Unimedia.info reproduce o postare de pe pagina de Facebook a liderei PAS, Maia Sandu, cu privire la anunțul de demisie a premierului armean Serj Sarkisian. „Apelul poporului armean a fost auzit, oamenii ridicându-se în masă împotriva unei guvernări anti-democratice! Ne solidarizăm cu opoziția și cu poporul armean, în speranța că ei vor ști mai bine să-și clădească un viitor democratic și european decât au făcut-o elitele politice din Republica Moldova după aprilie 2009”, a scris Maia Sandu.
Ea le mai recomandă „tuturor celor care încalcă principiile democratice” „să învețe din lecțiile altora cât nu e târziu”, întrucât „oamenii merită elite care asigură integritatea, libertatea și buna guvernare”.
Andrian Candu și-a scos masca de om educat și l-a atacat grosolan pe europarlamentarul Cristian Preda, scrie Nicolae Negru în articolul său din ziarulnational.md. Europarlamentarul român şi-a atras supărarea lui Candu după ce a inițiat în Parlamentul European o rezoluție critică la adresa Republicii Moldova, cu scopul de a bloca în continuare cele 100 de milioane de euro promise de Bruxelles Chișinăului ca ajutor macrofinanciar. Editorialistul îi explică lui Candu că Preda și colegii săi din PPE nu ar avea motive de astfel de rezoluții dacă cei care au furat miliardul nu s-ar afla în libertate și nu le-ar da cetățenilor jefuiți de ei lecții de comportament, dacă justiția nu s-ar teme și nu s-ar eschiva de la datorie, ci i-ar identifica şi trage la răspundere pe hoți, dacă ar găsi și ar întoarce banii furați din sistemul bancar.
Într-un editorial pentru deschide.md, Petru Bogatu scrie că „unii candidați pro-europeni au început cu stângul campania electorală pentru alegerile primarului general al Chișinăului. Cu alte cuvinte, au avut un start ratat, fapt ce ar putea să-i coste scump”. Potrivit editorialistului, „când liderul PDM a anunțat că va susține un candidat unic al dreptei, el nu a făcut acest gest din altruism sau complezență, bineînțeles. Și nici din lipsă de soluții pentru partidul său în capitală, după cum insinuează alții. Vlad Plahotniuc a avut inteligența de-a agrega niște doleanțe ale majorității absolute a alegătorilor de dreapta și a speculat cu abilitate acest fapt”. Bogatu consideră că votanții pro-europeni ar fi știut că doar un candidat comun poate să-l învingă pe exponentul stângii ruso-file, dar politicienii care s-au grăbit să intre în cursă [...] au dat cu piciorul în aspirațiile generale, dezamăgindu-și crunt alegătorii chiar din capul locului”.
Politologul Dionis Cenușă scrie în Op-ED-ul său pentru ipn.md că „apropierea Moldovei de Uniunea Europeană este tratată cu mai mult calm și echilibru de către principalele forțe pro-ruse de la Chișinău, în primul rând, de către președintele țării. Astfel, tonul lui Igor Dodon față de UE se îmblânzește și se transformă într-o tendință clară, pentru prima dată observată în toamna lui 2017”. Totodată, „liderul moldovean a renunțat la amenințările cu privire la abandonarea Acordului de Asociere cu UE, propunând în schimb doar revizuirea lui”. Potrivit politologului, „cauza acestei moderări constă, în primul rând, în efectele negative asupra popularității președintelui, determinată de gravitarea prea intensă în jurul Kremlinului”. Cenușă mai consideră că „multivectorialismul lui Igor Dodon favorizează strategia electorală a Socialiștilor, care necesită un bazin cât mai extins de votanți, necesar pentru a obține minim 51 de mandate, obligatoriu pentru a guverna în singurătate”.
Newsmaker.md publică un reportaj de la Comrat unde s-a desfășurat un „congres al deputaților Găgăuziei”, la care au participat circa 200 de persoane, inclusiv deputați în Parlament, deputați ai Adunării populare (legislativul local), primari etc. Tema forului: cum să păstrăm și să consolidăm autonomia? Conform unei rezoluții adoptate de congres, Parlamentului și Guvernului de la Chișinău li se cere să instituie un moratoriu asupra activității Cancelariei de stat în privința controlului legalităţii actelor adoptate de Adunarea populară a Gagauz Yeri, să acorde autonomiei un nivel special de autoadministrare, să includă reprezentanți ai Găgăuziei în consiliile administrative ale Fondului ecologic național, Fondului eficienței energetice, Fondului de investiții sociale etc.
Un articol publicat de Novosti Pridnestrovia (novostipmr.com) este intitulat „Fobiile moldovenești. Chișinăul declanșează din nou retorica anti-pacificatoare”. „Tema prezenței pacificatorilor ruși în Transnistria continuă să-i agite pe politicienii moldoveni. Recentele declarații ale premierului RM și speakerului Parlamentului la Washington mărturisesc o dată în plus despre agravarea primăvăratică a isteriei antiruse, amplificată în mod deosebit anul trecut”, se arată în articol.
Dumitru Spătaru semnează un articol pe tribuna.md despre schimbările în Republica Moldova care s-au produs în cinci ani după hotărârea Curții Constituționale prin care i se interzicea lui Vlad Filat, lider al PLDM, să mai fie Prim-ministru şi care „de facto a pus bazele excluderii, nimicirii lui politice”. Potrivit autorului, cinci ani în urmă, pe 22 aprilie, „în Moldova s-a terminat dualitatea de putere, acea dualitate care permitea de menţinut un echilibru politic oarecare şi care servea drept minimă bază ce ne putea permite să vorbim de o democraţie oarecare. Fragilă, slab funcţională, dar, totuşi, democraţie”. Potrivit autorului, de atunci „lumea politică din Moldova a devenit monopolară” și „au început să se întâmple lucruri urâte de tot din toate punctele de vedere”. „Opinia exprimată de cetăţeni în alegeri a încetat să mai conteze… cea mai mare parte din opoziţie a ajuns să fie controlată... opoziţia necontrolată a fost distrusă prin cele mai murdare metode. Încet, dar sigur, Moldova s-a transformat într-un stat poliţienesc, unde, de regulă, cei ce au sau exprimă altă opinie sunt pur şi simplu distruşi. Justiţie nu există, după cum nu există nici instituţii democratice”, crede autorul.
