Imediat după alegerile parlamentare din 24 februarie, Uniunea Europeană, prin purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației europene, dădea publicității o declarație în care reamintea că Uniunea Europeană va continua să-și „condiționeze” relațiile cu R.Moldova, care se vor baza și în viitor pe „domnia legii și standarde europene”. Mai mult, că important este să fie respectată voința alegătorilor” – aluzie la anularea alegerilor din vara trecută pentru primăria Chișinău. Se poate deduce că pentru reluarea discuțiilor privind eliberarea unui ajutor macroeconomic de 100 de milioane de euro, suspendat în 2018, alegeri „în general libere și corecte” (cum au fost calificate de misiunea OSCE) nu ar fi suficiente.
O înţelegere absolută ce pare să existe la această oră printre actorii politici de la Chişinău, şi cei de opoziţie, dar şi cei de la guvernare, e că discuţiile privind ajutorul financiar nu vor fi reluate în timpul apropiat, ci abia după ce se vor produce alegerile în Parlamentul European.
Întrebarea la care fiecare dintre cei doi actori au propria variantă de răspuns e legată de şansele de succes ale acestor viitoare discuţii.
Un politician din Partidul Acţiune şi Solidaritate, Mihai Popşoi, s-a declarat de pildă convins că banii europeni nu vor fi deblocaţi pentru că alegerile nu au fost libere şi corecte. Declaraţia lui Popşoi, deputat ales în una din circumscripţiile câştigate de blocul ACUM, vine după recenta dezbatere din comisia pentru politică externă din Parlamentul European, dezbatere în care s-au subliniat mai multe lacune serioase ale exerciţiuluii electoral, începând cu procesul confuz de votare cauzat de noul sistem electoral, prezenţa scăzută la vot cauzată de neîncrederea alegătorilor, cât şi tratamentul incorect al diasporei şi ceea ce a părut a fi votul organizat şi plătit al alegătorilor transnistreni.
„Ei, prin intermediul PSD, atunci când va mai exista vreo şedinţă a Comisiei pentru politică externe, vor mai încerca să ridice această întrebare, dar probabil nu vor avea nici o şansă, pentru că toţi, în afară de psd-iştilor, înţeleg foarte bine ce s-a întâmplat aici la alegeri şi realităţile sunt de aşa natură că acele condiţionalităţi legate de macrofinanţare nu au fost îndeplinite, ba, dimpotrivă, au fost sfidate,” crede Mihai Popşoi.
Democratul Sergiu Sîrbu, care aşa cum se ştie crede de natură „politică” motivele suspendării finanţării europene, dimpotrivă spune că felul cum s-au derulat alegerile moldovene nu are de ce să îngreuneze discuţiile referitoare la ajutorul financiar european:
„Pentru noi este relevant raportul OSCE, ODIHR, pentru că ei sunt experţi, iar politicienii de la Bruxelles, ei sunt politicieni şi, vorba ceea – au drpetul la libertatea de expresie - deci pot să vorbească ce doresc, ca şi în parlamentul nostru. Dar dacă să vorbim obiectiv, partidul de guvernare a luat o treime din Parlament, iar alte două treimi le-au luat forţele de opoziţie. Dacă asta nu e respectarea voinţei alegătorilor, atunci nu ştiu ce mai înseamnă această respectare.”
Democraţii par să realizeze, însă, că discuţiile despre reluarea ajutoarelor, atunci când vor începe, vor depinde nu doar de concluziile finale ale observatorilor referitoare la corectitudinea scrutinului, ci şi de alte condiţionalităţi. Din nou Sergiu Sârbu:
„Alegerile vor fi doar un element, în rest condiţionalităţi vor fi probabil foarte multe.”
În plus, după părerea democratului, înainte ca ajutorul macrofinanciar să fie reluat, dacă acest lucru se va întâmpla, Chişinăul va fi nevoit probabil să realizeze o nouă foaie de parcurs, cu mai multe sarcini de reformă de felul celor care au mai fost agreate deja o dată între Chişinău şi UE, doar că toate aceste lucruri vor deveni posibile, aşa cum crede Sergiu Sîrbu, doar după încheierea scrutinului parlamentar european programat pentru această primăvară.
