Rusia și-a lansat ieri varianta comercială a automobilului de lux prezidențial numit Aurus, destinat în primul rând miniștrilor și înalților funcționari ai statului. Vladimir Putin însuși a destăinuit cu mândrie că el e dus de obicei într-un Aurus, ba chiar că stă deseori la volan (cf. foto).
Limuzina Aurus, fabricată în Tatarstan, se află de mult în dotarea guvernului rus, însă începând de ieri mașinile sunt accesibile și marelui public. La prețul de 200.000 euro minimum pentru modelul standard, limuzinele Aurus sunt propuse în primul rând unei categorii sociale restrânse și foarte înstărite.
Dar, scrie la Moscova Kommersant, fabricanții ruși au ochii și pe clienții potențiali din Orientul Apropiat. Cotidianul Kremlinului, Rossiiskaia Gazeta, dezvăluie că pe termen lung vor fi vizate China și Europa.
NATO, chestiunea Rusiei și „Zidul militar Chinezesc”
În vremea aceasta, numele lui Putin a fost pe toate buzele în reuniunea virtuală de ieri a miniștrilor de externe și ai apărării din NATO, care au pregătit summitul Alianței din 14 iunie, la Bruxelles.
Am prezentat ieri discuțiile între miniștri, cele mai importante fiind retragerea din Afganistan, chestiunea Rusiei și „Zidul militar Chinezesc”. Dar Rusia, mai ales, care caută să îndrepte “cea mai mare catastrofă geopolitică a sec. XX”, cum a numit Putin prăbușirea URSS-ului.
Bielorusia represivă
Miniștrii din NATO au discutat și despre Bielorusia, în vreme ce ieri, la Minsk, activistul din opoziție Stiapan Latipau (Сьцяпан Латыпаў) a încercat să-și taie sau să-și străpungă gâtul cu un stilou, în plin tribunal, după ce a căutat să facă judecătorii să asculte cum a fost forțat să depună mărturie falsă.
The Guardian, care prezintă cumplitul incident, o face pe baza unui video prezentat de Radio Europa Liberă.
În Rusia, în acest timp, cum o scrie în Italia La Repubblica, Putin pare a copia metodele lui Lukașenka. Dizidentul Andrei Pivovarov, fostul șef al organizației pentru democrație Open Russia a fost arestat, pe aeroportul din St. Petersburg, după ce urcase în avion pentru a zbura spre Varșovia.
Kövesi și Parchetul european – un „moment istoric”
Tot ieri, marți 1 iunie, a intrat în sfârșit în funcțiune Parchetul european, condus de Laura Codruța Kövesi, la care participă 22 din cele 27 de țări ale UE (mai puțin Ungaria, Polonia, Suedia, Danemarca și Irlanda). Cum o scrie Le Monde, Parchetul trebuia să intre deja în funcțiune anul trecut, dar totul a fost amânat din pricina pandemiei.
Acum, însă, Parchetul a demarat exact la timp pentru a supraveghea folosirea celor 750 de miliarde de euro, cât reprezintă fondul special de relansare a economiilor UE.
Codruța Kövesi (care a vorbit ieri despre un „moment istoric”) va trebui să coordoneze activitatea celor 22 de procurori numiți național, câte unul pentru fiecare țară UE care a acceptat să participe la structurile Procuraturii, însă două state, Finlanda și Slovenia, încă n-au numit un procuror. Laura Kövesi a criticat de altfel, ieri, « absența unei cooperări sincere » din partea Sloveniei, țara care preia pentru șase luni președinția rotativă a UE peste exact o lună, pe 1 iulie.
De altfel, săptămâna trecută ministra slovenă a justiției Lilijana Kozlovic a demisionat, protestând împotriva faptului că guvernul conservator al premierului Janez Janša a respins ambele candidaturi de procurori delegați, lăsând gol locul Sloveniei în Parchet, tocmai în momentul în care țara preia președinția UE.
Le Figaro scrie că actualmente, cea mai mare fraudă în UE o constituie frauda transfrontalieră cu TVA. E vorba de 30 până la 60 de miliarde de euro pe an. Celelalte fraude cumulate se situează la circa 500 milioane pe an.
I se spune „Parchet european” în mod informal. Denumirea oficială este de fapt: « European Public Prosecutor’s Office » (EPPO). Noua instituție supranațională poate nu doar să lanseze anchete despre ce se întâmplă cu banii europeni, dar poate deschide procese împotriva suspecților, ceea ce nu putea face anterior Oficiul european anti-fraudă (OLAF).
Parchetul european — "english only"
Rămânând în domeniul lingvisticii jurnalistice, cotidianul francez Libération, în persoana corespondentului său de la Bruxelles Jean Quatremer, atrăsese deja atenția cu indignare asupra faptului că „viitorul parchet european va vorbi english only”.
Odată cu Brexitul, s-a crezut că rolul englezei va scădea automat în UE, cel puțin oficial, întrucât Irlanda și Malta au ca limbi oficiale gaelica și, respectiv, malteza. Chiar dacă majoritatea populației irlandeze este anglofonă, limba oficială la Bruxelles declarată de Irlanda este gaelica, celta irlandeză, engleza fiind pentru irlandezi doar o limbă de lucru.
Așa încât, cel puțin pe plan administrativ, engleza ar trebui, tehnic, să nu mai fie o limbă oficială a Uniunii Europene și să-și piardă locul în favoarea francezei și germanei. Iată însă, cum a revelat-o Libération, că parchetul UE însuși a decis să folosească doar engleza, deși ea nu este limbă oficială în niciuna din cele 22 de țări participante. Sau, cum continuă ziarul, se va vorbi mai degrabă globish, „versiunea corcită (abâtardie) a englezei”.
Publicația franceză de extrema dreaptă Valeurs Actuelles, apropiată de mișcarea politică a lui Le Pen, a subliniat la rândul său că pentru Franța, faptul că parchetul european va vorbi doar engleza este o grea lovitură, mai ales după ce, cum o amintește și Libération, Codruța Kövesi a obținut mandatul (cu o durată de șapte ani) cu sprijinul fățiș al Franței.
UE: un gigant de hârtie trebuie să ne apere de tâlharii financiari
În sfârșit, se mai discută și chestiunea eficienței viitorului parchet european condus de Codruța Kövesi. Tabloul mijloacelor de care va dispune parchetul UE pare pentru început mai degrabă deprimant: inițial, responsabilii UE considerau că parchetul ar trebui să trateze circa o mie de dosare pe an; Kövesi estimează că cifra reală va fi cel puțin dublă.
Sigur, am spus că cele 22 de țări participante au desemnat fiecare câte un procuror european adjunct. Dar, spune Kövesi, unele țări au decis să-l numească în regim de timp parțial. „Am fost procuror mulți ani, dar nu știam că există un asemenea orar de lucru”, spune Kövesi.
Comisarul european pentru justiție Didier Reynders (fost ministru belgian al Justiției), a revelat că nevoile suplimentare ale parchetului UE se ridică la zeci de milioane de euro pe an. Asta în condițiile în care numai frauda cu TVA se ridică la 50 miliarde euro pe an! Cum a scris-o Le Soir: „Se știa că unele țări sunt zgârcite, dar în condițiile astea și dată fiind miza, viitorul parchet european se arată ca un sărăntoc.”
Cum Kövesi va trebui să-l ancheteze pe premierul ceh Babiš
New York Times publicase încă de anul trecut o anchetă, dusă de mai mulți jurnaliști vreme de nouă luni, în legătură cu risipa și deturnările de fonduri din cadrul politicii agricole comune a UE, mastodont care înghite 40% din totalitatea fondurilor Uniunii, mană pe care o rețea de politicieni și lobbyiști caută s-o păstreze neschimbată.
Administrând fondurile UE pentru câștiguri personale, cum sună titlul anchetei, o serie de politicieni cum e premierul ceh Andrej Babiš, au reușit să se îmbogățească peste măsură printr-o rețea de firme fantomă care absorb fondurile europene în defavoarea micilor producători agricoli.
Codruța Kövesi va trebui să investigheze afacerile mușamalizate ale unor politicieni, începând poate chiar cu cehul Babiš și combinatele sale agricole subvenționate de UE prin guvernul condus... tot de el.
Babiš este membru, împreună cu partidul său de tendință liberală, în Renew Europe al lui Macron și Cioloș. O vorbă de duh pe culoarele instituțiilor UE spune că, așa cum PPE l-a avut în spate prea multă vreme pe maghiarul Viktor Orbán, iar socialiștii se căznesc cu PSD-ul românesc, Renew Europe are ca oaie neagră un miliardar ceh aflat la putere: Andrej Babiš.
