Linkuri accesibilitate

Atacul de cord. Cum îl recunoști?


Hipertensiunea arterială mărește considerabil riscul de infarct, insuficiență cardiacă și alte boli care pot duce la deces.
Hipertensiunea arterială mărește considerabil riscul de infarct, insuficiență cardiacă și alte boli care pot duce la deces.

Trei din 10 moldoveni suferă de o afecțiune cardiovasculară. Una dintre cele mai răspândite este atacul de cord, care apare atunci când o parte a mușchiului inimii nu primește suficient sânge. Aceasta este o urgență medicală și este primordial să se intervină în primele două ore.

Semnele unui atac de cord sunt:

  • Durere în piept sau disconfort. Apare brusc și nu cedează.
  • Senzație de slăbiciune, amețeală sau leșin.
  • Durere sau disconfort la nivelul maxilarului, gâtului sau spatelui.
  • Durere sau disconfort la unul sau ambele brațe sau umeri.
  • Dificultăți de respirație.
  • Dureri abdominale.
  • Transpirații reci.
  • Vărsături.
  • Bătăi rapide sau neuniforme ale inimii (palpitații).
  • Anxietate.

Infarctul miocardic este o urgență medicală. Imediat ce ați depistat semnele, sunați la 112. Nu așteptați să vedeți dacă simptomele trec. Este nevoie să se intervină în decurs de o oră sau două ore de la debutul simptomelor de atac de cord pentru a-l trata.

A aștepta mai mult înseamnă mai multe leziuni ale inimii și o șansă mai mică de a rămâne în viață.

Cum este diagnosticat un atac de cord?

Specialiștii de pe ambulanță vă vor oferi primul ajutor prin resuscitarea cardio-pulmonară sau un șoc electric (defibrilare), pentru ca inima să pompeze din nou. De asemenea, vor face o electrocardiogramă și vă vor transporta de urgență la o secție de cardiologie.

Veți fi preluat imediat de către echipa medicală pentru a restabili funcția inimii.

În funcție de vârstă și de cât este de afectat mușchiul inimii, medicii vor efectua o serie de proceduri disponibile în R. Moldova:

  • Ecocardiografie;
  • Cateterism cardiac. Ajută medicul să decidă ce tratament să aplice;
  • Angiografie. Identifică zonele în care fluxul sanguin este restricționat;
  • Angioplastie cu balon. Pentru a debloca artera. Presupune și introducerea unui stent, pentru a sprijini deschiderea arterei;
  • Operație bypass. Pentru restabilirea alimentării cu sânge a inimii.

Cum are loc recuperarea?

După intervenția pe inimă, veți fi dus în secția de terapie intensivă. Aici, veți sta între două și 10 zile sau chiar mai mult, în funcție de gravitatea situației. După ce sunteți transferat într-o secție obișnuită, veți începe procesul de recuperare.

Dacă ați suferit un atac de cord, aveți de două ori mai multe șanse să mai faceți unul, dacă nu faceți schimbări majore în stilul de viață, iar asta presupune să:

  • Luați tratamentul medicamentos prescris de medic.
  • Nu fumați.
  • Nu consumați alcool.
  • Nu mâncați gras.
  • Faceți mișcare, ținând cont de starea sănătății.
  • Reduceți stresul.

Care sunt cauzele atacului de cord?

Boala coronariană (CAD) este principala cauză a atacului de cord. O cauză mai puțin frecventă este un spasm sever sau o contracție bruscă a unei artere coronare care poate opri fluxul de sânge către mușchiul inimii.

Mușchiul inimii are nevoie de un aport constant de sânge bogat în oxigen. Arterele coronare oferă inimii această alimentare critică de sânge. Dacă aveți boală coronariană, acele artere se îngustează și sângele nu poate curge atât de bine cum ar trebui. Când alimentarea cu sânge este blocată, se produce un atac de cord.

Grăsimile, calciul, proteinele și celulele inflamatorii se acumulează în artere și formează plăci. Aceste depozite sunt dure la exterior și moi în interior.

Când placa este tare, învelișul exterior crapă și apare o ruptură. Trombocitele (celule în formă de disc din sânge, care îl ajută să se coaguleze) vin în zonă și se formează cheaguri în jurul plăcii. Dacă un cheag de sânge blochează artera, mușchiul inimii este lipsit de oxigen. Celulele musculare mor curând, provocând leziuni permanente.

Cum poate fi prevenit?

Mergeți anual la medic pentru o verificare a stării de sănătate. Odată ce îmbătrâniți, crește riscul să suferiți un atac de cord. De obicei, pentru bărbați, acest risc apare după vârsta de 45 de ani, iar în cazul femeilor – după 50 de ani.

Sunt și anumite probleme de sănătate sau un anumit stil de viață care vă pot solicita inima și pot duce la un atac de cord, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul, obiceiurile alimentare nesănătoase și obezitatea.

De aceea, este esențial să nu fumați, să nu consumați alcool, să aveți o dietă echilibrată și să faceți mișcare, în măsura posibilităților.

Acest articol a fost realizat în consultare cu medicul cardiolog-intervenționist, conf. univ. Marcel Abraș, de la Institutul de Cardiologie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Silvia Rotaru

    M-am alăturat echipei Europei Libere Moldova în anul 2022 și sunt reporteră pe domeniul sănătate. Scriu despre problemele, schimbările și evoluțiile din sistemul medical, dar și despre drepturile și problemele pacienților. Fac jurnalism din 2010, am lucrat în televiziune și în presa scrisă, după ce am absolvit Facultatea de Comunicare și Relații Publice.

XS
SM
MD
LG