R. Moldova.
Pe de altă parte, cred că formula cea mai eficientă pentru alegerile parlamentare pe care le vom avea la sfârşitul anului este o combinație dintre o utilizare eficientă şi foarte smart, adică deşteaptă a online-ului şi print, adică un ziar, flyer sau foi A4 cu principalele idei pe care candidații şi reprezentanții acestora le vor împărți în cadrul întâlnirilor cu alegătorii. Însăși mobilizarea comunității se poate de făcut mai eficient şi mai uşor ca niciodată anume online.”
Europa Liberă: În prezent mulţi politicienii moldoveni şi nu doar ei se promovează pe reţele de socializare. În opinia Dvs. o fac inteligent, utilizează ei internetul la potențialul său maxim? Apelează la profesioniști sau o fac aşa cum cred ei de cuviinţă?
Artur Gurău: „Nu sunt satisfăcut. De exemplu, dacă urmăresc această pseudo-campanie care are loc acum la nivel local se face aşa de dragul strigatului, cum ai merge prin piaţă şi ai striga «otravă, otravă!». Nu văd o campanie bine planificată şi inteligent pentru că online-ul nu trebuie să fie doar bannere şi mesaje care să capteze atenția. Trebuie provocate discuţii, dialoguri, mesaje cât mai targetate, să fie diferite mesaje pentru diferite interese, diferite subiecte şi să fie construite comunităţii. Este o muncă de planificare şi strategie pe care nu o faci timp de o lună de zile. Nu cred în campanii electorale de o lună de zile.
O campanie electorală bine gândită, strategică trebuie să dureze cel puţin trei luni. Cei care doresc să candideze la parlamentare, să participe la campania din toamnă trebuie să înceapă de pe acum să facă munca asta de mers în teritoriu, de a vorbi cu oamenii, de a asculta şi înţelege cu adevărat care sunt probleme cu care ei se confruntă, care
Nu se foloseşte nici măcar la jumătate potențialul pe care îl oferă online-ul ...
sunt durerile lor şi ce așteptări au pentru ca atunci când candidaţii vor apărea, inclusiv în media să nu vorbească pe altă limbă, ci să vorbească exact despre durerile şi așteptările oamenilor cu care au discutat mai devreme.
Nu se foloseşte nici măcar la jumătate potențialul pe care îl oferă online-ul. Se face promovare agresivă. Se utilizează bugete foarte mari pentru promovare pe acelaşi mail.ru sau Odnoklassniki. Nu se construiesc însă nişte comunităţi. Cea mai eficientă comunicare pe care o poţi face azi este cu ajutorul unor comunităţi, unor lideri comutari sau influenceri, lideri de opinie din online care au audienţe foarte mari pe Youtube, Instagram, Facebook.”
Europa Liberă: Prima temă abordată în cadrul conferinței este cea despre știri false, troli şi date personale pe care le definiţi ca un nou câmp de luptă. Cine e implicat în această luptă? Şi vreau să vă întreb - artileria grea lansează deja obuze sau acestea încă nu zboară?
Artur Gurău: „Noi vedem obuzele acestea în presa internaţională. L-am văzut şi pe Mark Zuckerberg interogat de Senatul american cu multiple întrebări timp de mai multe ore. Inclusiv după aceste interogări s-au aflat mult mai multe detalii despre agenţia concretă din Rusia care se ocupa cu producerea de trolli etc. Sunt unul dintre cei care spun că ceea ce se întâmplă acum era inevitabil. O situaţie în care nu este o reglementare tot nu este OK pentru că creează premisele pentru o anarhie.
În același timp, cred că această chestie şi impactul acelei agenţii sunt puternic exagerate. Foarte multe iniţiative care ţin de ştiri false se fac nu neapărat sponsorizate de vreun stat, dar exclusiv din scopuri mercantile. Sunt oameni care au sesizat această oportunitate şi speculează. Creează ştiri false, generează multă atenţie şi vând publicitate. Donie O'Sullivan va vorbi în cadrul conferinței tocmai despre astfel de cazuri când nu este vorba neapărat doar de trolli finanțați de un stat, dar şi despre anumite entități şi grupuri de oameni care pur şi simplu speculează această temă ca să facă nişte scheme prin care pot obţine nişte venituri.”
Europa Liberă: Vă propuneți ca şi în ediţiile precedente să instruiți antreprenorii moldoveni să-şi promoveze mai activ produsul sau creația pe internet. La acest capitol ați observat evoluţii pozitive în ultimii ani?
Artur Gurău: „Cu siguranţă am observat evoluţii pozitive. M-aş bucura să existe şi mai multe exemple de antreprenori din Moldova care să se gândească cum pot fi ei mai inovativi, cum pot folosi tehnologia, online-ul pentru a crea şi promova produse competitive nu doar în interiorul ţării noastre, dar şi peste hotare.
Pe de altă parte, mă bucură foarte mult că în aplicările pe care le-am primit de la tineri foarte mulţi dintre ei doresc să
Poţi să trăieşti aici, în Moldova, să dezvolţi o echipă şi să vinzi produsele sau serviciile tale la nivel internaţional fără a fi nevoie neapărat să pleci din ţară...
deschidă o afacere. Noi cu foarte mare deschiderea i-am invitat şi sperăm că ceea ce vor afla să-i inspire să vină cu idei noi pe care pot să le aplice. Sunt de părerea că poţi să trăieşti aici, în Moldova, să dezvolţi o echipă şi să vinzi produsele sau serviciile tale la nivel internaţional fără a fi nevoie neapărat să pleci din ţară. Internetul asta ne oferă. Aş vrea cât mai multă lume să înţeleagă asta şi să înveţe cum se face asta.”
Europa Liberă: Aţi vorbit despre necesitatea educaţiei alternative. Am auzit că guvernul vrea ca elevii începând din clasa întâi să studieze educația digitală pentru a se adapta epocii informaționale. Dar sunt dotate școlile şi liceele noastre cu cele necesare pentru ca acest deziderat să devină realitate?
Artur Gurău: „Cred că propunerea este foarte bună. Tinerii deja demult tind să se dezvolte mult înaintea tempoului programului nostru educaţional. Oamenii care lansează astfel de idei şi propuneri trebuie de la lozinci să treacă la chestii mai fezabile şi mai practice. În acelaşi timp, zilele acestea la Summitul ICT a fost lansată şi iniţiativa 2020 care prevede că până în anul 2020 fiecare al patrulea tânăr din Moldova să beneficieze de un sistem nou de educaţie alternativă.
Cred că iniţiative de acest fel trebuie să fie cât mai multe şi noi trebuie să vedem cu să ne unim veniturile ca astfel de iniţiative să colaboreze între ele şi să producă impactul pe care îl aşteptăm. De altfel, foarte multe chestii ne dorim să le facem, dar ele rămân doar la nivel de concept. Eu mai puţin cred promisiunilor şi proiectelor. Vreau să văd nişte paşi concreţi în direcţia asta. Ca antreprenor în domeniul comunicării digital şi în IT încă nu văd o capacitate foarte mare a sistemului nostru educațional de a produce oameni cu competențe care sunt necesare în viitor. Școlile şi universitățile din Moldova produc mai curând tineri cu competențe pentru trecut.”
