Continuă frământările din sânul breslei judecătorești, confruntată cu ceea ce guvernarea de la Chișinău spune că este o necesară curățire a sistemului de rămășițele vechiului regim, care și-ar fi subordonat justiția ca să-și atace adversarii politici și să-și umple buzunarele fără teamă de pedeapsă. Mâine, ar urma să aibă loc o adunare de judecători la care se vor lansa probabil atacuri la adresa Consiliului Superior al Magistraturii – o structură care, simplificând lucrurile, acceptă reforma promovată așa de vocal de premierul Maia Sandu. Ce ar putea aduce nou aceste evenimente?
Adunarea extraordinară a judecătorilor, cel mai probabil, va avea loc, chiar dacă astăzi Consiliul Superior al Magistraturii a mai spus o dată că o dezaprobă şi că nu va participa.
Un magistrat care-şi doreşte reuniunea, Aureliu Postică, a regretat într-un interviu pe care ni l-a oferit azi ceea ce consideră a fi o „înţelegere greşită” a demersului magistraţilor, spunând că, de fapt, ştiind cum s-a comportat în raport cu problemele din justiţie, Consiliul este cel care merită să fie tratat cu neîncredere.
„Mesajul nostru nu este unul de opoziţie reformelor pe care le-a iniţiat executivul. Schimbările în sistemul judecătoresc sunt vitale, dar aceste schimbări trebuie să aibă loc judicios, echitabil şi să ţină cont de părerile judecătorilor. Noi ne dăm seama că schimbările o să aibă loc. Aceşti 87 de judecători nu şi-au propus să se opună. Doar că vrem să discutăm şi Adunarea generală a judecătorilor e cea mai potrivită platformă. Menţinerea acestor membri ai CSM ţine de competenţa adunării, dar părerea mea e că nu putem face ordine în sistem cu oamenii care au fost docili fostului regim.”
Prim-ministra Maia Sandu, care a dedicat astăzi un briefing temei, a semnalat totuşi că îi suspectează de rea-intenţie pe cei 87 de magistraţi, iniţiatori ai adunării, dar mai ales pe cei care ar sta în spatele lor. Maia Sandu a folosit în raport cu ei termeni ca „găşti de corupţi” care până recent „aveau acoperire politică” şi „lucrau împreună cu hoţii”. Argumentul ei de bază e că reuniunea a fost pregătită în „stilul” fostului regim.
„Eforturile noastre în domeniul reformei justiţiei au început să dea roade. După trei luni, am văzut ridicarea imunităţii unui judecător controversat [Ion Druţă, preşedintele CSJ] şi asta deranjează. Unii judecători au început a clocoti. Vineri toată ţara vă va urmări ce faceţi. Aceste activităţi par să aibă un singur scop: blocarea CSM şi a reformelor.”
Motivul acestei intervenţii a prim-ministrei în disputa din interiorul breslei judecătorilor poate fi faptul că noile autorităţi ar prefera ca CSM-ul să rămână neschimbat, cel puţin până încep restructurările intenţionate de ele în justiţie, printre cele mai importante fiind o amplă evaluare a magistraţilor şi o reducere în jumătate a numărului de judecători de la CSJ.
Prim-ministra se teme că, odată revocaţi actualii membri ai Consiliului Magistraturii, care, după schimbarea preşedintelui CSM, a abordat aparent o atitudine cooperantă cu celelalte puteri din stat, reformele vor fi oprite şi că aceasta ar putea fi ţinta disputei, cu alte cuvinte. Temerea respectivă au exprimat-o în spaţiul public şi anumiţi observatori, care, pe de altă parte, găsesc nepotrivită opunerea prea mare convocării adunării. Or, spun aceşti observatori, ar fi meritat măcar o încercare de discuţie deschisă cu magistraţii, mai salutară fiind în această situaţie metoda convingerii decât cea a forţării lucrurilor.
