Linkuri accesibilitate

Artur Gurău: „Nu se reduce totul numai la materialism”


Un interviu despre situația tinerilor cu un expert consultant în domeniul comunicării digitale.

Tinerii din Republica Moldova reprezintă a treia parte din populația țării și fiecare al patrulea este plecat peste hotare, la lucru sau în căutare de lucru, arată ultimele date ale Biroului Național de Statistică. Doar trei din zece tineri sunt încadrați pe piața muncii și doar jumătate dintre ei activează conform studiilor pe care le-au făcut, sugerează o cercetare realizată de către Consiliul Național al Tineretului din Moldova. Ce vor tinerii și ce vrea lumea de la ei? Răspunde Artur Gurau, consultant în domeniul digital communication, fondator Granat, co-fondator Rockit, Presedinte Digital Communication Network.

Artur Gurău în studioul Europei Libere la Chișinău
Artur Gurău în studioul Europei Libere la Chișinău

Artur Gurău: „Tinerii din generația nouă, hai să spunem așa, cei sub 21 de ani își doresc un impact social mult mai mare față de millennials, care au crescut cu ideea asta că să aibă mulți bani ș.a.m.d. Deci, e interesant de analizat că preferințele și scopurile lor diferă de la o vârstă la alta. Acum, mult mai mulți tineri își doresc să lucreze în companii care au un impact social puternic sau să lucreze în organizații care schimbă cumva societatea lor, fac o lume mai bună. Deci nu se reduce totul numai la materialism.”

Artur Gurău în dialog cu Valentina Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:05 0:00
Link direct

Europa Liberă: Perioada aceasta a tranziției a obișnuit lumea cu știri despre creiere care migrează peste hotare, despre acest ultim val de plecări ca despre migrația creierilor pe ruta Chișinău - Occident. Ce părere ai tu despre tinerii care aleg străinătatea?

Artur Gurău: „Exodul de creiere nu e o chestie care se întâmplă doar în Moldova. Acesta este un proces deja normal, asta istoric se întâmplă, dar este un proces pe care noi trebuie să-l vedem dacă el este reversibil sau ireversibil. Eu consider că trebuie de mutat accentul, cum spuneam, nu pe problemă, dar pe soluție, și anume să încercăm să vedem care sunt acei moldoveni, de exemplu, sau tineri care sunt plecați peste hotare, care au avut multe motive să plece – fie că e vorba de studii sau joburi, sau altfel de experiențe, lucru –, pentru că acum, spre deosebire de generația părinților noștri pentru care era foarte important să aibă omul apartament, să fie la locul lui ș.a.m.d., acum pentru tineri nu asta valorează foarte mult, pentru ei contează mult mai mult să aibă experiențe interesante, să călătorească, să lucreze cu oameni din întreaga lume. Asta este OK!

Noi nu trebuie să vedem chestia asta ca un pericol. Mai mult ar trebui să încercăm să vedem cum pe acești oameni care capătă această experiență internațională ai putea să-i interesezi să vină în Moldova.”

Europa Liberă: În ce condiții totuși ar reveni cei plecați? Iată, semenii tăi ar reveni sau ei au acolo un job bun, bine plătit?

Artur Gurău: „Unii din ei ar reveni.”

Europa Liberă: Acolo le este foarte clar care sunt regulile de joc, dacă e într-o afacere, dacă e în alt domeniu?

Artur Gurău: „Eu cred că chiar sunt mai multe oportunități pentru tinerii plecați peste hotare să se afirme în Moldova, decât peste hotare.”

Europa Liberă: Dar ei nu vin să se afirme aici.

Artur Gurău: „Ei vin, dar într-o manieră foarte puțină. Sunt moldoveni care revin în Moldova. Și eu consider că trebuie să vorbim mai mult cu ei inclusiv, pentru că ei au văzut anumite oportunități și ele chiar sunt. De exemplu, spuneam că trebuie să existe o motivație puternică. Colegii mei care lucrează în domeniul astrofizicii, de exemplu, vă dați seama că s-ar plictisi aici, în Moldova, pentru că noi nu prea facem progrese la acest capitol.”

Europa Liberă: Da, dar aceștia îi numeri pe degete câți sunt?

Artur Gurău: „Da, dar asta ce înseamnă că trebuie să renunțăm la ei? Nu! Asta înseamnă că noi trebuie să-i invităm pe ei și să nu încercăm să-i convingem să vină de tot acasă, dar cel puțin pot să vină o dată sau de două ori pe an și să se întâlnească cu niște copii pe care-i să-i inspire despre astrofizică. Sau dacă avem niște

Trebuie să le dăm o misiune, trebuie să le dăm un rost, ei n-au să vină aici să trăiască pur și simplu...

tineri care lucrează, de exemplu, în domeniul biologiei în Statele Unite, noi nu avem nevoie de ei? Nu este una din cele mai importante probleme, dar tinerilor noștri din universități nu le-ar fi oare interesant să discute cu acești profesioniști?

Pentru că trebuie să le dăm o misiune, trebuie să le dăm un rost, ei n-au să vină aici să trăiască pur și simplu, ei au să vină dacă o să existe necesitate în ceea ce ei oferă, în creierele lor, dacă tot vorbeam despre asta. Sau vorbind acum de politică, eu consider că pentru cei care sunt din diasporă și se gândeau poate să revină în Moldova anume alegerile parlamentare pot fi un stimulent, pentru că acum este mai ușor ca niciodată să devii parlamentar.”

Europa Liberă: O să revenim și la scrutinul parlamentar și cât de hotărâți sunt tinerii să participe la alegeri, pentru că cercetările sociologice arătau că anume tinerii alegători sunt cei mai pasivi sau cei mai indiferenți față de alegeri, dar ca să continuăm despre fenomenul migrației, se spune că a crescut o generație – copiii celor plecați peste hotare –, fie că e mama, fie că e tata, fie că sunt plecați ambii părinți și că acești copii ar fi crescut și nu prea țin cont de prețul banului, pentru că lipsa grijii față de copii părinții au compensat-o cu bani. E adevărat că banii au stricat o generație, banii trimiși de părinți?

Artur Gurău: „Nu știu dacă au stricat-o. Este o chestie care ține mai mult de latura psihologică. De obicei, părinții încearcă să oferte copiilor lor ceea ce n-au avut ei, dar câteodată ignoră niște chestii de bază, cum ar fi timpul petrecut cu tinerii. Acest timp nu mai este recuperabil și într-adevăr este o generație acum care are foarte, foarte multe frustrări, dar asta nu înseamnă că trebuie să punem cruce pe ea. Noi trebuie să-i înțelegem, noi trebuie să vedem care sunt riscurile, cum poate fi asta tratat cumva ca dacă spui boală națională, da, dar vorbim de bani, dar hai să spunem așa, faptul că sunt materialiști, OK, hai să-i încurajăm să-și facă mai multe afaceri decât să-i încurajăm să-și caute joburi.

Dacă pentru ei sunt atât de importanți banii, las’ să vadă că, pornind o afacere singuri, își pot asigura independența financiară în același timp fiind o persoană onestă. Dacă părinții le trimit bani acasă copiilor sau tinerilor și ei ajung să-i consume numai în baruri, eu în locul părinților aș spune: „OK, hai noi să punem un pic deoparte, dar strângem niște bănuți și poate-ți pornești tu ceva acolo, îți pornești un butic sau începi să produci ceva, sau oferi un serviciu. Noi, de exemplu, cu familia putem să te ajutăm, pentru că atunci când lansezi o afacere și ești tânăr, în primul rând, contezi pe ajutorul prietenilor și al familiei.”

Europa Liberă: Dar e ușor să inițiezi o afacere, pentru că, dacă e să-i credem pe cei tineri, ei spun că e o birocrație foarte mare și demotivează?

Artur Gurău: „Nu există o birocrație. E greu să construiești o afacere, este foarte ușor s-o pornești și într-adevăr nu la toți li-i dat să fie oameni de afaceri, dar, în același timp, toți pot să învețe asta. Deci, depinde de capacitatea fiecărei persoane de a-și pune anumite obiective și de a merge spre aceste obiective, la fel cum învățăm aritmetica, matematica și gramatica, fix așa poți să înveți cum să faci o afacere. Și în Moldova există foarte multe organizații și programe care susțin tinerii care își lansează afaceri, în mod special din zonele rurale. Cele mai de succes și cele mai bogate state au un nivel de, hai să spunem așa, afaceri mici, afaceri de familie foarte, foarte ridicat și ei contribuie cu taxe foarte, foarte mari atât la dezvoltarea comunității lor, cât și a țării în general.”

Europa Liberă: Ziceam că o să revenim și la alegeri și absenteismul tinerilor. De ce atât de greu se decid tinerii să voteze în timpul alegerilor?

Artur Gurău: „Unul din motive este că nu se simt reprezentați și auziți...”

Europa Liberă: Adică chiar nici un politician, nici un partid, nici o formațiune politică nu găsește tânărul ca să se identifice?

Artur Gurău: „Sunt foarte puțini cei care pot să vorbească pe limba tinerilor. Dacă ne uităm la oferta politică, și nu-i vorba doar de condițiile Republicii Moldova, dar putem să ne uităm la nivel internațional ce se întâmplă, există un foarte mare vacuum de reprezentativitate. Deci, oamenii nu merg la alegeri, pentru că spun că „voi vorbiți altă limbă, voi vă ocupați acolo cu alte chestii”. De exemplu, în Europa acum a apărut un partid nou, care se numește, dacă nu greșesc, „Volt”, care cumva încearcă să vorbească sau să ofere atenție tocmai subiectelor pe care partidele tradiționale nu reușesc să le explice votanților.”

Europa Liberă: Și sugerezi că ar trebui și în Moldova să apară un partid al tinerilor?

Artur Gurău: „Nu sugerez că trebuie să apară un partid acum, eu nu cred atât de mult în partide, cât în oameni și ideile lor. Dacă

Acum adevărații eroi sunt cei care luptă pentru ideile lor ...

înainte eroii timpurilor din trecut erau cei care ieșeau pe ring sau se duceau la război și luptau plătind cu viața lor, acum adevărații eroi sunt cei care luptă pentru ideile lor. Iar dacă tu ai o anumită opinie sau o idee cu privire la un anumit fenomen social și tu nu faci nimic în legătură cu asta, devii de fapt un complice al inamicilor tăi, care promovează opiniile și ideile cu care tu nu ești de acord. Respectiv, dacă pentru tine contează foarte mult un anumit domeniu, fii bun și încearcă să contribui în mod pozitiv la acest domeniu.”

Europa Liberă: Dar în general cum te uiți la aceste aripi tinere ale formațiunilor politice? E un segment care trăiește cu alte gânduri și idei decât voi, cei care nu aveți apartenență politică?

Artur Gurău: „Cel puțin acum lucrurile stau mai bine ca înainte, pentru că înainte tinerii erau folosiți exclusiv pentru încleiat afișe electorale. Deci, dacă înainte erau puși pe rol de muncă necalificată și neplătită sau, mă rog, plătită cu petreceri, acum cel puțin îi mai pun să se gândească, să mai scrie pe Facebook. Deci e mai divers și, în același timp, se oferă o oarecare instruire. Totuși, organizațiile neguvernamentale care lucrează cu partidele din Moldova cultivă niște idei și niște valori. Și eu foarte tare sper că, dacă nu neapărat o să apară partide noi, cu valori mult mai calitative ca cele existente, atunci partidele care deja sunt în Moldova vor putea fi infiltrate din interior cu tineri ambițioși care vin cu altfel de valori decât oamenii care sunt acum la conducerea acestor partide. Ar trebui să fie competiție cumva și din exterior, și din interior.”

Europa Liberă: Artur Gurău cum vede Republica Moldova peste zece ani?

Artur Gurău: „O văd tot în Europa de Est, cu vecini extraordinari, cum sunt România, Ucraina, Polonia, Turcia; cu colaborare foarte, foarte bună cu vecinii și cu partenerii, cu mai mult focus pe valorificarea oportunităților pe care ni le oferă atât poziționarea noastră geografică, faptul că noi vorbim atât de multe limbi, și româna, și rusa; m-aș uita la experiența armenilor cum ei reușesc să facă chiar un engagement hub. Deci, nu doar OK, este diaspora și voi votați când trebuie sau nu, băieți, nu votați, dar m-aș axa pe proiecte în care ei să fie implicați activ, nu i-aș vedea ca un pericol, dar ca o oportunitate care ar dinamiza și ar dezvolta lucrurile, pentru că sunt o sursă nu numai de bani cei de peste hotare, dar, în primul rând – de idei și, în al doilea rând – de experiență, ceea ce nouă foarte tare ne lipsește în Republica Moldova.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG