Statele Unite l-au ucis vineri în zori, la Bagdad, pe temutul comandant al forțelor de elită iraniene Quds, într-o escaladare dramatică a ostilităților, care a dus la amenințări cu „riposte severe” din partea Teheranului și la un val de reacții internaționale.
Oficialii americani și iranieni au confirmat moartea lui Qassem Soleimani, unul din cei mai influenți militari iranieni, în lovituri aeriene asupra a două vehicule la aeroportul internațional al capitalei irakiene.
Mai târziu, președintele american Donald Trump a scris pe Twitter că Soleimani „a ucis sau rănit grav mii de americani într-o perioadă lungă de timp și plănuia să omoare încă mulți alții... dar a fost prins!”. În aceeași postare, Trump l-a învinuit pe comandantul iranian de moartea a „milioane de oameni”, inclusiv a unui număr mare de protestatari antiguvernamentali din propria lui țară, Iran. „(Soleimani) ar fi trebuit eliminat cu mulți ani mai devreme”, a mai scris Trump.
Secretarul de stat american Mike Pompeo a justificat la rândul lui uciderea lui Soleimani prin faptul că iranianul ar fi pus la cale o acțiune „mare” care ar fi putut costa viețile a „zeci, dacă nu sute de americani”. Vorbind la televiziunea Fox, Pompeo a spus că atacul ar fi urmat să aibă loc în Orientul Mijlociu.
După uciderea lui Soleimani, Departamentul de stat a cerut tuturor americanilor aflați în Irak să părăsească degrabă țara. Incidentul a dus la căderea prețului acțiunilor la bursele de valori internaționale și la scumpirea petrolului.
Liderul suprem iranian, ayatolahul Ali Khamenei, a amenințat cu „riposte severe” împotriva „criminalilor” care l-au ucis pe Soleimani și a declarat trei zile de doliu național. Președintele iranian, Hassan Rohani, a spus în remarci televizate că asasinatul va întări hotărârea Iranului de a rezista presiunilor americane. Guvernul iranian l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al ambasadei elvețiene la Teheran, care reprezintă interesele americane în Iran, pentru a-l „informa despre poziția iraniană”.
Zeci de mii de iranieni au folosit prilejul rugăciunilor de vineri ca să-și exprime resentimentele împotriva Statelor Unite și a aliaților lor. Proteste au avut loc la Teheran și în alte orașe iraniene.
Președintele Irakului, Barham Salih, a făcut apel la unitate pentru protejarea securității și intereselor naționale. În Siria, președintele Bashar al-Assad, aliatul Iranului, a numit atacul american un act de „lașitate”, „criminal”.
Ministerul de externe al Turciei a avertizat că asasinarea lui Soleimani va mări nesiguranța și instabilitatea în regiune, inclusiv prin eventuala transformare a Irakului într-o zonă de conflict. Rusia a criticat atacul, avertizând că va „mări tensiunile”. China a făcut apel la calm, mai ales în adresa Statelor Unite.
Operațiunea a fost salutată de premierul conservator israelian Benjamin Netanyahu, care a spus că Statele Unite au dreptul la auto-apărare, ca și Israelul.
Ministrul de externe german Heiko Maas a spus că „operațiunea militară americană a venit după o serie de provocări periculoase din partea Iranului”, dar a recunoscut că reducerea tensiunilor în regiune „nu a devenit mai ușoară”. La Paris, un ministru francez a spus într-un interviu radiofonic că „lumea a devenit mai periculoasă” după operațiunea americană, iar președintele Emmanuel Macron, după o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, a cerut tuturor părților implicate să „reacționeze cu calm”.
La Washington, mulți politicieni americani republicani au salutat operațiunea aprobată de Trump, dar mulți democrați au criticat-o, spunând că periclitează viețile militarilor americani. Secretarul general ONU, Antonio Guterres, le-a cerut liderilor internaționali să dea dovadă de maximă reținere, avertizând că „lumea nu-și poate permite un nou război în zona Golfului (Persic)”.
Asasinarea lui Soleimani a venit după câteva zile de tensiuni ridicate, mai ales în Irak. Duminică, forțele americane au ucis în Irak un număr de militanți sprijiniți de Iran, iar suporterii milițiilor respective au luat cu asalt ambasada americană de la Bagdad.
